Cercetator roman: Avem resurse inepuizabile de a ne bate joc de propriul viitor

In anul 2009, cand am vizitat Centrul Canadian de Neurostiinte Comportamentale din Lethbridge - Alberta, Canada, am avut ocazia sa cunosc un cercetator foarte tanar din Europa de est cu rezultate remarcabile, care tocmai se stabilise in Canada dupa o perioada petrecuta in SUA. L-am intrebat de ce nu si-a pus problema sa se intoarca in tara lui natala, iar raspunsul sau a fost pentru mine ca un dus rece.

Mi-a raspuns ca tara sa inca nu este pregatita sa recunoasca si sa sustina un sistem meritocratic unde valoarea ar trebui sa primeze asupra mediocritatii si unde ar trebui sa existe o corelatie stransa intre performanta unui individ si aprecierea de care se bucura.

Intors recent in tara, dupa o scurta perioada petrecuta in strainatate (in linistea unei normalitati pe care din pacate noi nu o cunoastem), am nimerit din nou in mijlocul nesfarsitelor scandaluri de acasa. De aceasta data este vorba de rezultatele de la examenul de bacalaureat. Mi-am adus aminte de cuvintele cercetatorului din Canada si am constatat (inca o data) ca societatea romaneasca este si ea foarte departe de un model meritocratic.

Este aproape imposibil astazi sa mai gasesti studenti romani cat de cat calificati

Dincolo de primul sentiment de bucurie, datorat faptului ca examenul de bacalaureat a fost in sfarsit organizat mai corect, am ramas extrem de dezamagit de reactia societatii romanesti si de resursele noastre, aparent inepuizabile, de a ne bate joc de propriul viitor.

Rezultatele de la bacalaureat, calificate de unii ca fiind dezastruoase, reflecta nici mai mult nici mai putin decat realitatea din sistem, cu origini inca din comunism si acutizata suplimentar pe parcursul ultimilor 21 de ani.

Cei care activam in invatamant si cercetare stiam demult ca acesta este nivelul educatiei din Romania. O simteam zi de zi, dar nimeni nu indraznea sa arate lucrurile asa cum sunt, fostii ministrii ai Educatiei multumindu-se sa tolereze o mare minciuna bazata pe furt si inselaciune.

La nivelul cel mai inalt al educatiei, in cadrul ciclului doctoral sau al studiilor postdoctorale, este aproape imposibil astazi sa mai gasesti studenti romani cat de cat calificati, cu niste cunostinte macar decente. E aproape imposibil sa le suplinesti lacunele imense, nu doar de cunostinte ci si de atitudine si motivatie, indiferent cat timp si efort ai investi. Devine din ce in ce mai tentant sa "importam" studenti la doctorat din tari ca India sau China, unde inca se pot gasi tineri motivati.

Poate parea paradoxal, dar poate cel mai important filtru care determina calitatea studentilor ajunsi in ciclul cel mai inalt de studii (doctorale si postdoctorale) este chiar bacalaureatul, din mai multe motive.

In primul rand, acesta trebuie sa ofere credibilitate sistemului de invatamant preuniversitar pentru ca este examenul care marcheaza insasi finalitatea acestuia si filtreaza viitorii candidati pentru invatamantul superior.

In al doilea rand, universitatile au demonstrat deja cu varf si indesat ca nu sunt interesate decat de un numar cat mai mare de studenti pentru a-si asigura venituri cat mai mari din taxe, ceea ce conduce din nou la necesitatea unui examen de bacalaureat exigent care sa compenseze lipsa selectiei reale de la nivelul admiterii la facultate.

Asadar, bacalaureatul este unul dintre instrumentele esentiale, care poate regla inclusiv calitatea studentilor de la nivelul invatamantului superior si poate stopa fenomenul fabricilor de diplome.

Sa ne temem de mediocritatea care va pune stapanire pe Romania

Spuneam intr-un articol anterior (Este posibil ca un incompetent sa formeze competenti?) ca numarul exagerat de mare de studenti la facultate este una dintre cauzele principale ale calitatii scazute a invatamantului universitar. Un examen de bacalaureat dur, dar onest si corect, poate reduce drastic numarul potentialilor studenti, fortand universitatile sa isi adapteze politica de selectie a studentilor si strategiile de finantare. Aceste strategii, in lipsa unui numar mare de studenti la taxa, vor trebui reorientate spre atragerea unor fonduri din alte surse, cum ar fi competitiile pentru granturi de cercetare, ceea ce ar avea ca efect final o presiune asupra universitatilor de a recruta personal pe baze reale de performanta, personal capabil sa atraga el insusi finantare (dupa modelul universitatilor americane).

Este extrem de imbucurator faptul ca bacalaureatul a fost in sfarsit organizat de o maniera mai corecta, fara a mai permite copiatul, care a atins proportii gigantice in ultimii ani. Examenul "pe bune" are in sfarsit potentialul de a aseza sistemul educational pe baze sanatoase, inclusiv pe cel universitar, furnizandu-i acestuia din urma un numar mai redus de studenti, dar evaluati obiectiv si asigurandu-se o selectie reala.

