De ce se scumpesc gazele si cat vom plati in plus din cauza baietilor destepti Interviu

Scumpirea gazului natural ca urmare a liberalizarii pretului va fi resimtita puternic de 90% din populatie, dar masura era inevitabila, a explicat analistul Efor, Otilia Nutu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Otilia Nutu a aratat ca, daca vom continua exploatarea gazului in conditiile actuale, in 5 ani rezervele se vor diminua, vom ajunge sa importam 80%, iar scumpirea ar fi si mai drastica.

Guvernul are insa posibilitatea sa ii protejeze pe consumatorii casnici folosind sumele rezultate din supraimpozitarea Romgaz si Petrom.

Marele avantaj al liberalizarii este ca fiecare consumator isi va putea alege furnizorul de gaz natural care ii va oferi pretul cel mai avantajos si concurenta va duce in cele din urma la scaderea pretului

Liberalizarea pretului gazelor naturale a creat o mare ingrijorare si o controversa pe masura. Era o masura necesara?

Faptul ca piata nu a fost pana acum liberalizata nu are legatura cu bunastarea consmatorilor, ci cu niste interese ale unor industrii, in primul rand cea de ingrasaminte si productia de stat de energie electrica, adica Elcen. Pentru ei a fost tinut pretul in mod artificial la un nivel foarte scazut. Cand tii pretul jos, se consuma mai mult, noi avem niste resurse limitate in exploatare, iar toate depozitele noi din Marea Neagra, gazele de sist, nu vor fi exploatate decat atunci cand pretul va fi suficient de mare incat sa merite.

Pretul se tine la un nivel scazut in mod artificial, se calculeaza o medie ponderata. Vine reglementatorul si stabileste ca 30% sa fie gaz de import, 70% din productia interna. Gazul importat vine la pretul dictat de Gazprom si singura metoda sa tii pretul jos este sa folosesti mult gaz din productia interna si pretul lui la nivel scazut.

Piata liberalizata presupune ca fiecare consumator sa isi poata alege furnizorul, iar furnizorul sa aleaga ce producator vrea. Asa concurenta devine reala si preturile se egalizeaza. Dar nu poti sa ai concurenta cat timp stabilesti de la inceput: tu, Petrom, furnizezi atat, tu, Romgaz, furnizezi atat, restul importam si asta e pretul.

Odata piata liberalizata si fiecare putand sa-si aleaga furnizorii, preturile scad in final datorita concurentei. Preturile de import sunt in jur de 400-450 de dolari mia de metri cubi, iar gazul din productia interna era in jur de 150-160, deci o diferenta foarte mare.

Era de asteptat ca liberalizarea brusca totala sa fi dus la o crestere rapida a pretului intern pana in apropiere la cel de export. Si de aceea a aparut schema graduala, astfel incat lumea sa simta mai putin si intre timp sa gasim mecanisme de sprijinire a celor defavorizati.

Trebuie inteles ca rezervele pe care le avem in exploatare acum ne mai tin 5 ani la nivelul acesta. Daca noi continuam cu piata neliberalizata, peste 10 ani am fi ajuns sa importam peste 80% si tot la pretul acela am ajunge.

Sigur ca daca va creste pretul va scadea si consumul in zona unei industrii ineficiente care consuma doar gaz din productia interna la un pret foarte mic. Nu poti sa astepti masuri de eficienta energetica de la nimeni pana cand nu le dai pretul corect, justificat la gaz.

Exista scenarii dure in privinta impactului asupra populatiei pe care il va avea acesta prima etapa de liberalizare.

Da, preturile vor creste foarte mult. Si va resimti acest lucru o parte mai mare a populatiei decat ar fi resimtit-o acum 15 ani, pentru ca pretul gazului fiind foarte mic, multa lume s-a debransat de la termoficare si si-a instalat centrale de gaz. Asa ca vor fi afectati si oameni cu venituri medii sau chiar peste medii, nu numai cele 10-15 procente de populatie foarte saraca. Vor fi afectati probabil 90% din consumatori.

Odata cu liberalizarea ar fi trebuit sa apara si o schema de sprijin pentru consumatorii casnici. Se poate, pentru ca in paralel cu liberalizarea pretului la gaze exista o schema de supraimpozitare pentru Petrom si Romgaz. Daca pretul creste ca urmare a masurii administrative de liberalizare a pietei, impartim castigul suplimentar prin aceasta impozitare intre 60 si 84%. La care se adauga celelalte impozite pe profit.

