Bac-ul profesional - o iluzie creata unor tineri in scop electoral - Interviu

Din punct de vedere educational, valoarea unei diplome de Bacalaureat profesional este zero - este o diploma de "plafonare", in timp ce pentru societate si piata muncii valoarea acestui document este negativa deoarece creeaza confuzii si inechitati, "imbatand cu iluzii" tineri vulnerabili.

Acestea sunt cateva dintre opiniile exprimate de Adriana Gorga, cercetator la Facultatea de Stiinte Sociale si Politice a Universitatii din Lausanne, intr-un interviu acordat Ziare.com pe tema oportunitatii introducerii Bacalaureatului profesional, subiect revenit in dezbaterea Parlamentului.

Basescu cere reexaminarea legii Bacalaureatului profesional

Andronescu, despre reexaminarea Bacalaureatului profesional: Este mana lui Funeriu

Funeriu: Nu poti avea Bacalaureat de frizerie, asa cum nu poti sa ai un doctorat de tinichigerie

Detinatoare a unui masterat in stiintele educatiei obtinut la Universitatea din Geneva, Adriana Gorga si-a sustinut doctoratul in 2009 cu o teza in care analizeaza comparativ politicile universitare elvetiene si romanesti.

"Personal, eu nu am intalnit in sistemul de educatie al niciunei tari dezvoltate principiul ca un sistem de invatamant sa-si foloseasca autoritatea pentru a acorda o diploma pentru lipsa de ambitie", remarca ea.

Cum comenteaza un adevarat specialist aceasta noua gaselnita electorala numita Bacalaureat profesional, cititi in interviul acordat Ziare.com, in care se trage si un semnal de alarma: "Mie mi se pare ca initiatorii acestei diplome de plafonare nu vor altceva decat sa se asigure ca mecanismele electorale al caror produs sunt ei insisi nu vor inceta sa se perpetueze. Iar cand gandesc asa, chiar ca incepe sa mi se faca frica de Romania de peste 20 de ani".

In opinia dumneavoastra, ce valoare are viitoarea diploma de bacalaureat profesional? In ce masura este superioara certificatului de competente pe care il obtine in prezent orice absolvent de liceu?

Nu putem vorbi de valoare in cazul acestei diplome. Valoarea unui titlu de invatamant, diploma sau certificat, este data de continutul formarii, competentele si cunostintele insusite si reputatia institutiei care il acorda. Nu s-a produs nicio modificare in curriculum. Este absurd sa asteptam ca tinerii sa fi dezvoltat competente profesionale in afara oricarui parcurs profesionalizant.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca nu s-a facut nimic pentru a se identifica si rezolva cauzele legate de institutiile de invatamant de unde provin tinerii care nu au reusit sa obtina bacalaureatul in anii precedenti.

De asemenea, oportunitatea introducerii unei diplome de bacalaureat profesional ar fi trebuit sa faca obiectul unor consultari publice, cu angajatori, cu societatea civila, cu asociatiile de parinti etc. Nimic din toate acestea nu s-a facut. De unde sa luam argumente pentru a sustine valoarea acestei diplome ?

Spre deosebire de diploma de bacalaureat profesional, care nu spune nimic despre detinatorul ei, in afara, poate, de faptul ca acesta nu a reusit sa faca fata exigentelor necesare pentru a obtine bacalaureatul national, certificatul de competente reprezinta o validare a unui parcurs de formare profesionala initiala efectuat intr-o institutie de invatamant. Este insotit de un supliment descriptiv in format Europass care asigura transparenta pe piata muncii, facilitand astfel mobilitatea.

Sa ne intelegem: toate acestea nu inseamna si ca este recunoscut automat pe piata muncii. De peste 20 de ani, sistemul de invatamant nu mai este subordonat unei economii dirijiste. Acest certificat profesional beneficiaza insa de un cadru transparent, ceea ce le permite angajatorilor sa-si construiasca o prima intelegere a profilului profesional al detinatorului acestuia.

