Ce vrem, de fapt, de la scoala? Societatea e dintr-un film, scoala din altul, profund si dureros incremenita Interviu

Scoala romaneasca are trei elemente supraincarcate: numarul de discipline, programele scolare si manualele.

Societatea e dintr-un film, scoala dintr-altul, iar toate modificarile de pana acum au fost doar corectii care, insa, nu au facut esentialul, nu au schimbat paradigma, nu au adus scoala in secolul XXI, afirma profesorul Marian Stas, coordonatorul programului educational "Liderii Mileniului Trei", membru in grupul de lucru al ministrului Educatiei pentru evaluarea planurilor cadru.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Stas a aratat ca structural un singur plan-cadru reprezinta o varianta depasita si scoala ar trebui sa poata adapta programa la nevoile concrete ale elevilor ei.

"Societatea este obligata sa faca un exercitiu de leadership, de schimbare adaptiva in care sa ne punem tema unei viziuni si a unui set de valori pe care scoala sa le cultive. Daca ele nu sunt, nimic nu e si degeaba merg copiii la scoala doar pentru a invata lucruri tehnice si a deprinde anumite competente".

Ministerul v-a oferit spre analiza trei planuri-cadru pentru reformarea programelor scolare. E vreunul bun?

Din punctul meu de vedere, toate variantele de planuri care exista sufera de o vulnerabilitate structurala: o singura varianta, un singur plan-cadru trebuie sa satisfaca intreaga plaja de interese si cerinte, ceea ce este depasit. Lumea, viata, societatea s-au schimbat profund si oamenii simt nevoia de altceva, altfel.

De exemplu, dezbaterea de acum doua saptamani cu profesori si directori din Bucuresti a dus la rezultate fara echivoc: 94% au spus ca niciuna dintre variante si nici planul in vigoare nu satisfac cerintele actuale.

Timpul planului - cadru unic a apus.

Si timpul cui incepe?

Este un moment propice sa punem degetul pe raportul dintre trunchiul comun si curricula la decizia scolii, eu prefer sa ii spun oferita de scoala. Cele trei planuri-cadru puse in discutie tin la minimum curricula oferita de scoala.

De ce ar fi mai bine ca in fiecare scoala sa se invete altceva?

Asta e intrebarea fundamentala care duce la disponibilitatea si curajul de transformare in spiritul descentralizarii. Sunt motive geografice si socio-economice. De exemplu, elevii scolilor din zona montana au nevoie sa invete ceva, cei ai scolilor din bazinul Dunarii au nevoie de altceva, si in gimnaziu, si in liceu.

Va dau alt exemplu: alianta colegiilor centenare (http://liceecentenare.ro/) sunt mini-universitati pentru adolescenti, care pot sa ofere o paleta mai larga de optiuni decat in general.

Apoi, relatia dintre invatamantul din mediul rural si cel urban este puternic dezechilibrata la ora actuala. Copiii din mediul rural au nevoie sa invete altceva, altfel, pentru ca in zonele respective viata functioneaza dupa alte frecvente. Tensiunea va continua cat timp va ramane un singur plan-cadru.

Si care ar trebui sa fie raportul dintre trunchiul comun si curricula la decizia scolii?

Deocamdata nu putem sa facem atatea planuri-cadru cate scoli sunt. Pot sa fie trei variante: una mai liberala in care raportul sa fie 50%-50%, una mai conservatoare 75% trunchi comun-25% decizia scolii si una medie 60%-40%. Putem incepe cu o varianta conservatoare ca exercitiu de invatare.

Dar problema fundamentala nu e abordata cumsecade, daca nu plecam de la intrebarea: ce vrea societatea de la sistemul public de educatie, de la scoala?

Societatea este obligata sa faca un exercitiu de leadership, de schimbare adaptiva, in care sa ne punem tema unei viziuni si a unui set de valori pe care scoala sa le cultive. Daca ele nu sunt, nimic nu e si degeaba merg copiii la scoala doar pentru a invata lucruri tehnice si a deprinde anumite competente.

Aceste subiecte nu exista inca in spatiul conversatiei publice.

Care ar trebui sa fie aceste valori?

Eu invit, de exemplu, scoala sa educe tineri integri, respectuosi, stapani pe ei, cu comportament etic, capabili sa invete de-a lungul intregii vieti. O fi rau, o fi bine, vrem altceva? Despre lucrul acesta societatea nu a vorbit.

Valorile pe care eu le consider sine qua non sunt curaj, integritate si patriotism la care se adauga onestitate, profesionalism, incredere, respect. Pe acestea le vrem sau altceva?

Si ca sa le obtinem pe acestea ce trebuie sa facem in scoala?

Este al doilea registru care tine de competentele cheie si ariile invatarii, disciplinele ca atare. Eu pentru asta pledez.

O relatie sanatoasa in educatie poate fi asa: ministerul defineste viziunea, valorile, competentele cheie si ariile de invatare specifica. Dupa care spune: dragi scoli, cu profesorii, consiliile voastre de administratie, cu cine vreti voi, puneti mana si proiectati un curriculum care sa satisfaca riguros cerintele cu pricina si noi asiguram resursele. Asta astept eu de la procesul "Romania educata" pe care presedintele il pune in fapt de luni.

Am mai avut un pact pe educatie pe care toate partidele l-au semnat si nimeni nu l-a respectat.

