Educatia nu mai este o prioritate inca din 1977 si nu va fi nici in urmatorii 20 de ani

Dintre toate tarile Uniunii Europene, Romania este cea mai zgarcita cu educatia propriilor copii si tineri: politicienii nostri sunt singurii din Uniune care nu aloca pentru educatie nici macar 3% din PIB (produsul intern brut).

N-o spun eu, o spune EUROSTAT, intr-un raport publicat acum o luna:

Bulgarii cheltuie 3,6% pe educatie, ungurii si polonezii cate 5% din PIB. Media europeana se afla la 4,6% din PIB.

Aducand acest lucru in discutia publica, fostul ministru de resort, Liviu Pop-"Genunche" mi-a intors-o imediat cum ca "se mai cheltuie inca 1,2% din PIB pe meditatii". Auzi la el exprimare: "Se mai cheltuie"! Pai cheltuie parintii disperati, mai ministrule, ca altfel nu pot sa-ti zic...

Ca argument suplimentar, Pop-"Genunche" a vrut sa indruge ceva cu "marea majoritate a parintilor". La observatia mea ca in limba romana nu se admite sintagma "marea majoritate", profesorul de matematica(!) Pop a zis ca se poate, motivand irefutabil: "pai daca marea majoritate spun(?) ca poti sa zici marea majoritate, atunci asa e!". De asemenea irefutabil, deputatul USR Cristian Seidler il aproba doct pe fostul ministru. Ce sa mai zic, daca pana si cei care ii cer presedintelui declararea starii de urgenta in invatamant cred ca e corect spus "marea majoritate", apoi chiar ca e stare de urgenta!

Cum se cheltuie banii amintiti pe fiecare categorie de educatie:

- Romania cheltuie 0,6% din PIB pentru educatie primara si pre-scolara, media UE fiind 1,5% din PIB, iar indicatorii similari pentru Ungaria si Polonia fiind 1,4%, respectiv 1,9% din PIB;

- Romania cheltuie 1,2% din PIB pentru educatie secundara, media UE fiind 1,8%, iar indicatorii similari pentru Ungaria si Polonia fiind 1,9%, respectiv 1,3%;

- Romania cheltuie 0,6% din PIB pentru educatie tertiara, media UE fiind 0,7%, iar indicatorii similari pentru Ungaria si Polonia fiind 0,9%, respectiv 1,2%.

Practic, conducatorii nostri aloca de doua ori si jumatate mai putin pentru educatie primara si pre-scolara decat europenii, si doar cu 50% mai putin decat media europeana pentru educatia secundara. La educatia tertiara suntem pe aproape de media europeana.

Acum, asa pentru profesorul de matematica Liviu Pop, s-o lamurim si pe-asta cu meditatiile: 155.000 de copii au sustinut anul acesta evaluarea nationala si inca 136.000 au dat examenul de bacalaureat in 2019. In total 291.000. Este credibil ca trei sferturi dintre acestia sa faca meditatii, adica 218.000. Daca luam o medie de doua discipline la care se face pregatire timp de 50 de saptamani si un cost mediu de 100 lei/ora, obtinem o suma totala de 2,18 miliarde de lei. Daca mai consideram si faptul ca unii copii sunt meditati aproape toata viata scolara macar la o limba straina, mai putem adauga 1 miliard de lei. In total cam 3,2 miliarde de lei. Atat cheltuie parintii pe meditatii. Stimate domnule "genunche" asta nu inseamna mai mult de 0,32% din PIB-ul tarii pe care cu onor ai condus-o si tu, nicidecum 1,2%...

Asa ca, penibili politicieni, nu ne mai vindeti gogosi despre dragostea voastra de educatie si nu mai incercati sa intindeti cifrele din statistici, ca nu sunt facute din elastic: voi condamnati Romania la inapoiere alocand invatamantului cei mai putini bani dintre toate statele UE!

Educatia - prioritate pentru guvernul si parlamentul de la Bucuresti?