Din punctul meu de vedere, acest bacalaureat, din 2011, este o reala reusita a ministrului Funeriu, pentru care ar trebui laudat si incurajat. Situatia din Romania nu mai putea fi tolerata si era aproape naucitoare senzatia pe care o simteam cand, comparand cu sistemul german unde elevii luau foarte in serios examenul de bacalaureat, in Romania elevii mergeau relaxati la un examen la care puteau copia, pe care il puteau "fenta", uneori ajutati si incurajati chiar de unii profesori sau parinti.

Situatia aceasta a invatamantului ar fi trebuit sa ii creeze oricarui om cu minima decenta o imensa angoasa si teama de viitor, sau poate chiar o dorinta de a emigra pentru a scapa de haosul care va urma cand mediocritatea perpetuata si incurajata de un sistem slab va pune definitiv stapanire pe Romania.

Cred ca acea minima decenta ne obliga astazi sa spunem: in sfarsit! In sfarsit lucrurile incep sa fie facute altfel, mai temeinic, mai corect, chiar daca e dramatic si chiar daca pe moment e dureros.

Cata mizerie morala si lipsa de caracter exista in societatea romaneasca!

Motivul pentru care rezultatele la bacalaureat au fost atat de slabe nu trebuie cautat, cred eu, doar la nivelul sistemului de invatamant. Aceste rezultate reflecta mai degraba starea si mentalitatea intregii societati romanesti.

Indraznesc sa spun ca dincolo de rezultatele in sine, starea critica a societatii este relevata si mai clar de reactiile halucinante ale unei parti a presei, politicienilor si comentatorilor de tot soiul, dupa aflarea procentului scazut de promovabilitate.

In loc de laude, ministrul Funeriu a incasat critici nedrepte, uneori absurde, cu atacuri violente la persoana sa. De exemplu, s-a motivat, total irelevant pentru subiectul examenului de bacalaureat, ca ministrul nu cunoaste genul unor substantive sau ca ar avea greseli in CV, etc. Comentariile sunt rauvoitoare, total pe langa subiect, si as spune ca arata doar cat de mediocri putem sa fim, ca ne impiedicam de mizerii si nu vedem padurea de copaci.

Marturisesc ca dupa 4 ani petrecuti in Germania, si eu aveam dificultati cu limba romana literara si ca mi-au trebuit cativa ani sa imi recalibrez limbajul pe care ani in sir nu am avut ocazia sa-l folosesc.

Se incearca acreditarea, de catre masa mare de mediocritate, a ideii ca ministrul "cu 11 clase" (uita sa spuna ca a 12-a a terminat-o in Franta si ca era olimpic international) ar fi si el mediocru.

In realitate, Funeriu este unul dintre cei mai sclipitori cercetatori romani, foarte apreciat in strainatate, singurul ministru despre care cea mai buna revista stiintifica din lume a scris (revista Nature), a terminat doctoratul cu un profesor care a primit premiul Nobel, a fost printre putinii beneficiari ai unui grant european de reintegrare pe continent, a studiat in Franta, Japonia, SUA, Germania, s.a.m.d. Lista poate continua si demonstreaza doar cata mizerie morala si lipsa de caracter exista in societatea romaneasca, daca in loc sa discutam pe fond, avem un limbaj si o atitudine de tabloid la atitudinea unui ministru a carui valoare profesionala depaseste indiscutabil cu mult nivelul celor care il ataca.

Cred eu ca acest tip de atitudine, aceasta mentalitate paguboasa, tipic romaneasca, este de fapt cauza reala a rezultatelor slabe de la bacalaureat.

Bacalaureatul devenise o bataie de joc atat pentru elevi cat si pentru parinti

Mai departe, s-a motivat ca subfinantarea invatamantului este cauza primara a situatiei din sistem, insa argumentul nu tine pentru ca imi vine foarte greu sa cred ca tentatia de a copia la examen, tolerata cateodata chiar de parinti si unii profesori, ar disparea daca salariile din educatie ar creste. Este adevarat ca salariile mici si demotivante din invatamant nu pot contribui la o selectie pozitiva a personalului din educatie, cu efecte negative asupra pregatirii adecvate a elevilor. Dar nu acesta era motivul pentru care se copia la examen. Motivul real era ca acest examen nu mai avea miza, era luat in bataie de joc atat de elevi cat si de parinti.

"Suntem noi impotriva tuturor!" - ce crede un profesor de la un liceu de elita despre Bac-ul 2011

Desi este adevarat ca politicile dezastruoase din ultimii 21 de ani au condus la demotivarea profesorilor si la scaderea drastica a standardelor, din pacate problema calitatii dascalilor se poate remedia doar pe termen mediu, dincolo de mandatul unui singur ministru.

