In prima iarna normala dupa cativa ani buni, Bucurestiul a intrat in agonie. Zapada, nici macar apocaliptic de multa, a scos la iveala toate bolile cronice si din ce in ce mai grave ale unui oras care s-a dezvoltat haotic, cu o infrastructura total depasita de suprastructura.
Inca de la primii fulgi, grija primariei a fost sa degajeze strazile pe care circula mijloace de transport in comun. Un demers absolut firesc si destul de bine dus la bun sfarsit, daca degajarea nu s-ar fi limitat, ca de fiecare data, la mutarea zapezii dintr-o parte intr-alta.
Plugurile au trecut si au impins nametii pe marginea drumurilor, unde s-au format adevarati munti albi sub care zaceau ingropate o multime de masini. Cele parcate ilegal si-au asumat riscul. Dar cele parcate legal ce vina aveau? Nu este vorba numai despre disconfortul de a nu putea utiliza autoturismul, disconfort pe care multi bucuresteni si l-au asumat de buna voie, speriati de traficul mult prea dificil, ci mai ales despre stricaciunile pe care le poate suferi o masina ingropata sub un astfel de munte de zapada care, mai apoi s-a imbibat cu apa si a inghetat.
In acelasi timp, locurile de parcare din Capitala, si asa deficitare, s-au imputinat dramatic. E simplu si legal sa ridici masina parcata aiurea, dar e complet imoral sa pedepsesti o abatere pe care o provoci tu, autortiate locala.
Dar muntii de zapada nu au acoperit doar masinile. Accesul pe trecerile de pietoni sau in statiile RATB nu era posibil decat intrand pana peste genunchi in muntele de zapada framantata. Intrarile pe strazile laterale erau barate de aceleasi mormane de zapada, lasate in urma de pluguri. In felul acesta interventia salvarilor sau a pompierilor a devenit imposibila si multi bucuresteni au devenit, cu tot cu masinile lor, prizonieri ai zapezii.
Nu toti stau pe langa statii de metrou, iar reteaua RATB nu este atat de bine pusa la punct incat din orice punct al Bucurestiului sa poti ajunge in orice alt punct fara a schimba mai mult de doua mijloace de transport. Simpla inchidere a gradinitelor si, partial, a scolilor, nu a rezolvat problema.
Ba dimpotriva, a complicat-o pentru acei parinti care nu au cu cine sa-si lase copiii. I-au luat cu ei la serviciu sau i-au dus la gradinite care asigurau un soi de permanenta pe sistem de avarie si micutii au fost nevoiti sa infrunte aceiasi munti de zapada mai inalti decat ei.
Pe aceste strazi laterale, unde locuiesc cei mai multi dintre bucuresteni, actioneaza primariile de sector. Unele mai bine, altele mai rau. Cert este ca niciuna dintre firmele angajate de autoritatile locale nu pare pregatita pentru astfel de interventii. Utilajele mari si plugurile nu au loc pe stradutele inguste, printre masinile inzapezite.
In aceste conditii, de voie, de nevoie, unii bucuresteni au pus mana pe lopata sa-si dezgroape masinile, sa curete trotuarele sau sa elibereze accesul pe strazi. Si unde credeti ca au aruncat ei lopata dupa lopata de zapada? Inapoi pe soseaua curatata de plug, care plug a trecut din nou si a aruncat zapada de unde o curatase lopata si tot asa pana la primavara sau pana cand cineva o intelege ca degajarea strazilor nu inseamna numai trecerea cu plugul, ci si evacuarea zapezii adunata de plug. Cu ani in urma era aruncata in Dambovita. Solutia nu se mai aplica, insa nici alta nu a fost gasita.
Abandonarea zapezii pe strazi si-a mai aratat un efect atunci dupa ce vremea s-a incalzit si a plouat zdravan. Zapada a inceput sa se topeasca accelerat si apa nu a mai avut unde sa se scurga, pentru ca gurile de canal sunt astupate, fie de muntii de zapada, fie de mizerie. Ca sa nu punem la socoteala si faptul ca reteaua de canalizare a Capitalei este de mult timp depasita.
Asa ca Bucurestiul a devenit o mare balta in care au esuat trist masini mici si mijloace de transport in comun. Au urmat scene halucinante: oameni ,,inotand" in apa mizerabila, ce le trecea de glezne, altii infruntand mormanele de zapada murdara si imbibata cu apa, altii suiti pe graduri si incercand sa inainteze jumatate ca oameni, jumatate ca maimute, altii facand figuri involuntare de patinaj pe gheata formata de zapada tasata pe fundul baltilor.
Autortiatile dau vina pe violenta vremii, oamenii se vaieta ca asa ceva n-au mai vazut. Meteorologii au mai vazut si se asteapta sa mai vada. ,,Este o iarna mult mai aproape de normal decat a fost cea de anul trecut sau dea acum doi ani.", ne spune directorul de prognoza la ANMH, Aurora Bell.
Iar acum ca tot au descoperit primariile si firmele de deszapezire ca in Bucuresti iarna ninge, chiar viscoleste, iar zapada in materialitatea ei nu dispare, ci cel mult se tansforma in multa apa, poate vom avea timp toata vara sa ne gandim la o solutie de a o evacua rapid din oras si de mentine gurile de canalizare libere. Macar atat.