De rusi ne apara americanii, dar de noi insine cum ne aparam?

Situatia geopolitica a devenit atat de complicata incat avem tendinta sa rezumam toate problemele Romaniei doar la capacitatea de aparare in fata unui eventual atac rusesc.

Apartenenta la NATO, prezenta armatei americane pe teritoriul nostru ca si recenta masura a acesteia de transfer al unor importante mijloace de lupta pe aliniamentul estic al Europei ne mai linistesc si ne dau speranta unei aparari reale in fata unor eventuale atacuri armate.

Cum rezolvam insa problema atacurilor indreptate impotriva Romaniei chiar din interiorul sau? Daca lipsa noastra de inzestrare militara o compensam cu sprijin NATO si american, lipsa noastra de inzestrare conceptuala cu ce o compensam?

Pe langa puterea militara, un stat modern trebuie sa se sprijine si pe puterea conceptului sau de conducere si organizare. Siguranta nationala nu este numai militara, energetica, alimentara etc., ci si organizationala, evidentiata prin existenta unui concept (plan, strategie, model) al dezvoltarii si al unui sistem institutional coerent, corelat cu cadrul legal intern si international, subordonat unor obiective nationale prioritare, orientat si monitorizat de o entitate independenta de sinteza si analiza la nivel national si global.

In lipsa unui concept organizational si a unor instrumente de materializare a acestuia apar situatii ale caror efecte pot avea un caracter distructiv, cu implicatii directe asupra sigurantei nationale, mai ales in conditiile posibilitatii declansarii unei noi crize economice si ale instabilitatii politice premergatoare alegerilor.

Legislatia privind deseurile de ambalaje

Exemplul cel mai recent il constituie modul in care institutiile legislative si executive ale Romaniei au tratat Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor, care a triplat taxa de mediu pe care producatorii o au de achitat catre stat.

Istoria lipsei oricarui concept de organizare sistemica si management guvernamental coerent incepe in aprilie 2015, cand Comisia Europeana a decis sa trimita Romania in fata Curtii Europene de Justitie pentru neindeplinirea obligatiei de a transpune in dreptul sau intern legislatia revizuita a UE privind deseurile de ambalaje.

Decizia Comisiei s-a bazat pe intarzierea nejustificata a Romaniei de a-si indeplini obligatiile. Statele membre au avut obligatia de a asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformitatii cu directiva pana la 30 septembrie 2013.

Romania, care a depasit termenul initial, a primit o scrisoare de punere in intarziere la 29 noiembrie 2013, urmata de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an si jumatate de la expirarea termenului, directiva inca nu a fost transpusa in legislatia nationala, iata de ce Comisia a decis sa trimita Romania in fata Curtii de Justitie a UE.

Actionand doar sub presiunea Comisiei, actul normativ a fost propus de Guvern chiar in timpul vacantei parlamentare. Desi nu a fost vorba de nicio procedura de urgenta, legea a reusit rapid sa fie adoptata de Senat si Camera Deputatilor, apoi si promulgata intr-un timp record, astfel ca pe 30 octombrie se publica in Monitorul Oficial, intrand in vigoare la doar doua luni de la prezentarea ei in Parlament.

Doua concluzii importante

Pana in acest punct al parcursului nu putem sa nu observam doua elemente importante ale lipsei de coerenta si coordonare la nivelul conceptului organizatoric.

Primul consta in incapacitatea intelegerii obligativitatii respectarii directivelor europene la termenele stabilite, iar cel de al doilea consta in indeplinirea obligatiilor pe model de "bifat in agenda", fara declansarea unei proceduri de analiza a efectelor normei in cauza.

Lipsa capacitatii de analiza, sinteza si evaluare apare pregnant din faptul ca decidentii nu au realizat ca problema cea mare nu sta in rapiditatea promulgarii si in forma legii, ci in esenta ei, adica in tariful taxei de mediu pe care Guvernul l-a schimbat peste noapte. Mai exact, l-a triplat si a decis ca dupa 25 ianuarie 2016 se vor aplica si sanctiuni pentru neplata.

Aceasta este explicatia pentru care a aparut in spatiul public stirea inspaimantatoare a posibilitatii cresterii preturilor la produsele agro-alimentare cu circa 30%, ceea ce ar afecta dramatic puterea de cumparare a populatiei.

Producatorii din industria agro-alimentara se plang ca, daca Legea 249/2015 a intrat in vigoare la finele lui octombrie, contributia a fost fixata ulterior si nicio companie nu a reusit sa isi regandeasca planul de afaceri pentru a gestiona situatia.

