Dragnea era adversarul ideal care acum a disparut. Nevoia de schimbare poate actiona si impotriva lui Iohannis Interviu

O motiune de cenzura in care nimeni nu a crezut prea mult si, ca atare, nici nu a investit politic, alegeri prezidentiale in care Klaus Iohannis pare ca nu mai are adversar si un PSD in criza existentiala, care vrea sa profite cat de mult mai poate de accesul privilegiat la putere. Iar de la alegerile europarlamentare care au adus victoria PNL si reusita USR-PLUS de a egala PSD-ul nu a trecut nici o luna.

Cat are valabilitate cecul in alb primit de Opozitie in 26 mai si de ce parlamentarii ei au jucat, la motiune, table in loc de sah? Expresia ii apartine lui Alexandru Gussi, caruia i-am pus cateva intrebari in jurul unei motiuni nedorite si al unui scrutin prezidential in care, deocamdata, Iohannis il concureaza pe Iohannis.

Alexandru Gussi este politolog, universitar si a coordonat recent, impreuna cu istoricul Armand Gosu, volumul Democratia sub asediu. Romania in context regional (Editura Corint, 2019).

A trecut motiunea de cenzura contra Cabinetului Dancila, au trecut si reactiile la cald. Ce a insemnat acest episod al motiunii pentru scena politica romaneasca? A modificat ceva in relatiile de putere?

A fost o noua demonstratie de aroganta a celor de la putere si de neprofesionalism a celor din Opozitie. Din partea PSD nu e o surpriza, dar parlamentarii Opozitiei au picat la primul examen serios de dupa victoria simbolica din 26 mai.

Nu e vorba de rezultat, ci de cantonarea intr-o atitudine a jocului meschin, la nivel minor.

Trebuiau sa joace sah, au jucat table fara zarurile la vedere.

Exista un castigator al acestei motiuni? Dar un invins?

Exista riscul dezamagirii si demobilizarii valului din 26 mai, desi multi au vazut in rezultat un cadou otravit pentru un PSD, condamnat astfel sa ramana in epoca Dancila.

Totusi, cei care au sperat ca voteaza pentru schimbare raman cu buza umflata si o parte dintre ei risca sa stea acasa tura urmatoare. Li s-a mai si explicat ca Opozitia nu are interesul sa preia puterea, ca si cum electoratul e facut din strategi politici, nu din cetateni care asteapta si au dreptul sa fie mai bine guvernati.

Daca acest drept le este refuzat din neputinta e una, dar daca e refuzat din motive strategice, acest refuz devine nelegitim si poate produce efecte neasteptate.

Aceasta motiune de cenzura a inchis, practic, scrutinul din 26 mai. Au fost alegeri europene, dar cu asteptari - venite, sigur, de la promisiunile electorale - interne. Au raspuns actorii politici in vreun fel electoratelor lor?

Daca este sa decriptam fenomenul 26 mai, el are doua componente majore. Prima este legata de protestul fata de PSD. A doua e legata de necesitatea de reinnoire a clasei politice.

PNL a castigat alegerile mai ales datorita primei componente, dar a doua componenta nu numai ca a propulsat Alianta 2020 peste pragul psihologic de 20%, dar a dus la schimbarea configuratiei pietei politice.

La anul nu stim daca valul antiPSD va fi la fel de mare, probabil ca nu, Dragnea era adversarul ideal care acum a disparut, dar cererea de noutate va fi cel putin la fel de puternica, iar titularul, Alianta USR-PLUS, are sanse reale sa o monopolizeze si prin asta sa si castige alegerile.

In concluzie: in momentul de fata pare mai putin important ce fac partidele, important este cat de credibile apar in demersul lor.

Iar aici elementul de noutate devine un substitut al increderii: descalificarea celor vechi ii califica pe cei noi la statutul de a li se acorda ceva ce seamana cu un cec in alb.

