Nu imunitatea e problema

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Luni, 26 Septembrie 2016, ora 06:35
5554 citiri
Nu imunitatea e problema

Din timp in timp, mai ales in momentele electorale, revine pe tapet un subiect cu succes aproape garantat la publicul larg - imunitatea parlamentara.

Orice privilegiu enerveaza, dar enervarea este cu atat mai mare cu cat genereaza abuzuri, ca in cazul imunitatii lui Gabriel Oprea. Si atunci reincepe discutia despre imunitate si cum ar trebui ea eliminata prin modificarea Constitutiei.

Stim despre ce vorbim insa?

Din start, cei care agita tema ar trebui sa spuna ca incercarea de eliminare a imunitatilor/inviolabilitatilor prevazute de Constitutie a fost respinsa de CCR prin Decizia nr. 799/2011 privind initiativa in acest sens a presedintelui Traian Basescu.

Ca sa vorbim pe fond, ar trebui sa ne fie in primul rand clar despre ce fel de imunitati/inviolabilitati vorbim. Senatorii si deputatii au imunitate in adevaratul sens al cuvantului doar pentru declaratiile politice si pentru voturile exprimate, pentru orice altceva pot fi urmariti penal, fara niciun fel de aviz.

Conform art. 72 din Constitutie, ei beneficiaza si de inviolabilitate, ceea ce inseamna ca nu pot fi retinuti, arestati, perchezitionati, fara incuviintarea Camerei din care fac parte, cu exceptia situatiilor de flagrant. Aceasta forma de imunitate tine de principiul inviolabilitatii persoanei parlamentarului, un principiu de drept constitutional valabil cam peste tot unde exista parlamentarism.

Logica lui este, potrivit CCR, ca, "in activitatea sa, parlamentarul trebuie sa se bucure de o reala libertate de gandire, expresie si actiune, astfel incat sa-si exercite mandatul in mod eficient.

Institutia imunitatii parlamentare, sub cele doua forme ale sale, protejeaza parlamentarul fata de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurata independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor care-i revin potrivit Constitutiei si legilor".

O alta forma de imunitate, prevazuta de art. 109 din Constitutie, este cea a ministrilor sau fostilor ministri pentru fapte comise in exercitiul mandatului. Ei nu pot fi urmariti penal fara avizul presedintelui sau al Camerei din care fac parte, daca sunt parlamentari. De aceasta imunitate au profitat si Victor Ponta (in cazul conflictului de interese), Varujan Vosganian, Daniel Chitoiu, mai nou Gabriel Oprea etc.

CCR considera ca este vorba despre "o garantie constitutionala de ordin procedural, menita sa ocroteasca interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art. 109 alin. (2) din Constitutie instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale a libertatii individuale a persoanei care ocupa functia de demnitate publica si a dreptului sau la aparare".

Dar existenta acestui tip de imunitate nu indrituieste presedintele sau Parlamentul sa se transforme in instanta de judecata, pentru ca asta ar insemna o negare a insasi separarii puterilor in stat.

Parlamentul/presedintele trebuie doar sa constate ca parlamentarul nu urmeaza sa fie arestat pentru o declaratie politica, deci ca este invocat un temei legal pentru solicitarea Parchetului. Trebuie sa vada ca in cazul ministrului exista o acuzatie concreta, un dosar. Daca el este solid sau nu decide instanta de judecata.

CCR a respins eliminarea acestor imunitati/inviolabilitati tocmai pentru a nu elimina garantiile pe care ele le apara. Este adevarat ca CCR nu este limitata de deciziile anterioare, dar eu nu cred ca regimul imunitatilor, asa cum este el prevazut de Constitutie, reprezinta problema.

Problema tine de felul in care Parlamentul intelege sa se transforme in instanta de judecata, deci de exercitiul abuziv al unei prevederi constitutionale. Este un abuz de nesanctionat din punct de vedere legal avand in vedere imunitatea pentru vot, dar care poate fi sanctionat electoral sever. Cu conditia, desigur, sa ii stim pe cei care abuzeaza.

Si pentru asta chiar nu e nevoie de modificarea Constitutiei. E suficient ca votul pentru incuviintarea retinerii, arestarii, perchezitiei sau urmaririi penale sa nu mai fie secret. Simplu. Sa fie un vot la vedere, asumat pentru ca fiecare sa raspunda. Asta se poate face si maine, daca exista vointa politica necesara. De ce aceia care vorbesc despre eliminarea imunitatii, improbabila si in mod cert indepartata, nu incep cu aceasta modificare?

Dar ma tem ca lucrurile sunt chiar mai complicate. Ma intreb daca ceea ce irita la aceste imunitati este incalcarea egalitatii in fata legii sau a egalitarismului? Ne deranjeaza ca potential vinovati nu ajung in fata judecatii sau ca sunt cu un cap mai sus ca noi?

Si daca i-am sti nominal pe cei care voteaza impotriva cererilor procurorilor, nu i-am mai vota? Ma indoiesc sincer.

Si cat timp presiunea populara nu este masiva, nu vad sa se intample altceva decat promisiuni ipocrite.

Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timişoara, că dă asigurări că că avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o...
Grindeanu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timișoara: ”Două zile ne mai despart de aderarea la Schengen”
Grindeanu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timișoara: ”Două zile ne mai despart de aderarea la Schengen”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că deschiderea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara este dovada că România ştie să materializeze proiecte concrete...
#imunitate parlamentari, #imunitate ministri , #parlament