Fondul Monetar International va astepta terminarea crizei mondiale, inainte de a cere luarea unor masuri severe tarilor carora le-a imprumutat bani, concentrandu-se pe planurile pe termen mediu, in detrimentul reducerilor rapide de cheltuieli.
In loc sa ceara prea mult, cum a facut in timpul crizei asiatice, FMI a ales sa fie mai moderat, iar economistii sunt de parere ca pietele in sine vor pedepsi tarile care neglijeaza reformele structurale, relateaza Reuters.
Anul trecut, FMI a revenit in atentia publica, dupa zece ani de scadere continua a afacerilor sale, prin salvarea tarilor din estul Europei de la dezastru, prin investitia a miliarde de dolari in Letonia, Ungaria, Romania, Serbia, Ucraina si alte state.
Dar, in loc sa ceara reducerea drastica a cheltuielilor, FMI prefera, acum, sa astepte cresterea economica a tarilor respective. Potrivit analistilor, aceasta strategie ar putea fi riscanta, din cauza miscarilor politice inainte de alegeri, care ar putea incetini reformele de care tarile emergente au nevoie pentru a ajunge la nivelul celor din Occident.
"Suntem foarte precauti in anuntarea sfarsitului crizei. Sa nu va asteptati sa anuntam: "Gata, e momentul sa intoarcem foia". Decizia va fi luata pentru fiecare tara in parte, deoarce conditiile sunt foarte diferite", a spus Marek Belka, director pentru Europa al FMI.
Potrivit lui Belka, FMI analizeaza cu atentie redresarea economica din vestul Europei si potentialul de crestere al Europei de Est la un ritm mai alert, dupa incheierea recesiunii.
Pana acum, FMI a permis tarilor carora le-a imprumutat bani sa depaseasca deficitul bugetar admis initial, dupa ce a devenit clar faptul ca recesiunea este mai grava decat asteptarile.
Desi a obligat Letonia sa reduca pensiile, cu 10%, si salariile bugetarilor, cu 20%, i-a permis majorarea deficitului la 10% din produsul intern brut, adica dublul fata de procentajul initial, de 5% si mai mult decat triplu fata de cei 3% pe care Riga trebuie sa-i atinga pentru a intra in zona euro.
De asemenea, Ucraina a primit permisiunea majorarii deficitului la 6%, decizii similare fiind luate si pentru Romania si Serbia.
Riscuri pentru FMI
"FMI si UE au spus clar ca aceasta abordare este doar temporara si va dura 1, 2, maxim 3 ani. Dar, dupa aceea, vor cere planuri fiscale pe termen mediu credibile, de la toate guvernele", a spus Simon Quijano Evans, economist la Cheuvreux.
Potrivit economistilor, pericolul sta in faptul ca unele partide politice au profitat de conditiile laxe ale FMI pentru a castiga electorat. Asemenea probleme au stat in spatele problemelor din Ungaria, unde deficitul in crestere a dus la reduceri masive ale cheltuielilor, fapt care a limitat cresterea, in 2007.
Saptamana trecuta, in Letonia, Parlamentul a respins o lege pentru majorarea taxelor, iar, in Romania, opozitia a contestat salariile bugetarilor stabilite de Guvern, ducand la tensiuni sociale, inainte de alegeri.
"FMI este prins intre ciocan si nicovala. Trebuie sa gaseasca un echilibru intre masurile impuse si riscurile asumate", a spus Neil Shearing, de la Capital Economics.
