Comisarul european pentru Energie a venit la Bucuresti fix inainte ca deputatii sa decida in ce conditii se vor extrage gazele din Marea Neagra

Comisarul european pentru Energie, Maros Sefcovic, a avut, luni, la Bucuresti, o serie de discutii cu premierul Viorica Dancila si cu vicepremierul Viorel Stefan.

Intalnirea a avut loc in prima zi a sesiunii parlamentare extraordinare, in care deputatii urmeaza sa voteze legea off-shore. Acest act normativ are o importanta covarsitoare pentru viitorul energetic al Romaniei, in conditiile in care stabileste ce beneficii ii vor reveni, de fapt, tarii noastre de pe urma extragerii celor aproape 200 de miliarde de metri cubi de gaz din Marea Neagra.

Din comunicatul Guvernului Romaniei reiese ca discutiile dintre Viorel Stefan si Maros Sefcovic pe tema gazelor din Marea Neagra au avut un caracter pur formal. Mai exact, potrivit documentului citat, Viorel Stefan ar fi prezentat "obiectivele si prioritatile Romaniei in domeniul energetic" si ar fi spus:

"Reafirmam angajamentul Romanei in ceea ce priveste realizarea proiectului BRUA, ale carui lucrari au inceput luna trecuta. Vom avea in continuare un dialog deschis cu privire la acest proiect si nu vom incuraja abordarile divergente facute publice in ultimele zile. De asemenea, proiectul Legii privind derularea operatiunilor petroliere pe mare (offshore) este prioritara pe agenda Parlamentului Romaniei, intrucat dorim sa asiguram un cadru stimulativ pentru investitiile in acest domeniu".

Cu alte cuvinte, nimic concret despre modul in care vor fi extrase gazele din Marea Neagra si interesele Romaniei in aceasta chestiune!

La randul sau, comisarul Maros Sefcovic, care este si vicepresedinte al Comisiei Europene, s-a multumit sa declare ca, "in acest context, Romania poate deveni un actor foarte important pe piata gazelor", potrivit comunicatului Guvernului.

"Poate deveni", nu "va deveni" cu siguranta, deoarece Romania nu si-a dezvoltat infrastructura necesara exportului gazelor din Marea Neagra, desi stie oficial despre existenta lor inca din 2012. In aceste conditii, Romania va fi, cel mai probabil, nevoita sa exporte gazele prin Ungaria.

Iar la acest moment Ungaria si Comisia Europeana nu se prea inteleg cu privire la modul in care ar trebui valorificate gazele din Marea Neagra, prin intermediul conductei BRUA (Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria) . Mai exact, CE considera ca BRUA ar trebui construita integral, pana in Austria.

Acest lucru i-ar folosi Romaniei pentru ca ar contecta-o la o piata de gaze construita dupa principii sanatoase, care la noi nu exista. Iar asta ar putea sta la baza evolutiei propriei noastre piete de gaze.

Ungaria, in schimb, vrea ca BRUA sa devina BRU si sa se opreasca pe teritoriul sau. Budapesta ar castiga astfel, deoarece doar prin infrastructura maghiara ar ajunge gazele din Marea Neagra in tarile Europei Centrale si de Est. Romaniei, insa, nu prea i-ar folosi.

Romania merge pe sarma si risca sa-si vanda resursele pe nimic

Desi Exxon si OMV Petrom au anuntat inca din 2012 ca au gasit rezerve uriase de gaz in Marea Neagra, Romania a initiat abia in toamna anului trecut, in timpul Guvernului Tudose, un proiect de lege care sa stabileasca in ce conditii vor putea fi extrase resursele.

Proiectul respectiv, adoptat de senatori pe data de 12 decembrie 2017, le ofera societatilor care vor face exploatarea zacamintelor de gaze off-shore (pe mare) avantaje importante, pe care exploatatorii on-shore (de pe tarm) nu le au. In plus, aceste avantaje ar putea vaduvi bugetul de stat de sume importante.

