Marea improvizatie

Premierul Orban declara razboi stirilor false si preocuparea este corecta. Pentru ca in acest moment panica poate provoca efecte chiar mai grave decat Covid insusi.

Doar ca acest razboi cu fake news este la fel de eficient ca lupta cu vantul, daca se limiteaza la o atitudine reactiva, chiar punitiva.

Cea mai buna modalitate de a combate stirile false este o comunicare oficiala solida, fundamentata, constanta, pe vocile cele mai credibile si cu cea mai mare autoritate. De unde apar stirile false, fie voluntar, cu intentia de a crea panica, de a soca (cum cred ca a facut Antena3 anuntand posibila rationalizare a alimentelor), sau involuntar, prin preluarea unor informatii incomplete sau chiar complet eronate?

Din bresele comunicarii oficiale.

Oamenii sunt speriati, se confrunta cu ceva nou si, in mod paradoxal, lumea moderna, cu facilitatile ei, cu progresele ei, cu aparenta ei invincibilitate, ne-a lasat psihologic cu mult mai descoperiti in fata raului decat erau oamenii altor vremuri care isi constientizau poate mai bine vulnerabilitatea.

Si, pentru ca sunt speriati, oamenii au nevoie de informatii, vor sa stie, vor sa inteleaga. Daca informatia oficiala nu este suficienta sau nu e credibila, asculta si ei de cine apuca si cad in orice plasa li se intinde, dupa care actioneaza in consecinta.

Deocamdata, autoritatile au pierdut razboiul comunicarii. Presedintele a anuntat, sambata, ca de luni va decreta starea de urgenta. Sintagma este insa doar o carcasa al carei continut concret poate fi umplut cu diferite masuri, dintre cele prevazute de OUG 1/1999, in functie de situatie si necesitati. Anuntarea masurii fara continutul ei concret a lasat brese uriase pentru fake news.

S-a vorbit despre rationalizarea alimentelor, despre guvernarea prin ordonante militare, despre suspendarea transportului in comun si tot felul de asemenea scenarii terifiante. Efectul lor a fost exact cel invers recomandarii de baza care este evitarea aglomeratiilor.

Speriati de o masura cu continut misterios si amenintator, oamenii au navalit in magazine, unde s-a creat o imensa aglomeratie.

Duminica seara, cand scriu, inca nu sunt cunoscute masurile. Au iesit "pe sticla" si dl Vela, si dl Orban, fara sa spuna mare lucru. Daca dl Vela a reusit sa nu comunice practic nimic decat ca fiinteaza, dl Orban a dat preponderent raspunsuri vagi, de principu: vom vedea, vom analiza, ne gandim, e o varianta.

Coronavirusul nici nu a pornit ieri din Romania si nici nu a lovit imprevizibil ca un cutremur. Este un val care s-a tot apropiat din Romania. De cel putin o luna, era evident ca va ajunge si la noi. Ce pregatiri au fost facute timp de o luna, aceea in care toata lumea era procupata doar de alegeri anticipate si strategii pentru a ramane fara Guvern si a dizolva Parlamentul?

Eu nu sunt deloc sigura ca acesta este numarul real de persoane infectate. Nu pentru ca ar fi ascuns de cineva in mod voluntar, ci pentru ca avem o capacitate de testare si diagnosticare foarte scazuta, aproape nula in mediul rural, acolo unde s-au dus cei mai multi dintre zecile de mii de romani reveniti din Italia. Cred ca acolo ori va functiona teoria imunizarii naturale, ori de acolo va veni un val de cazuri foarte grave si chiar decese.

Pregatiri au fost facute in spitale pentru a face fata unui asemenea val? Din comunicatul Aliantei medicilor, care cere masuri de pregatire urgente, deducem ca nu, desi exact asta ar fi trebuit sa se intample.

Ce masuri de monitorizare, incepand cu fontierele, au fost luate in aceasta luna? Cat de bine au fost pregatite autoritatile locale, mai ales cele din zonele rurale?

Auzindu-l pe dl Orban cum raspundea aproape invariabil "vom vedea", "vom analiza", "vom discuta" etc, am realizat ca nimeni nu s-a gandit ca in saptamanile obsesiei anticipatelor - care a continuat si dupa desemnarea lui Florin Citu, cand Italia deja explodase deci afectarea Romaniei era doar o chestiune de timp (primul caz a fost confimat chiar atunci) - sa faca niste scenarii de lucru, niste seturi de masuri.

Singura masura concreta luata, inchiderea scolilor, a vizat segmentul cel mai putin vulnerabil. Si ea a raspuns nu unei recomandari a specialistilor, dimpotriva, ci presiunii publice a unor oameni care cereau si ei ce se pricepeau, vazand ca autoritatile nu fac nimic.

Am sentimentul ca asa e si cu starea de urgenta, intai am anuntat-o pentru ca o cerea populatia ca replica la absenta actiunii politice, dupa care au inceput sa se gandeasca ce o sa faca in mod concret cu ea.

Iar dupa criza sanitara va incepe criza economica, au aparut semne clare. Sunt tari care deja au luat primele masuri concrete in directia aceea. Noi avem un grup de lucru care abia acum incepe sa se gandeasca.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...