Am citit interviul profesorului Miclea, referinta de baza in discutia aceasta, pentru ca procesul a fost condus de domnia sa extrem de profesionist. Sunt de acord cu continutul pactului si cu faptul ca el trebuie pus in fapt ca atare. Dar pentru asta e nevoie de asumare totala. Iar clasa politica a tradat pactul si de aceea am pierdut ani de zile.

Pactul este solutia tehnica, dar e necesar la nivelul societatii un proces de schimbare adaptiva. Si cea mai consistenta valenta a procesului "Romania educata" este de a deschide invitatia catre asumarea de catre societate pana la capat a schimbarilor necesare. Componentele pactului au fost respinse sau ignorate pentru ca nu au fost asimilate la nivelul clasei politice si al societatii.

Credeti ca acest corp didactic, asa cum e el acum, ar fi in stare sa sustina calitatea in conditiile descentralizarii?

Este tot un proces de invatare. Daca am incepe anul acesta sau anul viitor, nu ar fi probabil foarte bine. Exista o relatie organica intre transformarea curriculara si dezvoltarea carierei profesionale si pregatirea profesorilor.

Exista obiective pe termen scurt si mediu. Se pot face programe referitoare la modalitatile de predare pentru cei aflati acum la catedre, inclusiv prin fonduri europene. Nu sunt greu de pus in practica masteratele educationale.

Si urmeaza programele de licenta pentru profesia didactica, pentru ca in momentul de fata modul de formare pe filiera didactica, asa cum e in universitati, nu mai satisface standardele.

Trebuie pus la lucru intregul front: valorile, viziunea, arhitecturile curriculare, cariera didactica, formarea initiala pe filiera didactica si transformarile institutionale necesare. Ele merg mana in mana.

Sunt multe discutii legate de reducerea numarului de ore de romana si istorie, de eliminarea latinei din programa, fiind invocat chiar un atac la identitatea nationala. Cum vedeti aceasta discutie?

Evident ca sunt elemente obligatorii de identitate nationala. Intrebarea conduce la o nevoie de reinterogare a modului in care materiile sunt predate si a felului in care profesorii apropie aceste discipline de copii.

Cum ar trebui predate?

Specialitatea mea e alta, dar pot sa fac o comparatie cu felul in care interactionez mai ales la Scoala Kennedy, unde predau matematici aplicate in politici publice. Cursantii mei incep conversatia cu "urasc matematica!". Deci o repulsie organica fata de matematica. Dupa cateva saptamani, descoperim ca are sens, ca e interesanta, ca ne place si mai vrem.

Cand discut cu studentii mei, ne gandim cum aplicam modele matematice in politici publice, care e legatura dintre conceptul teoretic si felul in care il pot aplica.

Va dau un exemplu: fractii si procente. Pot sa am in vedere o tema generoasa, de pilda a alegerilor: in ce proportii/ponderi se aloca locurile in Parlament, ce modele pot sa folosesc in functie de procentele obtinute in alegeri, ce aliante sunt posibile. Deci aduc la un loc elemente matematice, juridice din zona civica, de negociere.

N-ar trebui sa lipseasca elementul atractiv care sa faca elementul relevant unul pasionant. Copiilor sa le straluceasca ochii si sa mai vrea. Eu imi aduc aminte ca in clasa a noua am facut latina prin proverbe care mi-au ramas. Si e o amintire placuta.

Noi avem in acest moment trei elemente supraincarcate: numarul de discipline, programele scolare si manualele.

Deci ar trebui sa incepem cu o aerisire?

Da. Si e normal. Lumea s-a schimbat. Nu pledez pentru o scoala superficiala, de mantuiala, sa ne intelegem foarte bine. Nu inseamna ca, daca spui lucruri simple, direct si la obiect, esti simplist. Eu pledez pentru simplu nu simplist, adica pentru ceea ce inseamna relevant, consistent si cu acuratete.

De ce exista perceptia ca scoala de dinainte de '89 era mai buna?

Pentru ca in anii '70-80 societatea si sistemul public al Educatiei erau in rezonanta. Societatea isi definise cerintele si stia ce vrea de la scoala, iar scoala facea abosolventii asa cum ii dorea societatea.

Acum Romania e intr-un film, iar scoala e in alt film, a ramas profund si dureros incremenita in paradigma anterioara.

Dupa Spiru Haret care a dus scoala in epoca moderna si apoi dupa reforma din anii '50-60, care a adaptat scoala acelui tip de societate, a treia transformare fundamentala, profunda a scolii, ca sistem, nu a avut loc. E pe cale, dar pana acum, nu.

Toate modificarile au fost doar corectii superficiale, care insa nu au facut esentialul, nu au schimbat paradigma nu au adus scoala in secolul XXI si toti indicatorii arata acest lucru.

Colega dvs din comisia de evaluare a planurilor-cadru, dna Moraru, spunea ca ministrul v-ar fi spus ca nu vrea seisme si ca trebuie ales totusi unul dintre cele trei planuri. Discutia de acum poate duce in aceste conditii la ceva bun?

Suntem in plin demers, procesul nu e terminat, marti va avea loc o noua runda de dezbatere la minister. Eu sunt optimist bine temperat. Tensiunea si intensitatea procesului sunt fara precedent in societate si cred ca ele vor aduce intelepciunea necesara pentru modificarile de substanta necesare. Adica pentru schimbarea paradigmei.

Din ce in ce mai multi parinti, din ce in ce mai multi profesori sunt dispusi sa intre in procesul de transformare autentica a scolii ca sistem in Romania.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...