In aceste conditii, singura parghie imediata si efectiva pe care o avea ministerul pentru a actiona in timp real si a trezi sistemul la realitate a fost sa organizeze un examen corect, care, daca va fi mentinut si de acum incolo la standarde ridicate, va fi cel mai bun instrument care sa determine schimbarea: schimbarea elevilor si a atitudinii acestora fata de scoala, schimbarea profesorilor si transparentizarea performantelor acestora - cei buni vor fi si mai cautati, cei slabi vor fi eliminati, daca nu de minister, atunci de presiunea elevilor si a parintilor.

Evident, o conditie suplimentara si necesara este ca de acum incolo profesorii buni sa fie din ce in ce mai bine platiti, asa cum se intampla intr-un sistem meritocratic.

Contraselectia, un fenomen extrem de toxic care dura de ani de zile

Ne-am minunat mereu ca Romania si-a alungat elitele, dar nu ne-am intrebat destul de des care ar fi motivul. Eu cred ca motivul principal este lipsa unei scari a valorilor, lipsa respectului pentru performanta, calitate, seriozitate.

Meritocratia, spre deosebire de mediocritate, presupune o corelatie stransa intre efortul si performantele unui individ si aprecierea de care se bucura in societate, de sansele pe care si le poate asigura daca este serios si muncitor.

In Romania aceasta corelatie a fost, aproape intotdeauna, extrem de scazuta, iar examenul de bacalaureat nu face exceptie. Cei seriosi erau profund nedreptatiti de cei care copiau la examen, luau note mari, si intrau la facultatile cele mai bune desi in realitate abilitatile lor nu aveau nicio acoperire in notele de la bacalaureat.

In aceste conditii, s-a realizat ani in sir o contraselectie, un fenomen extrem de toxic care a condus la concluzia multora ca nu merita sa inveti, sa depui efort, sa te lupti pentru ca oricum examenul nu va fi corect si vei fi defavorizat de catre cei care vor insela sistemul, pe tine, si in final intreaga societate romaneasca.

Singura garantie a asezarii lucrurilor pe un fagas de normalitate, a tranzitiei spre un sistem unde cei care merita sunt si cei care sunt apreciati, este organizarea unei evaluari obiective, unde furtul nu mai este permis, unde performanta este apreciata.

Asadar, examenul de bacalaureat din acest an reprezinta, dupa parerea mea, o prima victorie in lupta cu mediocritatea, o prima apreciere adevarata a celor merituosi si un prim semnal ca sistemul converge spre predictibilitate, spre corelarea efortului si performantei cu recompensa.

Sa invatam sa iesim din mediocritate pentru a putea construi o meritocratie

Elevii care nu au promovat examenul de bacalaureat nu trebuie sa dispere, pentru ca infrangerea poate reprezenta o terapie foarte buna care ar trebui sa ii motiveze sa se pregateasca mult mai bine, sa isi acopere lacunele si sa nu isi rateze viitorul.

Daca bacalaureatul ar fi fost la fel de prost organizat ca in anii trecuti, frauda masiva ar fi fost nu doar nedreapta cu cei merituosi, care au invatat, ci ar fi fost indeptata si impotriva celor care ar fi luat examenul pe nedrept. Pentru ca un examen corect, fara copiat, le poate arata nivelul real mai ales celor picati, iar frustrarea nepromovarii acestui examen le poate oferi sansa de a recupera, de a deveni mai buni, de a fi mai pregatiti pentru viata.

In cercetare, infrangerea si frustrarea sunt modus vivendi, pentru ca doar in 10% din cazuri incercarile noastre reusesc. Iar pe cele care reusesc ne luptam uneori ani de zile sa le publicam in reviste de top, la nivel international, sa le facem vizibile si utile lumii intregi. De exemplu, pentru unul dintre articolele pe care le-am publicat recent intr-o revista americana colectivul nostru de cercetare a lucrat peste 5 ani, articolul a fost respins de la cel putin 10 reviste, a fost rescris si imbunatatit de cel putin 30 de ori. Cu fiecare respingere ne simteam mai frustrati dar stiam ca prin munca si efort articolul va deveni din ce in ce mai bun, iar noi odata cu el. In final a ajuns intr-o revista din top 10 la nivel mondial, dar cu un imens efort.

Asadar, frustrarea poate fi folosita si canalizata intr-un mod pozitiv, pentru ca aproape intotdeauna marile bucurii au in spate si mari suferinte.

In concluzie, consider ca decizia ministrului Funeriu de a organiza un examen de bacalaureat corect si exigent, indiferent de consecintele politice, este semnul clar al unei preocupari reale pentru insanatosirea sistemului de invatamant din Romania.

Sper ca aceste reforme vor putea fi sustinute macar pe termen mediu, pentru ca se pare ca este foarte greu sa invatam sa iesim din mediocritate pentru a putea construi o meritocratie.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Cluj-Napoca, Romania

Ziare.com v-a tinut la curent cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2015, din toate judetele, orasele si liceele din tara.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...