Romania si Bulgaria scapa de clauza pe justitie, dar raman monitorizate

Raportul pe justitie ce va fi prezentat miercuri de Comisia Europeana, la orele 14:00, nu recomanda activarea clauzei de salvgardare, care mai putea fi aplicata pana la sfarsitul anului, insa monitorizarea va continua pana cand sistemul judiciar va functiona corect, iar clasa politica va sustine lupta anticoruptie.

In al treilea an de la aderare, Romania si Bulgaria au facut prea putine progrese in reforma sistemului judiciar si in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate pentru a determina Comisia Europeana sa recomande incheierea monitorizarii sub asa-numitul mecanism de cooperare si verificare (MCV) - aceasta va fi concluzia principala a rapoartelor ce vor fi prezentate miercuri la ora 14:00, de catre executivul european.

CE va sublinia ca "nu exista nici o legatura directa" intre durata mecanismului si activarea clauzelor de salvgardare, limitata la trei ani de la data aderarii, adica pana in decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi insemnat blocarea recunoasterii automate in spatiul european a sentintelor si deciziilor judecatoresti din Romania sau Bulgaria.

In proiectul de raport, expertii CE admit ca obiectivele sunt de lunga durata, cum ar fi combaterea cauzelor coruptiei, si ca schimbarea "poate veni doar din sanul societatii romanesti". In acest context, se arata in raport, mecanismul de cooperare si verificare este doar un "instrument de ajutor", neputand inlocui angajamentul societatii romanesti si al clasei politice pentru a "alinia sistemul si practica judiciara la standardele UE".

Desi au fost facuti cativa "pasi bineveniti" de la ultimul raport (din februarie), care constata "regrese" in toamna si iarna anului trecut, Romania inca nu a reusit sa "depaseasca mostenirea unei Constitutii uneori ambigue" si faptul ca cele doua Coduri - Penal si Civil - nu au fost revizuite complet, ci "preluate din perioada comunista", se arata in concluziile raportului.

In plus, numeroasele amendamente si ordonante de urgenta adoptate fac ca jurisprudenta romaneasca sa fie "contradictorie", considera expertii CE, care constata ca "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".

Raportul listeaza apoi o serie de masuri specifice, invitand autoritatile vizate sa le aplice si mentionand ca progresele vor fi evaluate la urmatorul raport din vara anului 2010.

Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de coruptie, i se cere sa adopte o lege care sa permita continuarea proceselor cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate.

Raportul mai cere Parlamentului sa "asigure aplicarea uniforma si rapida a procedurii ce permite desfasurarea de anchete penale in cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" si sa asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticoruptie la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri".

Adoptarea celor doua Coduri - penal si civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar dupa adoptarea codurilor de procedura si a legii de implementare, care nu trebuie sa modifice legea 78 ce sta la baza Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigatiile antcoruptie la nivel inalt si baza de lucru pentru DNA. In pregatirea adoptarii finale a codurilor va fi important sa se asigure ca acest cadru legal crucial nu este restrictionat", avertizeaza expertii CE.

DNA este din nou apreciat ca avand un parcurs pozitiv de "investigatii non-partinice", CE respingand acuzatiile cum ca DNA ar avea o agenda politica. Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA in februarie 2009 "a marcat un pas important in lupta anticoruptie", se mai arata in partea politica a raportului.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderatie, fiind incurajat sa coopereze mai mult cu Ministerul Public si sa-si intensifice activitatea, contribuind la reformarea reala a sisteumului.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este aspru criticata pentru procedurile sale alambicate si se trage un semnal de alarma privind persoana care va fi numita in toamna in fruntea acestei institutii.

"Numirea noului presedinte ICCJ in toamna va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea si transparentizarea sistemului judiciar", se arata in proiectul de raport.

In ce priveste Agentia Nationala de Integritate, CE apreciaza faptul ca aceasta si-a inceput activitatea, precizand insa ca nu poate fi evaluata, deoarece e inca la inceput.

Raportul critica si "lipsa de initiativa in detectarea coruptiei de catre inspectoratele din sanatate si invatamant, precum si de catre autoritatile fiscale sau alte organe de control intern ale institutiilor publice".

"E nevoie de presiune continua pentru a obtine rezultate, iar CE invita si celelalte state membre sa continue asistenta oferita Romaniei si sa ajute la obtinerea de rezultate", conchide raportul.

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...