Ia sa vedem cifrele: cea mai mare parte a bugetului statului se duce pe salariile angajatilor din sectorul public (peste 100 de miliarde de lei - o cincime pentru salariile celor din invatamant); urmeaza pensiile, pentru care statul plateste anul acesta vreo 70 de miliarde de lei, apoi functionarea imensului aparat de stat (asa-numitele cheltuieli cu bunuri si servicii), vreo 50 de miliarde de lei. Educatia primeste numai vreo 30 de miliarde de lei (70% sunt salarii). Dar poate se va schimba ceva la anul? Ei as, pensiile vor creste cu 40%(!), salariile bugetarilor cu 15%, iar bugetul educatiei va scadea:

Tare prosti ne mai cred politicienii nostri! Pai cum se poate sa avem cea mai mare alocare din PIB pentru serviciile secrete din UE si cea mai mica alocare din PIB pentru educatie din aceeasi UE?

Dragi alegatori de profesie, asta cu educatia - prioritate este o gogoasa vanturata de toate guvernele, dar niciodata pusa in practica. Ultimul an in care educatia s-a aflat printre prioritatile guvernului Romaniei a fost in anul 1976. In anul urmator, 1977 a venit cutremurul (reconstructia devenind prioritara), iar doi ani mai tarziu intrarea in incapacitate de plata, prioritara devenind plata anticipata a datoriei externe (pentru un deceniu).

Din 1990, altele au fost prioritatile: salariile minerilor, ale CFR-istilor, ale politistilor, ale judecatorilor, ale procurorilor, ale celor din serviciile secrete. Guvernele Romaniei au infiintat zeci de agentii si autoritati, supra-populate, cu salarii exorbitante. Alea sunt prioritatea politicienilor de la Bucuresti. De exemplu, Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Energie (ANRE), un grup de birouri care aproba, cu supusenie, tarifele dorite de firmele de gaze si electricitate: cu un salariu lunar mediu de acolo intretii o scoala intreaga un an! Sau Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANCOM), un loc unde grindenii fac baie in sute de mii de euro pentru a zambi frumos firmelor de telefonie: daca si-ar reduce ei vreo cateva posturi, din economia de salarii s-ar mai construi o facultate intreaga. Astea sunt, oameni buni, prioritatile Romaniei: autoritatile si agentiile-sinecuri! Acolo sunt banii dumneavoastra, nu in scoli sau universitati.

Si-uite asa ajungem si la cazul PISA. Spectacolul trist in care s-au dat multi dintre cei pe care ii respectam m-a descumpanit. Este natural ca liderii sindicali din invatamant sa tipe ca din gura de sarpe ca invatamantul nostru este exceptional si ca testele astea occidentale sunt creatia diavolului, doar liderii astia traiesc de ani buni in cardasie cu guvernantii si se bucura de o viata de huzur, de ce si-ar tulbura fericirea? Dar de ce a fost necesar ca spectacolul minimalizarii dezastrului educational ilustrat de testul PISA sa cuprinda si oameni respectabili, unii pretuiti si respectati pe buna dreptate?

Hai sa vedem, in primul rand, ce s-a intamplat: s-a publicat rezultatul global al testarii PISA pentru 2018. Romania are cea mai proasta pozitionare de cand participa la aceasta testare, cu punctajele urmatoare: 428 citire, 430 matematica si 426 stiinte. Spre comparatie, Ungaria are 476 puncte la citire si cate 480 la matematica si stiinte, fiind cu 14 locuri mai sus decat noi. Polonia se uita de sus la regiune, cu 512 puncte la citire, 516 la matematica si 511 la stiinte, cu 38 de locuri peste noi. Deasupra noastra se afla si Estonia, Slovenia, Croatia, Cehia, Letonia, Lituania, Slovacia, Serbia, Grecia, Ucraina, cam toata regiunea in care ne aflam. Ce inseamna asta? Simplu, investitorii de toate felurile si din toate partile au un clasament global al calitatii resurselor umane din toate pietele importante. Practic, e un instrument facil de a decide unde sa investesti in IT sau proiectare sau cercetare sau servicii financiare si unde sa investesti in linii de asamblare sau in croitorii sau in supermarket-uri.

Cei ce minimalizeaza impactul acestei testari sau o ironizeaza (unul chiar se intreba tamp daca un copil notat excelent la PISA ar fi trecut examenele de la noi) nu inteleg esentialul: PISA (Programme for International Student Assessment) este un instrument creeat de OECD tocmai pentru a compara pietele nationale de educatie. OECD, poate ati uitat, este o organizatie a celor mai dezvoltate economii din lume, un club unde noi nu am intrat, un club care inseamna peste jumatate din economia mondiala, un club de unde provin peste trei sferturi din banii care se investesc anual in lume. Chiar daca aceasta testare nu ar fi bine aleasa (ceea ce nu este cazul) noi tot ar trebui sa intelegem un lucru simplu: ea a fost creata de cei cu bani pentru a decide unde sa investeasca acei bani. Fanaticii aparatori ai invatamantului romanesc nu pricep ca aparatul cu care se masoara performanta in educatie este cel acceptat in cele 35 de tari ale OECD, nu cel pe care-l perpetueaza de decenii mafia de la Ministerul Educatiei.

