Bosnia: Mostenirea lui Ratko Mladici face victime in continuare

La 12 mai, 1992, Radovan Karadzici, presedinte al auto-proclamatei Republici sarbe Bosnia si Herzegovina, a prezentat un document in Paralmentul sarb bosniac, care enunta ca pentru stablirea unui coridor catre Serbia este necesara "separarea de alte grupuri etnice pe teritoriul de drept reclamat de sarbi, prin forta daca este nevoie".

Intr-o tara atat de amestecata din punct de vedere etnic precum Bosnia, implementarea acestui scop nu putea sa insemne altceva decat o baie de sange, dupa cum insusi Ratko Mladici, comandant al armatei iugoslave in Croatia, a recunoscut: "Stiti ce inseamna asta? Cine altcineva decat armata sa implementeze acest scop? Credeti ca se pot muta oamenii pur si simplu, ca si cum ar fi un set de chei? Ceaa ce imi cereti, domnilor, este genocid", scrie Refik Hodzici, jurnalist, producator de film si activist din Bosnia, pentru Al Jazeera.

Karadzici si liderii sarbi bosniaci au inceput, asadar, exterminarea non-sarbilor din teritoriul cunoscut astazi drept Republica Srpska, una din entitatile din Bosnia recunoscuta prin acordul de pace de la Dayton. Mladici insusi a urmarit implementarea acestui scop cu un zel care i-a adus porecla de "macelarul din Balcani".

Imediat dupa caderea Srebrenitei, o enclava protejata de ONU din estul Bosniei, Mladici a fost inregistrat de televiziuni spunand: "Astazi redau Srebrenita poporului sarb. A venit timpul sa ne razbunam in sfarsit pe turcii care traiesc aici". Aceste vorbe au precedat masacrarea a 8.000 de barbati si baieti musulmani care s-au refugiat la batalionul ONU olandez sau prin padurile din jurul orasului.

Multi ani mai tarziu, Mladici apare in fata Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavia (ICTY) si Curtea Penala de Justie, unde este judecat pentru primul act de genocid comis pe sol european dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Mladici a reusit sa se ascunda 16 ani de justitia internationala, protejat de diversele guverne din Serbia, insa la presiunile comunitatii internationale a fost prins anul trecut si predat tribunalului de la Haga. Este acuzat de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi, printre altele.

Cu toate ca in zilele noastre Mladici este o umbra a celui de odinioara, majoritatea sarbilor inca ii confera un statut de erou. Mostenirea sa este tulburatoare - la 20 de ani de la acele evenimente sangeroase, strategia de "separare a popoarelor" functioneaza inca.

Daca la Saraievo, la 6 aprilie, la impinirea a 20 de ani de la cel mai lung asediu din istoria moderna, au fost aliniate pe strazi 11.541 de scaune, fiecare reprezentand un om ucis in timpul asediului, din care 1.000 de scaunele pentru copiii cazuti atunci, Milorad Dodik, actualul presedinte al Republicii Srpska, a exclamat la televizor: "N-a fost niciun asediu la Saraievo! Ceea ce aniverseaza ei astazi prin aceasta provocare este inceputul epurarii etnice a sarbilor din Saraievo".

Toate acestea si multe alte exemple demonstreaza, scrie autorul, ca daca mostenirea lui Mladici nu este stearsa din Srebrenita si Bosnia, rezultatul procesului de la Haga va fi doar simbolic.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...