Banii vor fi suficient de multi ca sa acopere de cateva ori cresterea pretului pentru consumatorii casnici. Se poate face asa: ii arati pe factura consumatorului care este suma reala de plata, sa zicem 100 de lei, el avand pana acum de platit sa zicem 10 lei, si il pui sa plateasca tot 10 lei, iar statul ii plateste diferenta de 90 de lei. Consumatorul vede pretul real, o perioada de timp este protejat si apoi incepi sa reduci gradual acest ajutor. Daca ar recurge la aceasta schema, nici nu ar avea nevoie sa liberalizezee pretul gazelor in etape. Ar putea sa o faca si de maine.

Si de ce nu o fac?

Pentru ca niciodata schema de pret reglementat nu a fost in beneficiul consumatorului casnic, ci al baietilor destepti. Pentru ei a fost emisa ordonanta de urgenta, devenita apoi lege, prin care au beneficiat timp de 18 luni de gaz exclusiv din productia interna, deci mult mai ieftin. Criteriile erau astfel stabilite incat sa beneficieze de aceasta facilitate doar Interagro, Azomures si Elcen.

In perioada aceea, s-a scos astfel in piata o cantitate foarte mare de gaz din productia interna, foarte ieftina, pentru baietii destepti. Ca sa acopere restul consumului, furnizorii au fost nevoiti sa cumpere mai mult gaz de import, mult mai scump, au acumulat pierderi de vreo 200-300 de milioane de eruo. Furnizorii au dreptul sa ceara recuperarea pierderii pentru ca nu se poate ca eu sa cumpar cu 400 si sa ma oblige statul sa vand la 290. Pierderile nu se vor recupera insa de la cei care au beneficiat, ci tot de la noi.

Au fost forme de ajutor neconcurential, care nu au fost niciodata notificate la CE pentru ca nu sunt permise. A fost o concurenta neloiala si in spatiul european, industria noastra de ingrasamite fata de industrii similare din alte tari UE care nu primesc astfel de ajutor, dar si in tara. De ce sa sprijini industria de ingrasaminte si nu pe cea de pantofi, de exemplu? Nu au existat argumente transparente pe masa, de ce unii si nu altii.

Interagro nici nu are foarte multi angajati. Daca imparti subventia mascata de 200-300 milioane de euro si o imparti la 9000 de angajati, iesi mai ieftin cu ajutorul de somaj. Noi zicem ca nu exportam gazul ca sa nu irosim resursele, dat il exportam impachetat in ingrasamite subventionate de stat.

Spuneati ca liberalizarea va aduce concurenta. Cum o va simti consumatorul casnic? Cum isi va putea alege el furnizorul?

Eu, consumator casnic, nu voi mai fi nevoit sa am contract cu GDF Suez, care se ocupa de Distrigaz Sud, ci cu oricare alt furnizor.

Dar ce facem cu infrastructura?

Activitatea de furnizare inseamna ca furnizorul pe care il voi alege va cumpara gazul de la producator, mi-l va vinde, mi-l va factura, imi va garanta furnizarea continua. Gazul circula prin retele de transport si de distributie. Ele sunt 100% reglementate si nu conteaza ca GDF gestioneaza reteaua din sudul tarii, are obligatia sa dea acces nediscriminatoriu oricarui furnizor.

Eu voi putea asadar sa inchei contract cu orice furnizor exista in piata, voi plati pretul furnizorului, voi plati taxa de retea reglementata de ANRE si taxa de distributie. Transportatorii sunt obligati sa-i conecteze pe toti producatorii, iar reteaua de distributie e obligata sa asigure transportul oricarui furnizor catre consumator.

Deci va fi posibil ca o familie sa aiba contract cu un furnizor, iar familia vecina cu alt furnizor?

Da. Asta inseamna liberalizare, asa e in UE. Noi consideram ca protectia consumatorului tine exclusiv de pret. Dar trebuie sa admitem ca avem preturi mai mici la gaz decat oricare alta tara a Europei.

Mi se va spune ca avem si salariile cele mai mici.

E adevarat, dar din acest motiv nu reglementam pretul si la iPhone sau la masini. Pretul creste daca exista cumparatori. Dupa acest criteriu ar trebui sa reglementam toate preturile, la toate produsele. Vom castiga la nivel occidental, cand vom avea si productivitatea muncii la nivel occidental.

O mare problema a sistemului nostru energetic sunt marile complexuri energetice pe carbuni. Mereu pline de datorii, adevarate gauri negre. De ce sunt ineficiente?