Nu putem compara un titlu scolar ce are in spate toate instrumentele necesare pentru a fi transparent pe piata muncii si diploma de bacalaureat profesional, careia nimeni nu-i intelege rostul.

Credeti ca usurinta cu care se poate obtine acest Bac profesional va afecta interesul elevilor de a invata in timpul liceului? Nu se pierde astfel tot ce s-a castigat prin introducerea camerelor video si stoparea fraudelor la examene?

Educatia este diferita de dresaj. Trebuie sa incetam a mai considera camerele video din salile unde se desfasoara examenul de bacalaureat ca avand aceeasi functie cu a batului pe care-l arunci si-i ceri apoi cainelui sa ti-l aduca inapoi. Ceea ce oamenii invata de frica, daca reusesc sa invete ceva, nu are nicio relevanta, nici sociala, nici profesionala. Doar regimurile politice autoritariste cred contrariul.

Camerele video au imbunatatit doar conditiile de desfasurare a examenului de bacalaureat, contribuind la crearea unui cadru transparent care a permis o evaluare mai aproape de realitate a situatiei din sistemul de invatamant. Stiti cum e, faptul ca, de exemplu, exista ecograful, cu ajutorul caruia un specialist poate identifica o anumita maladie, nu inseamna nici ca bolile s-au speriat si nu se mai apropie de persoana in cauza, nici ca respectivul este vindecat instantaneu.

Revenind la examenul de bacalaureat, camerele video ne-au ajutat sa formulam un diagnostic in ceea ce priveste competentele absolventilor de liceu. Problema care se pune acum este ce fel de tratament adoptam: unul care sa vindece cu adevarat sau unul paliativ, care nu face decat sa dea iluzia pacientului ca s-a vindecat, cand de fapt boala poate sa evolueze si sa atinga stadii mult mai grave.

Este de datoria sistemului de invatamant sa ia toate masurile care favorizeaza o insertie profesionala si sociala adecvata tuturor tinerilor, nu sa se asigure ca serviciile de asistenta sociala vor avea de lucru peste 20 de ani.

Determinantii motivatiei pentru invatare a tinerilor nu au prea mare legatura cu aceste camere video. Nimeni nu a fost preocupat sa inteleaga si sa explice de ce acesti tineri au ajuns in situatia de a nu putea raspunde nivelului cerut de bacalaureatul national. Din pacate, ei nu sunt decat un numar, si acela exprimat de multe ori aproximativ, nu sunt oameni, nu sunt destine de tineri aflati la inceputul vietii profesionale si al vietii autonome din punct de vedere social.

Cat din vina le apartine si cat apartine altora, prin faptul ca de-a lungul intregii lor scolaritati nu au avut, poate, profesori calificati, nu au avut scoli echipate corespunzator, nu au beneficiat de un mediu familial favorabil invatarii ? De ce sa suporte doar ei consecintele faptului ca, de-a lungul intregii formari, scoala nu le-a oferit nimic adecvat intereselor si posibilitatilor lor ?

Nu cumva problemele grave sunt in alta parte, in activitatile care se desfasoara in acele scoli, in metodele pedagogice invechite si anoste, in schimbarile fara de sfarsit si logica din sistemul de invatamant romanesc ?

Bacalaureatul profesional, asa cum este introdus, fara un parcurs scolar si profesional corespunzator care sa-l justifice, exprima de fapt certificarea incapacitatii noastre, a tuturor, de a intelege adevaratele cauze pentru care tinerii nu mai invata.

Vi se pare cinstit ca un elev care nu e capabil sa treaca probele de la bacalaureat sa aiba o diploma intitulata "Diploma de Bacalaureat....." ? Nu este incorect fata de elevii care invata?

