Rosia Montana si legea marii exproprieri nationale (Opinii)

Lucrurile se precipita tot mai mult in cazul Rosia Montana, dupa ce presedintele Traian Basescu s-a transformat in vectorul de imagine al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Spuneam recent ca prin minciuni si manipulare, presedintele Basescu incearca sa induca opinia publica in eroare, folosind asa-zise argumente care, de altfel, apartin chiar arsenalului de PR al companiei RMGC.

Cum minte Traian Basescu despre Rosia Montana (Opinii)

Putina lume stie insa ca in Parlamentul Romaniei se pregateste adoptarea unei modificari legislative care transforma Romania intr-o tara din lumea a treia, deschizand drumul unor abuzuri fara precedent pentru o societate care se pretinde a fi democratica.

Senatorii Toni Grebla (PSD) si Ion Ruset (PDL) au initiat o propunere de modificare a Legii minelor, in fapt o modificare ce este in sine mai degraba o lege speciala de expropriere. Aceasta prevede ca orice companie miniera, fie ea chiar privata, care detine o licenta de exploatare a unui zacamant sa poata sa exproprieze pe cei care detin imobile (terenuri, case, gradini, etc) in zona de impact a proiectului.

Cu alte cuvinte, orice firma privata care primeste dreptul de a exploata un zacamant ar avea dreptul sa dispuna de pamanturile cetatenilor si de a-i expropria.

Enormitatile nu se opresc insa aici. Legea nu doar ca incalca dreptul fundamental la proprietate, garantat de Constitutia Romaniei prin articolul 44, dar prevede si importante derogari, in favoarea companiilor miniere, de la legi organice ale Romaniei care protejeaza patrimoniul si mediul.

Propunerea legislativa mai seteaza si cadrul legal pentru abuzuri de neimaginat asupra proprietarilor de terenuri care urmeaza a fi expropriati, acestora ingradindu-le dreptul fundamental la justitie si transformandu-i intr-o masa de manevra care in decurs de cateva saptamani trebuie sa isi cedeze terenurile companiilor miniere.

Daca legea va trece, vor fi potential afectati de aceasta zeci de mii de cetateni care detin proprietati in zone cu potential minier, mai ales in zona Muntilor Apuseni pe care-i va transforma, la propriu, intr-o colonie miniera la mana unor mari corporatii internationale.

Situatia actuala

Proiectul de modificare a Legii minelor 85/2003 (Pl-x. 549/2009) a fost initiat de senatorii Grebla si Ruset in Senatul Romaniei, unde a fost aprobat in sedinta din data de 27 octombrie 2009, probabil fiind votat "dupa deget".

Lista senatorilor care au votat proiectul de lege

In prezent, proiectul se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, unde, in mod revoltator, a primit avizul majoritatii comisiilor din cadrul acesteia, urmand a trece pe ordinea de zi in sesiunea parlamentara care va incepe in 5 septembrie 2011.

Proiectul de modificare legislativa, in forma adoptata de Senat, precum si documentele aferente pot fi consultate pe site-ul Camerei Deputatilor.

Analiza proiectului legislativ

Sa parcurgem impreuna cateva dintre prevederile aberante ale acestei legi, pentru a va lamuri, dincolo de orice indoiala, de reaua credinta a parlamentarilor care au initiat-o si de pericolul real pe care adoptarea acestei modificari legislative l-ar aduce. Voi enumera in continuare doar cateva dintre argumentele relevante, citand textul modificarii legislative.

Art. 10-2:"Se declara de utilitate publica lucrarile miniere pentru exploatarea substantelor minerale utile care se executa in baza unei licente de exploatare."

Conform legilor in vigoare, normelor constitutionale si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), o proprietate nu poate fi expropriata decat pentru o cauza de utilitate publica, procedura de expropriere trebuind sa fie prevazuta de lege, sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat.

Conform prevederilor legale, pana in prezent, doar statul roman avea dreptul de a realiza exproprieri, iar cauza de utilitate publica trebuia demonstrata prin hotarari si legi specifice. In schimb, articolul de lege propus de Grebla si Ruset declara apriori ca orice proiect minier este de utilitate publica, daca exista o licenta de exploatare.

Cu alte cuvinte, chiar daca statul roman detine sub 20% din actiuni, cum este in cazul Rosiei Montana, proiectul este declarat de utilitate publica.

Odata acest pas realizat, proprietarii terenurilor din oricare zona miniera ajung la mana firmelor private care detin licentele de exploatare pentru ca, nu-i asa, profitul unor corporatii private este de utilitate publica, iar proprietarii de terenuri sunt niste naivi care trebuie sa renunte la locurile unde s-au nascut, la mostenirea de la bunici si parinti, la agoniseala de-o viata pentru a face loc unor proiecte de minerit private.

