Turismul romanesc cu geamul blocat

O calatorie prin Romania este cea mai eficienta reclama pentru turismul extern, in pofida minunatiilor care sunt de vazut si de explorat mai peste tot.

Ele sunt insa neutralizate de inconvenientele majore de care omul se izbeste la tot pasul si care au darul sa-i creeze o angoasanta stare de nesiguranta. Cu alte cuvinte, daca nu ramai cu clanta camerei de la hotel in mana, macar te temi in fiecare secunda ca asta urmeaza sa ti se intample.

Sa luam un exemplu. Undeva in Romania, o zona de deal binecuvantata de Dumnezeu cu un peisaj mirific, deopotriva bland si surprinzator. In toata aceasta zona exista doar doua pensiuni, cu preturi nu tocmai neglijabile. Una dintre ele este, de fapt, un complex dat in folosinta anul trecut, construit cu fonduri europene. Foarte incurajator.

Gradina si cladirile sunt generoase, modern amenajate (bunul gust este intotdeauna o chestiune relativa, deci discutabila), cu piscina, astfel incat turistul beneficiaza de tot confortul urban in linistea satului.

Teoretic, pentru ca practic amprenta turismului romanesc te pocneste inevitabil in moalele capului dupa chiar primele cinci minute.

Prima descoperire: geamul camerei nu se putea deschide pentru ca sina jauzelelor era montata prea jos. Cealalta camera libera nu avea deloc jaluzele, pentru ca, nu-i asa, un an a fost timp scurt pentru montarea lor.

In lipsa lor, prima raza de soare se transforma intr-un adevarat ceas desteptator dis de dimineata, dar macar camera nu se transforma intr-o sauna bine aparata de racoarea serilor.

Baia cocheta si dichisita ar fi fost perfecta, daca in mod inevitabil centrala nu s-ar fi stricat exact cand turistul, de-abia revenit dupa o zi fierbinte de colindat pe dealuri, n-ar fi avut nevoie de un dus ca de aer. Piscina nu era nici ea o varianta. O privire catre apa de-o murdarie crunta iti taia orice pofta de racorire.

Mancarea era foarte buna, poate si pentru ca pana sa fie onorata comanda foamea depasea orice limita. Asa nici macar nu mai conta ca variantele se reduceau de la o masa la alta, fara sperante de reaprovizionare (cine sa se fi gandit din timpul saptamanii ca oamenii veniti la pensiune in week-end vor avea asa o pofta de mancare ?!).

Personalul era, intr-adevar, de o amabilitate fara cusur, insa total depasit de situatie, de la durata record de prajire a 6 clatite (o ora si jumatate) pana la viciile de memorie care faceau ca mancarea comandata sa nu coincida intotdeauna cu cea adusa pe masa.

Sigur, niciuna dintre deficiente nu este un capat de tara, daca e sa le comparam, de exemplu, cu turistii calcati cu masina pe plaja, dar toate sunt micile simptome ale marii lipse de profesionalism din turism.

Sa fie pretentiile exagerate? Raportat la ce? Tariful il concureaza pe cel platit pentru o camera de pensiune in Grecia unde sigur geamul se deschide, iar apa calda nu are sincope.

Agroturismul romanesc e tanar, iar oamenii abia se dezmeticesc, s-ar mai putea spune. Afirmatii convingatoare in anii '90, destul de greu de inghitit totusi in 2008.

Si, in plus, nu inteleg ce experienta extraordinara in domeniu trebuie pentru ca sina jaluzelei sa fie corect montata, aprovizionarea sa fie completa, iar apa din psicina sa fie curata?

Nu trebuie nici minister al turismul nici superstrategii in domeniu. Trebuie doar un pic de logica, de atentie si de rigoare. De fapt, marele dusman al turismului romanesc nu este lipsa de experienta, ci nenorocitul ,,merge si asa".

Noua insine a inceput sa ni se para firesti nereguli mai mici sau mai mari. Un loc unde totul merge uns, parca nu e ,,acasa", nu-i asa?

Asta nu inseamna ca o autoritate competenta, care sa elaboreze o strategie coerenta in turism, nu este necesara. Si inca cum. Dar la un nivel superior.

O asemenea autoritate ar renunta, probabil, la promovarea obsesiva a litoralului, a manastirilor din Moldova (cele din Oltenia sunt si ele minunate si nu au parte de aceeasi atentie), a Bucurestiului (care nu are cum sa fie destinatie turistica) si a lui Dracula. Ar verifica la sange operatorii, i-ar obliga sa se scoleasca si sa se ridice la anumite standarde.

Poate atunci am avea si drumuri civilizate, marcate corespunzator astfel incat sa nu ajungi in coltul celelalt de tara tot asteptand un indicator salvator catre destinatia dorita, poate atunci hartile GPS pentru Romania vor fi actualizate cu atentie.

Deocamdata insa si la nivelul majoritatii operatorilor si la cel al strategiei autoritatilor, turismul romanesc e departe de standardele europene si chiar de justificarea tarifelor practicate.

Asa ca oricat de frumoasa ar fi tara, ca sa fii sigur ca geamul camerei se deschide, iar apa calda nu e o loterie, mai bine mergi in strainatate.

România joacă în Ungaria la Campionatul European. Adversarele din grupă după tragerea la sorți

Naţionala de handbal feminin a României va evolua în grupa B, la Debrecen, la Campionatul European din 2024, cu reprezentativele Muntenegru, Cehia şi Serbia, potrivit tragerii la sorţi de joi,...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...