Vacanta sau bani la ciorap ca vine criza?

Vineri, 19 Iunie 2009, ora 18:40
3531 citiri
Vacanta sau bani la ciorap ca vine criza?

In urma cu noua luni, oficialii de la Bucuresti aveau o perspectiva de invidiat asupra viitorului economic al tarii: criza internationala nu va avea efecte asupra economiei si asupra cetatenilor.

Trei luni mai tarziu, in plin proces de formare a noului Cabinet, politicienii iesiti invingatori in cursa electorala vorbeau cu nonsalanta despre primul val al crizei, care a trecut peste Romania si care a provocat disponibilizari masive si scaderi dramatice in industria auto, siderurgie si sectorul imobiliar. Chiar si asa, previziunile pentru 2009 erau incurajatoare. Fitch spunea plus 1%, iar Banca Mondiala plus 3,2%, iar politicienii... nici nu mai are rost sa ne amintim.

In ianuarie, cand s-a facut primul buget pentru 2009, toata lumea - de la mic la mare, de la Boc pana la reprezentantii BNR si FMI- vorbea de o crestere economica pozitiva, de pana la 2,5%. Timpul a trecut, iar previziunile s-au inrautatit de la o saptamana la alta, astfel incat la sfarsitul primului trimestru, FMI ne prevestea o scadere a produsului intern brut de 4%, de neimaginat la vremea respectiva.

Astazi, o comprimare economica cu 4% face parte din cel mai optimist scenariu. Mugur Isarescu nu mai este convins ca Romania a depasit punctul cel mai de jos al crizei, iar consilierii si adjunctii sai vorbesc despre o inrautatire a situatiei in urmatoarele doua trimestre, astfel incat la sfarsitul anului, am putea raporta o scadere economica de 6%.

Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, este si mai pesimist, in viziunea sa "cresterea economica negativa" avand sanse sa ajunga la -6,5%.

Care este explicatia declaratiilor contradictorii?

In decurs de noua luni, politicienii, analistii si reprezentantii BNR au trecut cu totii de la optimism, la pesimism, s-au intors la optimist si din nou la pesimism. Daca spui azi ca va fi bine, iar maine spui ca va fi rau, a treia zi este imposibil sa nu fi avut dreptate anterior, dar lucrurile nu sunt atat de simple.

Politicienii au traversat doua campanii electorale, deci este de inteles cum au calculat cresterile economice record despre care au tot vorbit. In ceea ce priveste estimarile contradictorii ale BNR, imi place sa cred ca nu e vorba de o eroare, ci ca fac parte dintr-o strategie. Cand dai semnale negative in campania electorala poti provoca schimbari importante pe scena politica, iar instabilitatea este ultimul lucru de care Romania are nevoie in aceasta perioada.

Cum stam cu adevarat?

Potrivit datelor oficiale, Romania a raportat, in primele trei luni ale anului, a patra scadere economica din Uniunea Europeana, de -6,4% comparativ cu perioada similara a anului trecut, dupa Letonia (-18,6%), Estonia (-15,6) si Lituania (-11,8%). In mai, am raportat cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana, iar somajul aferent lunii aprilie a fost de 5,8%.

Inflatia se traduce cel mai simplu prin saracire, iar Romania va continua sa aiba cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana pe tot parcursul anului curent, potrivit estimarilor Comisiei Europene si ale BNR, care nu tin cont de faptul ca Romania va traversa in iulie si august o perioada de seceta care va afecta productia agricola, de care depinde in proportie de 40% rata inflatiei.

Combaterea somajului, prin mentinerea si stimularea aparitiei unor noi locuri de munca, poate fi sustinuta de la buget sau prin investitiile private. Ce speranta putem trage de la autoritati, in conditiile in care ultima oara cand s-a vorbit despre "formarea locurilor de munca" intr-o sedinta de Guvern a fost pe 11 aprilie, iar despre "mentinerea locurilor de munca" existente nu s-a mai pomenit nimic din 20 mai?