Legat de aceasta diploma, nu cred ca problema necinstei se pune in raport cu elevii care invata in primul rand. Cei care invata se vor descurca, mai greu, mai usor, cum vor putea. Esential e ca invatand, vor reusi in cele din urma sa-si indeplineasca macar o parte din ceea ce doresc sa faca. Si insist: vor reusi sa faca acest lucru tocmai pentru ca au inteles valoarea actului de a invata.

Ceea ce e necinstit aici e deresponsabilizarea colectiva fata de tinerii cei mai vulnerabili pentru ca sunt derutati, ca nu au reusit, din motive care nu tin numai de ei si care nu intereseaza pe nimeni, sa atinga nivelul de exigente minim cerut pentru finalizarea studiilor liceale prin diploma de bacalaureat national.

Fata de ei e necinstit, sa li se dea iluzia ca au o diploma intitulata pompos "bacalaureat" cand de fapt nu au nimic.

Mai este necinstit fata de societatea romaneasca de peste 20 - 30 de ani care va trebui sa gaseasca solutii pentru cei fara calificare si care vor fi epuizat, la vremea respectiva, si timpul in care puteau sa se formeze.

Si mai e necinstit fata de piata muncii, de acum si din viitor, careia sistemul de invatamant nu-i propune niciun fel de reper de identificare si clasificare a competentelor fortei de munca.

Din cate stiti, care este situatia in alte tari? Cu ce diplome termina un absolvent de liceu care nu doreste sa aiba studii superioare si cata "meserie" stie?

Modelele educative ale altor tari trebuie sa fie examinate cu atentie si intelese. Acest lucru il fac indeobste specialistii in educatie. Tot ei ar trebui sa fie cei care sa exprime ceea ce-au inteles din sistemele de educatie ale altora intr-un limbaj accesibil atat oamenilor politici cat si publicului larg.

Cat timp acestor specialisti, care sunt destul de rari in Romania, li se impune sa publice in reviste straine (deoarece numai astfel de articole sunt luate in consideratie pentru evolutia lor in cariera) in loc sa fie incitati sa contribuie la dezvoltarea discursului public in materie de reforma educativa, chiar ca nu avem nicio sansa sa intelegem cu adevarat cum se petrec lucrurile altundeva. Si fara aceasta intelegere profunda a modului in care-si gestioneaza altii educatia, nu putem sa identificam si sa folosim experienta lor, adaptand-o nevoilor noastre.

Personal, eu nu am intalnit in sistemul de educatie al niciunei tari dezvoltate principiul ca un sistem de invatamant sa-si foloseasca autoritatea pentru a acorda o diploma pentru lipsa de ambitie.

Nu inseamna ca pretutindeni diplomele de nivel secundar dau automat dreptul continuarii studiilor in universitati. Invatamantul superior este diversificat, incluzand mai multe filiere, universitare sau non-universitare, dar tot de nivel tertiar. Este drept ca tinerii interesati de o meserie anume au un profil motivational diferit de cei pe care-i atrag mai mult cartile si studiul.

Insa, in tarile dezvoltate, dupa cat cunosc eu, ceea ce este cel mai important e ca si unii si altii sa fie incitati sa-si continue formarea. Este un anacronism faptul ca in Romania acestia sunt incurajati sa se opreasca la o diploma de bacalaureat fara nicio urmare in interiorul sistemului de educatie.

In ceea ce priveste modelele de formare profesionala initiala pe care le cunosc, acestea sunt diferite in functie de cultura educationala si economico-profesionala a tarii respective. Mai difera si in functie de principiile fundamentale pe care se bazeaza.

Avem astfel un model al formarii profesionale initiale bazat pe scoala profesionala. Un altul este bazat pe relatia dintre invatarea intr-o institutie de educatie si formarea profesionala in intreprindere. Este vorba aici de asa-numita formare profesionala initiala duala.