Daca e asa bun invatamantul nostru, de ce pleaca anual mii de copii sa studieze in alte tari? Daca e asa bun invatamantul nostru, de ce nu prea face nimeni pe aici investitii sofisticate, care sa foloseasca mai degraba neuroni decat muschi? Daca noi eram asa grozavi cu invatamantul nostru, de ce nu avem aici universitati bine cotate international? De ce Polonia are 11 universitati in TOP 1000 mondial, Ungaria 4 si noi doar 2? De ce?

Iata cum arata partea noastra de lume in clasamentul global al universitatilor cotate:

Si daca e asa bun sistemul nostru de invatamant, de ce avem o rata asa de mare de abandon scolar, printre cele mai mari din UE? Ia comparati cu Polonia sau cu Cehia sau cu Ungaria:

E vremea, acum, sa spunem un adevar simplu de tot: invatamantul nostru e asa de performant incat, daca nu faci meditatii, nu ai nicio sansa sa intri la un liceu decent sau sa iei bacalaureatul sau sa intri la o facultate unde se da examen. Am asistat zeci de ani la examenele de admitere din Politehnica de la Bucuresti (din 1993) si am avut ocazia sa vorbesc cu mii de candidati (mai apoi studenti): nu cred ca am gasit 10 care sa nu fi facut meditatii. Ce scoala e aia care nu poate pregati, fara meditatii, pentru examene, macar jumatate din elevi? Nu ar fi mai simplu sa stai acasa, sa faci meditatii si sa te duci doar la examene? De altfel, unii chiar asta fac in clasa a VIII-a sau a XII-a...

Pana la urma, de cati bani dai, de atata performanta ai parte. Hai sa ne mai comparam o data cu colegii nostri de liga, Ungaria si Polonia, de data aceasta la indicatorul ponderea cheltuielilor cu un elev de liceu din PIB/locuitor:

Cat priveste viitorul, nu prea suna bine: in urmatorii trei ani, pensiile vor creste cu peste 200%, salariile bugetarilor cu 50%, PIB-ul tarii va creste cu 34%, iar noi avem deja deficit bugetar de 4,4% anual. In plus, guvernul Orban promite sa mentina si Programul National de Dat Bani Primarilor pentru Cheltuieli in Scop Electoral (in limbajul politic, PNDL). Unde credeti, dragii mosului, ca mai incap si banii pentru educatie? Mai bine puneti gologanii la saltea pentru meditatiile viitoare, la limba romana, la matematica, la fizica, la geografie, la istorie, la chimie, la sport, la muzica, la mers pe bicicleta, la orice, ca din ce va veni de la buget, scoala nu va mai avea bani nici pentru femeia de serviciu...

In final, salutam voiosia specifica guvernantilor care, pe de o parte ne promit ca vom avea cate un Oxford pe fiecare ulita, iar pe de alta parte au insurubat director general la Metrorex (una dintre companiile cu cele mai ridicate grade de tehnicitate din tara) o tanti care a facut facultatea la Universitatea Athenaeum, la 46 de ani. Potrivit CV-ului comunicat de Metrorex, Mariana Miclaus are 56 de ani si lucreaza la Metrorex din 1981. A absolvit, in 2009, cursurile Facultatii de administratie publica din cadrul Universitatii Athenaeum din Bucuresti. (sursa: AICI). Asta asa, de incurajare pentru cele cateva zeci de mii de copii care se chinuie sa termine putinele universitati de top din Romania...

Pai ce sa le spun eu bietilor studenti, obositi de mii de ore de meditatii si de milioane de pagini invatate "pe de rost"? Invatati, mai, sa ajungeti sa aveti cinstea sa fiti condusi de prostutii posesori de carnet de partid de guvernamant!

P.S. Detest sa ma auto-citez dar, pentru completare, nu strica sa cititi si un alt articol: Contrarevolutia de la Bucuresti: In anul 2020, Romania va avea o economie de anii 90.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...