Art.10-3: "(1) Pentru lucrarile declarate de utilitate publica in conditiile art.102, expropriator este statul roman, prin titularii licentelor de exploatare, operatori economici" si Art. 108: "Plata despagubirilor pentru imobilele ce urmeaza a fi expropriate in temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenta direct titularilor drepturilor reale, in numerar sau prin consemnarea sumelor intr-un cont bancar la dispozitia acestora."

Cu alte cuvinte, corporatiile care detin licentele de exploatare devin expropriatori in numele statului roman. Adica firme private preiau responsabilitati care in orice stat de drept apartin exclusiv statului pentru ca intotdeauna se pune problema utilitatii publice si a responsabilitatii fata de propriii cetateni.

Daca firma privata devine expropriatorul, calea abuzurilor este deschisa deoarece aceasta nu are nicio responsabilitate fata de cetateni, asa cum ar trebui sa aiba statul. Firma isi urmareste profitul, si, dupa cum s-a demonstrat in nenumarate cazuri (vezi si Rosia Montana), nu se va da in laturi de la actiuni de intimidare si de la abuzuri.

Mai departe, faptul ca firma ar trebui sa plateasca direct contravaloarea imobilului expropriat in contul expropriatului demonstreaza clar ca proiectul de lege prevede ca firma sa fie, in fapt, expropriatorul direct, ceea ce reprezinta, dupa cum am precizat, un abuz fara margini.

Art. 10-12: "(2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite in temeiul prezentei legi se face cu precadere, iar termenele stabilite in cursul judecatii de catre instantele investite nu pot fi mai mari de 7 zile" si "(3) Instanta competenta poate suspenda executarea unui act emis in procedura exproprierii daca se depune o cautiune de 10% din cuantumul sumei contestate, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pana la 10.000 de lei".

Aceste prevederi sunt nu doar imorale, ci si profund neconstitutionale. Ele implica faptul ca daca un cetatean actioneaza in judecata firma privata care doreste sa il exproprieze, termenul de judecata nu poate fi mai mare de 7 zile. In termen de o saptamana, cel expropriat nici macar nu are timp sa faca rost de actele necesare pentru a se prezenta in instanta.

De ce ar trebui ca procesele legate de exproprieri in minerit sa aiba prioritate fata de procesele legate de crime de exemplu sau de restituirea unor proprietati?

Si mai grav este ca propunerea legislativa prevede ca expropriatul (adica proprietarul terenului) sa prezinte o cautiune de 10% din valoarea terenului daca doreste sa suspende evacuarea sa de pe propria proprietate! Or, acest fapt este strigator la cer si profund imoral.

De altfel, jurisprudenta CEDO (exemplu, cazul Iosif s.a. impotriva Romaniei, cu decizia CEDO din 20.12.2007) prevede ca instituirea unor asemenea cautiuni ingradeste dreptul la justitie si ca este ilegala. Iata cat de departe au indraznit sa mearga senatorii Grebla si Ruset, propunand texte legislative care confisca drepturi elementare si fundamentale ale cetatenilor.

Articolul 10-15 prevede derogari de la Codul silvic asa incat proiectul minier sa se autorizeze mai rapid, iar padurile sa poata fi distruse cu mai mare usurinta. Articolul 11, alineatele (3) si (6)-(8), prevede derogari de la legile de protectie a patrimoniului national, astfel incat proiectele miniere sa poata sa obtina mai usor terenurile pe care sunt amplasate monumente de patrimoniu, consfintind astfel distrugerea mult mai facila a monumentelor istorice, cum este de exemplu masivul Carnic de la Rosia Montana.

Minciuna, coruptie si schizofrenie la Rosia Montana

Articolele 43-1, 40-1, 43-2 si 43-3 prevad derogari de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructie, Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, astfel incat operatorii de proiecte miniere sa nu mai fie nevoiti sa respecte legile statului roman in aceleasi conditii cum o face oricare alt operator economic.

Detinatorii de licente miniere sunt astfel favorizati si primesc unda verde pentru a distruge mai usor mediul (padurile), pentru a scoate mai usor terenurile din circuitul agricol, pentru a putea sa distruga mai usor monumentele de patrimoniu protejate si pentru a le fi avizate proiectele mult mai rapid decat in cazul altor proiecte economice.

Aceasta in conditiile in care proiectele de minerit sunt printre cele mai daunatoare mediului si patrimoniului natural si cultural. Scriam mai demult ca: "...mineritul a consumat aproape de 10% din energia globala, este responsabil pentru 13% din emisiile de dioxid de sulf la nivel mondial si este estimat ca ameninta aproape 40% din padurile din zonele nedezvoltate. Cu toate aceste efecte negative, mineritul ofera la nivel global doar 0,5% din locurile de munca si contribuie cu doar 0,9% la produsul brut mondial".

Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (III): Minciuni economice si patrimoniu distrus

Recent, asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani a adoptat un punct de vedere ferm impotriva propunerii legislative a Legii minelor. Argumente suplimentare legate de articolele aberante ale acestei propuneri legislative pot fi gasite in comunicatul oamenilor de stiinta din Ad Astra.

Un proiect cu dedicatie pentru Rosia Montana

Daca analizam atent propunerea legislativa a senatorilor Grebla si Ruset, vedem ca aceasta a fost redactata tocmai pentru a facilita implementarea proiectului de la Rosia Montana. Proiectul legislativ prevede exproprierea in numele oricarui proiect de minerit, fie el si privat, cum este cazul de la Rosia Montana unde Gabriel Resources detine peste 80% din proiect.

Mai departe, proiectul legislativ prevede derogari de la toate avizele si reglementarile legii romanesti cu care RMGC a intampinat dificultati in pornirea proiectului minier: certificatul de urbanism, fondul silvic, monumentele istorice de la Rosia Montana cum este masivul Carnic s.a.m.d.

Desi la inceput initiatorii au respins acuzatia ca proiectul de modificare ar fi fost cu dedicatie pentru RMGC, luarea recenta de pozitie prin care Toni Grebla apara proiectul Rosia Montana dovedeste ca acuzatia se sustine. Intr-un articol recent publicat pe ziare.com, senatorul Grebla face o expunere de-a dreptul perfida a situatiei de la Rosia Montana.

Toni Grebla: Exploatarea la Rosia Montana trebuie incurajata, oamenii mor de foame acolo

Domnia sa sustine ca saracia este un motiv pentru care proiectul trebuie pornit omitand sa spuna ca saracia este cauzata exact de compania RMGC si de autoritatile locale care au declarat zona monoindustriala si au blocat astfel orice alta alternativa de dezvoltare economica durabila.

Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (IV): Drama umana

Mai departe, dansul nici macar nu intelege nimic din procesul tehnologic si minimalizeaza impactul cianurii. Nu intelege ca cianura de sodiu este exact la fel de toxica ca cianura de potasiu.

Face de asemenea afirmatii extrase din PR-ul companiei RMGC sustinand in mod fals ca in iazul de acumulare nu ar fi o concentratie mai mare de cianura decat in cafea. Ei bine, in cafea nu exista cianura de sodiu, aceasta fiind o minciuna si o dezinformare grosolana preluata "la fileu" de toti PR-istii de serviciu ai companiei RMGC.

Drept la replica: Rosia Montana, intre interesele unei companii si interesul national

In fine, nici nu cred ca are sens sa mai comentam mult declaratiile unui senator care prin proiectul de lege pe care l-a promovat se face vinovat cel putin de interese ascunse si de favorizarea unor corporatii impotriva cetatenilor acestei tari.

Apel la responsabilitate

Proiectul de modificare a Legii minelor 85/2003 (Pl-x. 549/2009) initiat de senatorii Toni Grebla si Ion Ruset este profund neconstitutional, imoral si vizeaza restrangerea dramatica a unor drepturi fundamentale ale cetatenilor in favoarea unor companii miniere private.

Acestea vor avea dreptul sa ii exproprieze abuziv, nu in numele unei cauze de utilitate publica, ci in numele unui interes privat. Nu doar cei din Rosia Montana care nu vor sa vanda vor fi vizati, ci toti potentialii proprietari de terenuri din zone cu zacaminte miniere utile, cum ar fi carbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pamanturi rare si disperse, sarurile haloide, substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase si semipretioase, turba, namolurile si turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le insotesc, apele minerale naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice, etc (vezi Legea minelor 85/2003, art. 2).

Cetatenii Romaniei vor putea fi expropriati fara drept de apel de oricate ori o companie privata primeste licenta de a exploata zacamintele minerale care de afla sub proprietatile lor. Efectele pe termen lung ale unei astfel de legi ar putea fi devastatoare.

Propunerea de modificare legislativa va intra la vot in Camera Deputatilor in sesiunea de toamna 2011, foarte probabil in septembrie. Deputatii Romaniei ar trebui sa fie foarte atenti cum vor vota, amintindu-si mereu ca au fost trimisi acolo nu de mari corporatii miniere, ci de cetatenii acestei tari care si-au pus increderea in judecata si integritatea dansilor.

E timpul ca deputatii sa-i apere pe cetatenii pe care-i reprezinta, iar Parlamentul Romaniei sa demonstreze ca e matur si ca urmareste pastrarea si apararea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice, Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Cluj-Napoca, Romania

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...