Intern, Romania politica pare aceeasi, dar se schimba in afara granitelor. Avem un roman presedinte de grup politic in PE, ma refer la Dacian Ciolos, un altul vicepresedinte de grup, si anume Siegfried Muresan, comisarul european pe Justitie a anuntat ca Romania nu e in situatia declansarii procedurii pentru Art. 7. Multe vesti bune dinspre Bruxelles. La Bucuresti, Viorica Dancila si-a intarit Cabinetul si se pregateste sa primeasca presedintia plina a PSD-ului. E un contrast aici, cum vedeti aceasta juxtapunere?

Cred ca sunt pur si simplu planuri diferite. PSD-ul deocamdata ramane o ruina a PSD-Dragnea, dar vrea sa beneficieze cat se mai poate de accesul privilegiat la resurse, probabil pana la toamna sau dupa prezidentiale.

La nivel european, Romania a trimis o serie de parlamentari care au propria lor istorie personala, oricum nu-si vor exercita responsabilitatile plecand de la calitatea de cetateni romani, ci de la cea de alesi europeni.

Ar fi o surpriza ca Dacian Ciolos sa ajunga sa influenteze viziunea presedintelui Macron asupra UE, una care nu e foarte favorabila Romaniei prin faptul ca doreste o integrare rapida a unui nucleu dur, din care evident noi nu facem parte.

Prezenta unui estic la nivelul presedintiei grupului centrist Renew Europe e mai degraba un premiu de consolare si de legitimare a acestei posibile evolutii spre o UE cu mai multe viteze.

Reusita europeana a lui Dacian Ciolos e un avantaj pentru o PLUS USR in tara sau mai degraba incurca? Ma gandesc la alegerile prezidentiale.

Clarifica ceea ce cam stiam: presedintele Iohannis pare ca a scapat in castigator virtual dupa 26 mai, oricum cel care-l va putea concura cu ceva sanse nu e Ciolos din destule motive, inclusiv faptul ca e greu sa reprezinte o schimbare radicala fata de Iohannis.

Alianta 2020 va trebui sa gaseasca un candidat capabil sa-i consolideze pozitia la nivelul electoratului captat la europarlamentare si are sansa ei, vom vedea daca va dori sau va putea sa o joace.

Vedeti vreo surpriza pentru alegerile pentru Cotroceni?

Never say never: Constantinescu s-a retras in 2000, Nastase a pierdut in 2004, Iohannis si-a spulberat adversarul in 2014.

Problema este ca, daca alegerile prezidentiale vor fi in mod surprinzator interesante, ne vom afla in fata unei dificultati post-electorale de a constitui o alianta guvernamentala non-PSD. In logica ultimelor evolutii, putem vedea un tur doi fara PSD intre Iohannis si un candidat al Aliantei 2020.

Iohannis este favorit, dar nevoia de schimbare poate actiona si impotriva sa.

PSD nu pare foarte interesat de prezidentiale, probabil stie ca nu are nicio sansa. Dar va reusi in vreun fel sa se recompuna pana la legislative?

Nu e usor sa ne proiectam peste aproximativ 18 luni, perioada in care vor fi si alegerile locale, alegeri care, ca si in 2016, pot influenta serios atmosfera din jurul legislativelor.

PSD are sansa ca la aceste prezidentiale sa prezinte o alta fata, la propriu si la figurat.

E un partid aflat aproape de o criza existentiala si, cred eu, nu-si poate permite sa nu utilizeze strategic prezidentialele: deci nu pentru a le castiga, ci pentru a-si gasi alt ritm, alt discurs, alti vectori de imagine.

La europarlamentare, PSD-ul a vazut ca strategia sa de mobilizare a propriului electorat a fost una profund gresita, cei serviti de populismul sau guvernamental nu s-au grabit sa-i intoarca serviciul la vot.

Deocamdata, aroganta aratata la motiunea de cenzura ne arata ca actuala garnitura de lideri PSD nu intelege cat de fragila e puterea lor de azi si cum aceasta risca sa le grabeasca traiectoria spre irelevanta.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...