In plus, la inceputul saptamanii curente, atunci cand a fost intrebat ce masuri concrete s-au luat sau urmeaza sa se adopte pentru salvarea celor 10.000 de mineri si lucratori de la Rafo care urmeaza sa isi piarda locul de munca, premierul a dat un raspuns naucitor: "Haideti sa vedem, sa nu mai vorbim pe surse (...) Eu vreau sa vad stiri oficiale si nu sursele". Altfel spus, haideti sa asteptam sa fie dati afara si apoi mai vedem daca mai putem face ceva ca sa-si pastreze locurile de munca!

Unde sunt banii?

Pentru Executiv, eforturile pentru pastrarea locurilor de munca se rezuma doar la suportarea de catre stat, pentru o perioada de trei luni, a tuturor cheltuielilor cu asigurarile si contributiilor la fondul de asigurari de sanatate. Dupa trei luni, locurile de munca oricum dispar, ca dovada din cei o mie de ortaci de la Exploatarea Mehedinti trimisi in somaj tehnic, doar putin peste 700 se vor mai intoarce la lucru peste trei luni.

Statul are solutii si pentru someri: pentru firmele care angajeaza someri, statul plateste 50% din salariu timp de un an de zile. Pentru acest program, statul a alocat 61 de milioane de euro. Altfel spus, dupa ce a cheltuit zeci de miliaone de euro pentru a tine in somaj tehnic niste oameni care oricum isi pierdeau locurile de munca, statul mai cheltuieste alte zeci de milioane pentru ca acestia sa fie reangajati, in loc sa investeasca banii in mentinerea locurilor de munca prin stimularea cererii de produse pe piata.

Desi ne este prezentat ca pe un program salvator pentru sectorul constructiilor, cel care a asigurat cresterea economica a Romaniei in ultimii ani, programul Prima Casa nu prezinta nici el prea multe garantii de reusita. In primul rand, nu a fost bugetat la rectificarea din aprilie, despre el incepand sa se vorbeasca abia in mai. De ce nu a fost bugetat? Pentru ca oficialii Guvernului considera ca nu vor fi nevoiti sa acorde nicio garantie, deoarece rata de neachiatare a imprmuturilor imobiliare este extrem de mica, lucru sustinut in repetate randuri chiar de ministrul Finantelor.

Deci, banii pentru acest program exista doar teoretic, iar in cazul in care statul va trebui sa achite garantile asumate s-ar putea sa nu aiba de unde asigura fondurile necesare. Daca acest program nu este functional, atunci nici lucrurile in sectorul constructiilor si in ramurile conexe nu vor misca. Daca nu construiesti o casa, nu ai nevoie nici de ciment, nici de fier beton, nici de lemn si scandura.

Daca oamenii nu se muta in casa noua, atunci nu exista nici nevoia lor de a se duce la magazin pentru a-si cumpara pat, frigider, adica nu se angreneaza intreg mecanismul economic pe care l-a avut in vedere Guvernul atunci cand a lansat programul Prima Casa fara a avea banii necesari.

Tot Emil Boc a fost cel care a spus recent ca Executivul aloca in acest an 20% din banii tarii pentru investitii, astfel incat sa se poata mentine locurile de munca ale romanilor, dar si pentru a se crea altele noi, astfel incat dupa aceea sa se poata asigura veniturile necesare la bugetul de stat pentru achitarea salariilor si a pensiilor.

Cum nimic in jurul nostru nu pare a se misca, nici in infrastructura, nici in alte domenii care necesita investitii, atunci ma intreb ce se va intampla cu plata salariilor si pensillor in conditiile in care tot mai putini sunt cei care contribuie la fondurile sociale?

Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Conflictele din Alianța PNL-PSD continuă deși a mai rămas puțin timp până la primul test al alegerilor. Unii candidații care și-au dorit să intre în cursa pentru Primăria Capitalei nu...
#criza economica Romania, #masuri anticriza guvern, #evolutie criza Romania , #stiri politice