PSD se duce la vale, dar Opozitia sta pe loc. Cine absoarbe pierderile lui Dragnea si unde e potentialul

Datele sociologice publicate joi arata dinamica descendenta a Partidului Social Democrat, cu care Partidul National Liberal merge umar la umar, ca optiune de vot la europarlamentare, cel de-al doilea scrutin la care romanii sunt chemati de la intoarcerea PSD la guvernare, socotind si referendumul pentru redefinirea familiei.

O a doua lectura ne arata insa si ca Opozitia sta pe loc.

Datele brute arata astfel, luand in calcul doar optiunile valide, adica ale respondentilor care si-au manifestat si intentia de a merge la vot:

PSD - 22,7%

PNL - 22,6%

Alianta USR + PLUS 17,9%

Pro Romania (partidul lui Victor Ponta) - 13,4%

ALDE - 12,5%

Sub pragul electoral, dar nu mult, se pozitioneaza UDMR si PMP.

PSD-ul in mandatul lui Liviu Dragnea a coborat sub 25 de procente, un nivel istoric, in pofida discursurilor triumfaliste ale guvernantilor.

Ar putea insemna si ca electoratul roman s-a maturizat si ca tine cont de temele europene, atunci cand se afla in fata unui scrutin pentru Parlamentul European, dar de regula interpretarea cea mai acurata este cea evidenta, la indemana: cifrele mari de pe ecranele televiziunilor de propaganda nu inlocuiesc bonurile pe care romanii le primesc la casa de marcat si din care inteleg, fara sa fie nevoie de note de subsol, ca preturile au crescut, odata cu degradarea mediului social.

Asadar, discursul de tip cadou electoral nu a prins la electorat, infirmat fiind de evidente.

Nu au prins nici strategiile urii, iar asta s-a vazut clar la referendumul pentru redefinirea familiei, in care romanii au vazut limpede capcana unei incercari de-a lui Liviu Dragnea de a obtine o legitimitate populara pentru paradigma de putere discretionara pe care incearca sa o imprime.

Ultimul pe lista, cazul Kovesi, va mai scadea cateva procente din ce poate obtine PSD-ul lui Dragnea, Valcov si Dancila: romanii s-au regasit imediat in tiparul celui talentat, dar impiedicat de forte vitrege sa isi atinga potentialul maxim. Altfel spus, teza exceptionalismului romanesc, pe care PSD s-a dat peste cap sa o foloseasca in ultimul an, s-a intors contra lui, pentru ca in orice strategie de manipulare, dozele de realism trebuie atent supravegheate.

Unde s-au dus insa procentele PSD-ului?

Electoratul traditional al PSD nu este unul demobilizat, nu renunta la exercitarea dreptului de vot, asa cum o arata si aceasta harta a optiunilor de vot, realizata de IMAS, la comanda Europa FM.

Alianta 2020 are aproape 18 procente, adica scorurile adunate ale USR si PLUS, inainte de a decide liste comune.

Este un procent bun si cu potential de crestere, mai ales ca vorbim despre doua partide cu slaba baza teritoriala si fara primari in tara, fiind formatiuni tinere, una la primul mandat parlamentar, cealalta la cateva luni de la infiintare.

PNL are o fereastra de oportunitate uriasa, a punctat bine si la "cazul Kovesi", dar are un electorat pretentios, care va reactiona la indecizia aceasta a liberalilor privind listele pentru Parlamentul European.

E greu de inteles de ce, avandu-l pe Siegfried Muresan in partid, un europarlamentar care si-a demonstrat eficienta si credibilitatea in forul european, testezi pe piata variante cu un potential distructiv de nereparat: dupa Crin Antonescu, Rares Bogdan.

Dar nu la Opozitia curata, sa o numim asa, s-au dus procentele PSD.

Graficul IMAS arata o crestere destul de buna pentru partidul in care pana mai ieri se afla doar Victor Ponta, caruia i s-au alaturat, pe traseu, cativa dezertori din armata lui Dragnea, printre ei si fostul premier Mihai Tudose.

Corina Cretu a adus un plus evident acestui partid, greu de pozitionat in Opozitie, devreme ce proiectul lui Victor Ponta este un mare, nou si mai invingator PSD.

Electoratul de stanga, generic denumit astfel, nu se regaseste in ofertele Aliantei 2020 si nici in cea a PNL, din ratiuni diferite si, ca atare, era firesc sa fie absorbit de Victor Ponta si, partial, de ALDE, partidul lui Tariceanu.

Uitandu-ne pe cifre, e limpede ca decontul il plateste partidul luat de Dragnea pe persoana fizica, nu partenerul Tariceanu si in niciun caz fostul lider PSD, pe care Dragnea l-a indepartat magistral de la conducere.

Cheia este la cele 23 de procente ale nehotaratilor (Nu stiu/Nu raspund) si daca acestia nu s-au indreptat pana acum inspre Ponta si Tariceanu, atunci e un semnal dat celor doua forte de Opozitie, 2020 si PNL, sa ii cunoasca si sa afle ce anume i-ar convinge sa voteze la europarlamentare.

E un procent serios, care ii va scapa si de o eventuala "solutie imorala", Pro Romania, dar si de ratarea ferestrei de oportunitate.

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...