Mai exact, in baza prevederilor OG 6/2013 si OG 7/2013 (modificata consistent in iunie 2018), societatile de exploatare trebuie sa-i plateasca statului roman nu doar redevente, ci si impozite pe veniturile suplimentare, obtinute in urma dereglementarii pietei romanesti de gaze.

Nivelul acestor impozite depinde pretul de vanzare a gazului. Poate ajunge, insa, pana la 80% din venitul obtinut de exploatator din vanzarea gazului, in cazul in care acesta obtine un pret mai mare de 85 lei/Mwh (uniate de masura echivalenta cu 94 metri cubi).

Daca aceste impozite li s-ar aplica si societatilor care urmeaza sa exploateze off-shore gazele din Marea Neagra, Romania ar putea castiga miliarde de dolari, mai ales in situatia in care pretul gazelor este in crestere. Din pacate, in forma votata de senatori, legea off-shore nu-i permite statului sa incaseze acesti bani de la exploatatori.

Mai exact, la Articolul 18 al legii, in forma adoptata de Senat, se arata ca:

"Titulari de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi beneficiaza, pe toata perioada derularii acestora, de nivelul de redeventa, cotele procentuale de redeventa petroliera, pragurile de productie bruta aferente acestor cote (...) incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonantei Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordonantei 6/2013 privind instituirea unor masuri speciale pentru impozitarea exploatarii resurselor naturale (...) nu se aplica titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore aflate in curs de exploatare la data intrarii in vigoare a prezentei legi".

Aceeasi lege prevede ca daca, totusi, statul le-ar impune vreo taxa suplimentara societatilor de exploatare, ar fi obligat sa le restituie integral banii. Astfel, potrivit Articolului 19 din legea votata de senatori:

"In situatia in care titularii acordurilor petroliere la perimetrele petroliere off shore aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa plateasca orice sume percepute de autoritatile publice in plus fata de sumele care ar fi fost datorate, in conformitate cu prezenta lege".

In aceste conditii, din exploatarea gazelor, la bugetul de stat ar ajunge doar banii din redevente, care inseamna maxim 13% din valoarea de vanzare a gazelor.

Situatia in care se afla Romania, in acest moment, nu este deloc una confortabila, a explicat pentru Ziare.com presedintele Asociatiei Energia Inteligenta, inginerul Dumitru Chisalita.

Mai exact, daca tara noastra amana prea mult sa dea legea, contractele de concesionare catre companiile occidentale ale perimetrelor din Marea Neagra ar putea expira. In plus, companiile respective ar putea renunta la intentia de a exploata, nemultumite de neseriozitatea statului.

Iar asta le-ar putea deschide rusilor de la Gazprom calea catre gazul romanesc.

Pe de alta parte, daca adopta prea repede legea facuta pe picior, in forma votata deja de senatori, statul roman si-ar exporta practic o resursa, iesind in pierdere, pe termen lung. Mai ales daca exploatarea se va face irational, peste nici 20 de ani tara noastra ar putea ramana fara gaz, nemaiavand cu ce sa isi alimenteze cei 3,6 milioane de consumatori.

Proiectul de lege votat de senatori se afla acum pe masa deputatilor. A fost deja avizat de mai multe comisii, dar inca nu a primit raportul comisiei de fond, adica a

celei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, condusa de Iulian Iancu (PSD).

Initial, comisiei raportoare i s-a permis sa depuna raportul tocmai in luna septembrie. Ulterior, proiectul de lege a fost trecut pe agenda sesiunii parlamentare extraordinare care se va incheia pe 19 iulie.

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei PlayStation 5

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei sale de gaming, PlayStation 5 Pro, care ar urma să ajungă pe piață până la finalul acestui an. Noua consolă va...

Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro. Cu ce specificații vine

Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro, o variantă mai accesibilă a seriei sale flagship, care promite performanțe de top cu mici compromisuri pentru a menține prețul accesibil....