Si carbunele este ineficient, si productia e ineficienta pentru ca sunt centrale foarte vechi, din anii 70-80, nemodernizate. Noi intretinem aceasta ineficienta pentru ca in minerit sunt multe sindicate si exista foarte multe capuse si in Oltenia, si in Hunedoara.

Turceni, Rovinari si Craiova au fost scoase la vanzare in 2005-2006 si lumea s-a bulucit pentru ca era timp de retehnologizare. Au fost cam 7-8 ofertanti pentru fiecare, cele mai mari firme din lume. Asta infirma teoria ca energia termo nu poate concura cu energia hidro. Daca nu putea, de ce ar fi fost atractive pentru investitorii privati? Dar nu a fost vointa pentru privatizare.

Pentru a proteja capusele?

Probabil. Amintiti-va dosarul Mantog, despre asta e vorba. Acum e greu de spus daca mai pot fi privatizate. Dupa ce ai ratat sistematic toate privatizarile, Cuprumin, Oltchim, CFR Marfa, proiecte precum reactoarele 3-4, esecurile acestea arata ca nu ai vointa sa aduci investitorii. Pe piata au aparut multe eoliene, care produc energie la costuri mici. Ele i-au scos afara din piata pe cei mai ineficienti, care aveau costurile cele mai mari, adica Hunedoara si Oltenia.

Toate grupurile de interese din jurul lor au incercat sa impinga sub orice forma posibila mecanisme artificiale prin care acestea sa supravietuiasca. Asa a aparut HG 138, atat de prost scrisa incat, din fericire, e inaplicabila. Ea zice ca acestor doua complexuri le este garantata o productie continua echivalenta cu 10% din consumul patriei. Adica ele sa aiba prioritate in fata celor mai eficienti. Nu stim cum se poate practic asa ceva, pentru ca energia se vinde daca o cumpara cineva.

Daca asta n-a mers, tot ca sa tina Oltenia si Hunedoara, le-au dat in cap celor cu energia regenerabila si astept sa vad ce le mai trece prin cap. Se vorbeste despre spargerea Hidroelectrica si unirea bucatilor rezultate cu termocentralele neeficiente.

Avem un minister al Economiei. Ce ar trebui sa asteptam de la el?

In mod normal ar trebui sa avem o strategie. In fiecare an se discuta despre asta, dar nu scoatem la licitatie internationala, sa alegem un consultant strain foarte bun. Noi avem acelasi contract cu acelasi consultant, aceeasi firma care a apartinut guvernului si care s-a privatizat. Dar ea face strategie numai pentru energia electrica, nu pentru gaz, petrol etc.

Daca ai avea stratagia, nu exista mecanisme de monitorizare. In 2007 a aparut o strategie, dar pe care n-a monitorizat-o nimeni si nu a fost aplicata. In mod normal, faci strategia, apoi legea energiei, apoi reglementarile. Cum sa vina investitorii daca tu nu le dai informatiile printr-o strategie? Ce am de gand sa fac? Vreau sa impozitez cu 500%, sa schimb reglementarile de acces la retele, cum o sa arate piata, cum o sa arate bursa? Ce resurse de gaz mai sunt?

Ultimul draft de strategie din 2011 folosea datele statistice din 2007. Ca investitor nu ai informatii elementare. De asta nu a existat nicio investitie in domeniul energiei cu exceptia celor bazate pe certificate verzi. Si aici schema a fost initial excesiv de generoasa, apoi schimbarea a fost foarte brusca. Cine mai are incredere in aceste conditii? Investitiile din energie sunt pe termen lung. Daca vrei sa extragi gazul din Marea Neagra trebuie sa stii ca nu o sa-ti reglementeze statul pretul la infinit.

Lipsa de strategie e o dovada de rea credinta sau de incompetenta?

Probabil amandoua. S-a ales praful de alegerea managerilor profesionisti. Cu toate conditiile impuse de FMI, statul a facut tot cum a vrut cu politruci. Vine statul si ne spune ca managerul cel mai bun pentru Oltenia, cautat prin toata lumea, e tot vicepresedintele PSD Gorj. Sau d-na Lulache la Nuclearelectrica, pe care au vrut sa o puna intial director interimar inainte de selectie si s-a opus Fondul Proprietatea, invocand ca nimic nu o recomanda pentru functie.

Cei selectati cu rea credinta sunt incompetenti.

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis

Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...