In final, mai exista un model de formare profesionala initiala mai vechi, care persista insa si astazi pentru anumite meserii in special sau pentru tineri aflati in dificultatea de a-si gasi o forma adecvata de insertie profesionala. Este ceea ce francezii numesc "compagnonnage": cel caruia ii este incredintata responsabilitatea de a-l invata meserie pe un tanar devine un fel de frate mai mare al acestuia, sprijinindu-l pe mai multe planuri, nu doar profesional. Tanarul respectiv se obliga la randul sau sa-l asculte pe acesta neconditionat.

In tarile dezvoltate s-a inteles de ceva vreme faptul ca oamenii sunt diferiti, au moduri diferite de a invata si asteptari diferite. Se incearca astfel sa se diversifice pe cat posibil modelele de formare profesionala initiala cu scopul de a face in asa fel incat un numar cat mai mare de tineri sa-si gaseasca locul. Aici este secretul reusitei in invatarea unei meserii.

In ce masura credeti ca va fi afectata credibilitatea diplomelor romanesti pe plan extern? Ce cred investitorii straini veniti in Romania?

Nu stiu daca, prin introducerea bacalaureatului profesional, vor fi influente pe plan extern asupra credibilitatii diplomelor romanesti. Increderea in statul roman este puternic zdruncinata in exterior, in acest moment. Pana la diplome, e cale lunga.

Si mai e un lucru: in majoritatea tarilor dezvoltate, valoarea profesionala a unui titlu scolar este examinata de asociatiile profesionale din domeniul respectiv. In baza acestui examen se acorda sau nu recunoasterea diplomei pentru piata muncii din tara in cauza. Cum pentru bacalaureatul profesional nu e nimic de analizat, nu s-a prevazut niciun supliment descriptiv in format Europass, cred ca aceasta diploma va fi pur si simplu ignorata.

Investitorii straini nu vin in Romania pentru diplome, ci vin pentru afaceri. Ei au interese bine stabilite si functioneaza, intr-o oarecare masura, dupa principiul potrivit caruia cu cat exista o forta de munca mai putin calificata, cu atat aceasta poate fi mai docila si se poate multumi cu mai putin.

Ca sa intelegem acest principiu, sa examinam cauzele delocalizarilor multor intreprinderi occidentale catre tari mai putin dezvoltate. Cu cat stii mai mult, cu atat te vinzi mai greu, pentru ca ai capacitatea sa ceri mai multe si ai argumentul calificarii ce face ca astfel de pretentii sa fie legitime.

Mai poate fi aplicat acest tip de bacalaureat in anul scolar 2012-2013, din moment ce anul universitar a inceput deja?

Nu este etic sa introducem modificari in ceea ce priveste bacalaureatul dupa ce anul scolar a inceput deja. Avand insa in vedere celelalte abateri grave de la principiile potrivit carora ar trebui sa functioneze un sistem de invatamant intr-o tara europeana, cred ca acesta e un argument minor, care tine mai mult de forma si nu de fondul problemei.

Credeti ca se urmareste doar obtinerea unui castig electoral sau se intentioneaza ca, in viitorii ani, detinatorii de Bac-profesional sa fie acceptati si la universitati, in special la cele private, stiut fiind ca strictetea de la examene a redus considerabil numarul de studenti? Vom asista la o revigorare a fabricilor de diplome?

Eu nu am reusit sa gasesc alte explicatii rationale ale introducerii acestei diplome in afara perspectivei unui castig electoral. Nu am gasit argumente pedagogice, economice, sociale.

Daca-as fi putut accepta, rational, argumentul legat de universitatile private, tot ar fi fost mai bine decat sa raman doar cu explicatiile de natura electorala. As vedea macar o sansa de a mai invata ceva, macar pentru unii dintre acesti tineri aflati in plina deruta. Nu vad ce e negativ in invatamantul superior privat desfasurat in institutii care se supun periodic controlului statului, prin procesele de acreditare si asigurare a calitatii.