In fata acestei probleme, solutia la care multi vor fi obligati sa apeleze va fi majorarea preturilor. Chiar si asa, producatorii se tem ca nu vor rezista pe piata in concurenta cu importurile, deoarece, chiar daca o taxa similara pentru ambalaje au si alte tari, precum Bulgaria sau Ungaria, nivelul ei este unul mult mai mic.

Nu se poate sti daca preturile vor creste chiar cu 30%, dar, in mod cert, vom asista la o crestere a lor.

Care sunt consecintele? Extrem de grave atat pe termen scurt cat si lung. In primul rand, va avea loc un proces de anihilare a reducerii TVA-ului la alimente, deoarece cresterea preturilor prin legea 249 va contrabalansa reducerea acestora printr-un TVA mai mic.

Perdantii vor fi consumatorii, dar si cresterea economica, deoarece scaderea consumului nu va mai actiona deplin ca motor de crestere.

O alta consecinta va fi reducerea pana la eliminare a ratei profitului in industria agro-alimentara, ceea ce va conduce la falimente, dar si la amplificarea economiei subterane in acest domeniu.

Despre legea fumatului

Un alt exemplu de deficit origanizational si lipsa de viziune de ansamblu asupra consecintelor masurilor economice este legea fumatului, cu aplicabilitate de la jumatatea lunii martie.

Problema este insa aceea a inconsecventei acestei legi, deoarece transformarea directivei europene in lege nu s-a facut si nici nu are sanse sa fie operationala pana la data interzicerii fumatului in locurile publice.

Consecinta acestei intarzieri este si ea dramatica, deoarece producatorii de tigari nu se pot adapta rigorilor de fabricatie in lipsa procedurii de aplicare a legii. Acestia au declarat ca, din acest motiv, productia va fi oprita, iar statul roman va pierde prin necolectarea taxelor aferente circa 247 milioane de euro pe luna.

Programul "Primul tractor"

Un alt exemplu de lipsa de viziune in spatiul economic este si initiativa ministrului Agriculturii si al Finantelor de a reveni la vechiul program "Primul Tractor", extins si la alte echipamente agricole. Foarte bine, numai ca in Romania nu se mai produc destule tractoare si nici echipamente agricole.

Necesarul anual de tractoare al Romaniei este de aproximativ 12.000-15.000 anual. Prin efortul unor investitori particulari, mai producem la Baicoi maximum 400 tractoare anual. Restul il vom importa? Ce consecinte vor fi asupra deficitului de cont curent?

Nu era mai simplu si mai eficient ca suma din buget destinata acestui import sa fie utilizata pentru cresterea productiei interne cu efectele pozitive asupra costurilor si al crearii de locuri de munca?

Mai mult carpim

In unele cazuri, la presiunea actorilor economici si a mass-media, astfel de situatii sunt evitate in ultima clipa, prin "reparari" la nivel ministerial, dar sunt actiuni post factum, care nu pot estompa lipsa de analiza si expertiza ante factum, imprimand un aspect de improvizatie si amatorism actului de politica economica.

Trecand de la particular la general, trebuie spus ca masurile si politicile economice cu certe efecte pozitive au si multe efecte negative, deoarece aria de aplicabilitate este mare si afectata de mentalitati si comportamente economice diferite de la un segment de piata la altul, de la o categorie socio-profesionala la alta, de la national la international s.a.m.d.

Pentru a asigura coerenta si evitarea efectelor negative se cere o viziune de sinteza si o corelare pe verticala si orizontala apte de a omogeniza interesele si pozitiile divergente sub umbrela unui interes considerat prioritar la nivel national intr-un moment precis al evolutiei socio-economice.

Marea majoritate a statelor dezvoltate dispune de un astfel de "organ de sinteza", numit de unii strategic, sau chiar de planificare, de consultanta si orientare sau de viziune pe termen lung.

Indiferent de denumire, acest organ realizeaza analize complexe care stau la baza oricarei masuri economice si coordoneaza activitatea ministerelor de resort in elaborarea acelor studii de caz sau de fundamentare, fara de care nu se iau masuri de ordin practic.

Romania nu dispune de asa ceva. Pe langa mai multe tancuri, am mai avea nevoie si de mai multa capacitate de analiza si sinteza macroeconomica, pentru a ne garanta siguranta intr-o lume in care strategia economica nu este cu nimic mai prejos decat cea militara.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...