Editorial Frectia de la Copenhaga

Mintile politice ale planetei au ajuns din nou la un consens: omenirea va arata destul de nasol in momentul cand razboaiele nu se vor mai duce pentru petrol, ci pentru apa.

Fac periodic aceasta descoperire, dar nu merg mai departe. Nu devii presedinte pentru ca electoratul descopera fara sa-i spuna nimeni ca intr-o garsoniera exista un tip destept, fara bani, dar care are niste idei menite sa-i creasca nivelul de trai.

Sau sa prelungeasca viata Pamantului, in curand o amintire frumoasa. Ci pentru ca initiatii mizeaza la ruleta lumii si stiu ca mereu, banul trage la ban. Initiatii nu sponsorizeaza doar presedinti, ci si parlamentari. In SUA, de pilda, a trece prin Congres un angajament in materie de investitii legate de incalzirea globala este o intreprindere imposibila. Daca ar urmari, insa, subtierea stratului de ozon, ar fi alta poveste. Oamenii aia stiu ca sponsorii lor nu cultiva plante medicinale.

Doua grade Celsius

Acordul de la Copenhaga prevede limitarea incalzirii planetei la doua grade Celsius. O gaselnita cu rolul de-a putea pronunta succesul, adica evitarea a ceea ce oamenii de stiinta au fixat pe coordonatele dezastrului: o noua glaciatiune in 2100, in conditiile unei incalziri de 3 grade.

Concluzie insusita de Grupul Interguvernamental pentru Evolutia Climei din cadrul ...ONU. Savantii stiu, insa, un lucru: la doua grade celsius peste nivelul actual, care a consemnat deja un fenomen cumplit, ursi polari refugiati pe banchize tot mai mici, si din ce in ce mai flamanzi, 40 de suta din biodiversitatea tarilor Americii Latine (a doua zona din lume, dupa Africa, unde emisiile sunt cel mai scazute) va disparea.

Tot in ritmul actual al emisiilor, savantii privesc ingrijorati spre topirea calotei glaciare a Groenlandei. Pana in 2006 se credea ca fenomenul va dura 1.000 de ani, ceea ce va duce la cresterea cu 7 metri a nivelului marii. NASA a descoperit insa ca in zece ani, viteza de topire s-a dublat, si tendinta se pastreaza. Spaniolii au ajuns la concluzia ca cei 21 de ghetari din Pirinei vor disparea in 2050, britanicii au masurat ritmul topirii in Antarctica la 115 miliarde de tone anual, mult peste zapada proaspata, iar climatologii americani duc lupte grele cu administratia de cand au descoperit ca o treime din ghetarii din Muntii Cascadei, statul Washington, au disparut din cauza incalzirii globale.

"Alienatul" Gore

Al Gore a atras atentia asupra nebuniei acestei ere cu prilejul celui mai vizionat documentar din istorie, "Un adevar incomod". Vaclav Klaus l-a facut "alienat", Comitetul Nobel l-a premiat pentru Pace. Ce spunea fostul vicepresedinte american?

Ca lupta impotriva schimbarilor climatice este la fel e importanta precum cea impotriva terorismului - astrofizicianul Stephen W. Hawking a mers mai departe: "terorismul nu ucide decat sute sau poate mii de persoane, dar incalzirea globala are potentialul de-a ucide milioane".

Ca "lupta impotriva schimbarilor de clima nu este numai o chestiune politica, ci si o chestiune morala", ca "ne vom distruge orbeste civilizatia si viitorul copiilor nostri", ca "omenirea arde combustibili fosili intr-un ritm care ar putea dubla nivelele de CO2 in mai putin de 45 de ani".

Povestea de la Copenhaga

Liderii planetei stiu ca pentru reducerea emisiilor cu efect de sera, omenirea trebuie sa ingroape maniera in care s-a dezvoltat in ultimele doua secole, sa o regandeaca fundamental. Ei mai stiu ca limitarea la doua grade Celsius a incalzirii este o catastrofa, in conditiile in care ritmul actual al desertificarii face deja Africa sa moara de foame, iar o parte din fauna zonelor polare sa dispara. Dar mai stiu ca decizia nu le apartine. Marea industrie a planetei nu are inima, doar perspective de sporire a profitului.

La Copenhaga s-a decis ca tarile cele mai vulnerabile vor primi 100 de miliarde de dolari pentru a le ajuta sa faca fata schimbarilor climatice. Nu si ca petrolul trebuie abandonat pentru a folosi resurse nepoluante de energie.

Liderii platenei nu pun problema profilactic, pentru ca ar disparea. Iar in locul lor ar veni altii dispusi sa iscaleasca certificatul de deces al omenirii.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...