Toate universitatile, indiferent de forma lor de finantare, sunt fabrici de diplome si fabrici de cunoastere. Unele pot sa "fabrice" ambele ingrediente in acelasi timp, altele se specializeaza doar intr-o directie. Putem discuta, fireste, despre eficacitatea solutiei alese de unele sau de altele raportat la asteptarile sociale. Nu cred insa ca putem face prea usor generalizari pertinente cu privire la aceste aspecte.

Iar in plus, aspiratia universitatilor private a fost dintotdeauna sa fie acceptate in sistemul universitar romanesc si european. Sa nu uitam ca in 2013 este prevazut un clasament al universitatilor europene. Aceasta categorie de public potential i-ar duce si mai departe de o asemenea aspiratie.

Revenind la explicatia electorala, singura pe care am putut sa o gasesc, aceasta este si cea care ma ingrozeste cel mai mult. Imi arata ca nu exista niciun fel de scrupule atunci cand e vorba despre putere.

Spuneam mai inainte ca, daca ai mai multa scoala si calificarile necesare, e mai greu pentru un investitor sa-ti cumpere forta de munca pe o nimica toata. Pe plan politic e acelasi lucru. Cu cat ai invatat mai multe, cu atat e mai dificil sa accepti sa te inrolezi intr-o masa de manevra, usor de manipulat la alegeri. Nu spun ca e imposibil, dar e mai greu caci pui mai multe conditii, intrebi, iti cunosti si iti ceri drepturile. Cu alte cuvinte, obligi politicianul din fata ta sa te bage in seama.

Mie mi se pare ca initiatorii acestei diplome de plafonare nu vor altceva decat sa se asigure ca mecanismele electorale al caror produs sunt ei insisi nu vor inceta sa se perpetueze. Iar cand gandesc asa, chiar ca incepe sa mi se faca frica de Romania de peste 20 de ani.

Care sunt cele mai importante efecte pozitive si negative pe care le anticipati daca aceasta lege va fi adoptata totusi de Parlament?

Nu exista efecte pozitive. Daca as fi gasit macar unul singur, probabil ca as fi dezvoltat un discurs mult mai moderat cu privire la aceasta diploma.

Exista doar efecte negative pentru sistemul de invatamant, pentru sistemul social in general si, fireste, pentru piata muncii.

Reiau in sinteza ceea ce am incercat sa dezvolt mai pe larg intr-un articol recent care se refera la modul in care se stabileste valoarea unei diplome. Diploma de bacalaureat profesional, asa cum este prevazuta a fi introdusa, are o valoare interna zero asumata deocamdata de autoritati.

Valoarea interna este data de raportarea la sistemul de invatamant: este, deocamdata, zero pentru ca detinatorul acestei diplome nu-si poate continua studiile pe baza ei. Sistemele moderne de educatie au introdus de mult principiul obligativitatii de a asigura o progresie in interiorul sistemului, intre diferitele titluri acordate.

Nici macar diploma de doctorat nu mai poate fi socotita o finalitate in sine. Asta inseamna sa faci sa functioneze, la nivel de sistem, principiul educatiei permanente, fundamental pentru integrarea intr-o societate a cunoasterii. Nu este cazul si in Romania.

In ceea ce priveste valoarea externa a acestei diplome, analizata din punctul de vedere al interactiunilor dintre sistemul de invatamant si sistemele profesional si social, aceasta este de trei ori negativa: 1) creaza confuzii in clasificarea criteriilor care stau la baza definirii posturilor de lucru (ceea ce va duce, printre altele, la o intensificare a fenomenului utilizarii unei forte de munca supracalificate in raport cu ceea ce ar trebui sa fie cerintele normale ale unui anume post); 2) creaza confuzii in definirea competentelor necesare pe piata muncii; 3) produce inechitati sociale importante prin faptul ca tinerii cei mai vulnerabili sunt imbatati cu iluzii in loc sa fie ajutati sa-si gaseasca drumul.

Ziare.com v-a tinut la curent cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2015, din toate judetele, orasele si liceele din tara.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...