In Romania, Invatamantul e bolnav si Sanatatea corigenta (Opinii)

Doi piloni extrem de importanti pentru orice tara din lumea asta larga carora li se aloca atentia si stima cuvenite sunt Educatia si Sanatatea. Notiuni, de fapt fenomene in sine ce se intrepatrund, conditionandu-se reciproc. Sunt prioritare acolo unde oamenii le inteleg rosturile in deplinatatea lor.

Ce se intampla astazi in Romania, cel putin in domeniile mentionate, este departe de un minim si decent nivel. Iar aceste aspecte nu fac decat sa le dea dreptate celor 53 de procente reprezentand cetateni cuprinsi de pareri de rau despre teleaga comunista rasturnata in santul istoriei impreuna cu birjarul ei scornicestean.

Maladiile actului medical

Dupa atatea experimente democratice de tot soiul, Sanatatea geme a morfina. Statul, prin decidentii sai alesi ori numiti, este vinovat intr-o masura aproape incalculabila. De peste doua decenii se invoca un suparator refren de patefon cu acul impiedicat in aceeasi zgaraietura a "placii": banii.

Argumentul e adevarat, dar sleampat si straveziu. Matahaieste la primele analize de rutina ale unei realitati pipaibile. Banetul colectat de la populatie nu se regaseste in totalitate la capitolul sanatatea natiunii. Sa ne amintim de acea taxa pe viciu instituita candva.

Crede cineva ca proprietarul de plamani gudronati prin afumare si colectionarul de etanol in serie va beneficia vreodata de servicii medicale superioare din fondurile astronomice adunate la buget? Doar o mica parte din bani iau drumul inzestrarii spitalelor si achizitionarii de leacuri farmeceutice.

Restul plombeaza gaurile practicate de moliile politice in sacul national. Sume colosale sunt drenate catre cleptoelita de partid si de stat. Niciunul din guvernele post decembriste nu a considerat Sanatatea o prioritate. Studiile statistice intocmite de organizatii internationale la diferite rubrici cu boli plaseaza Romania pe locuri de rating inspaimantatoare.

Subfinantarile s-au cronicizat, devenind in ultima perioada de-a dreptul acute. De departe, insa, lovitura care a naucit intregul organism, si asa malnutrit, a fost initiata de ex-ministrul Attila Cseke in aprilie 2011. Desfiintarea sau comasarea unui numar de 67 de spitale s-a vrut o reforma. De fapt, a devenit o retorta in care s-a ars o importanta parte a unitatilor de profil.

Chiar daca demografic vorbind Romania sufera de senectute, transformarea spitalelor in camine de batrani le-a dat varstnicilor o sansa cu folos discutabil. Rezonul a fost indiscutabil economisirea de fonduri. Cu ce pret!

Potrivit Ministerului Sanatatii, 25 de spitale nu au o linie de garda, iar 42 detin doar una. In urma acestui ridicol si cinic demers, cei 670 de medici si 2.400 de asistenti medicali au fost preluati de stabilimentele sociale amintite. Coincidenta sau nu, judetele Covasna, Harghita si Satu Mare nu au fost strivite de acest tavalug al extinctiei.

Nu mai conteaza ca bolnavii din localitatile mici ajung la oras, atunci cand se mai intampla, insotiti de paroh si prescuri, pentru orice eventualitate.

Astfel, s-au supraaglomerat unitatile medicale ramase pe rol. In paturile de suferinta se practica medicina "a trois", hrana vine cu dedicatie de la cei sanatosi din familie, iar prin farmaciile asezate strategic langa "casele de vindecare" bantuie la shopping siluete costelive in cautare de vata si seringi.

Consecinta acestei Sanatati bolnave: aproximativ 16.500 de medici si asistenti au semnat in 2011 contracte de munca in strainatate, ca efect al "necrozarii" lefurilor practicata de Guvernul Boc. Dublu fata de anul anterior. Peste fruntariile tarii, rezidentii incep de la 2.500 de euro lunar in cazul clinicilor private.

Specialistii cu experienta pot ajunge la 10.000 de euro. E ceva distanta pana la castigul mediu din Romania, situat undeva pe la 300 de euro. Sa nu uitam ca, dupa absolvirea liceului, oamenii halatelor albe aloca inca vreo 9 ani de studiu.

Prioritatea zero (absolut) taiata

Pe tabla neagra a Educatiei stau scrise cu litere de-o schioapa titluri precum: nedreptate, abuzuri, erori, aberatii. Ecuatii la care se cauta inca radacini real pozitive in multimea scolilor. Teoremele cer demonstratii la cat, ce si cum se preda in Romania.

In pofida unor re-reforme care nu-si gasesc noima, programele scolare sunt anchilozate de incarcari excesive in cautarea geniilor rare si a unor tineri transformati in enciclopedii ambulante. Informatiile oferite invataceilor sunt stufoase si de multe ori inutile.

Sunt tot mai putini profesori dedicati acestei nobile indeletniciri, cu rezultate meritorii, care lupta efectiv cu acele curricule de calitate indoielnica, in conditii precare si doar pentru o bruma de bani. Totusi, succesul lor e oglindit in cei carora investesc stiinta.

Mai exista dascali onesti, truditori ai cartilor, care nu renunta la crezul perfectiunii cladita prin pasiune. Ar putea oricand sa-si vanda forta de munca in domeniul privat pe salarii net superioare. Bucuria lor este insa una platonica si rezida in respectul castigat in randurile multor generatii, a amintirilor placute sadite in sufletele miilor de elevi si studenti pe care i-au pastorit intru cunoastere.

Sunt invocate, pe buna dreptate, rezultatele olimpicilor romani. Ei sunt, impreuna cu sportivii, printre putinii ambasadori in fata carora frunti luminate ale lumii spun "chapeau bas". In spatele unor astfel de laureati se afla intotdeauna un profesor de exceptie, talentat si capabil sa creeze si sa hraneasca asemenea campioni.

Din nefericire, dirijori de acest gen sunt raritati, aproape exceptii ale sistemului educational romanesc, iar pana si apostolatul are limitele sale. Demotivarea financiara a dascalilor este un handicap ce risca sa devina irecuperabil.

Nu i se poate cere la infinit unui navetist sa-si cheltuiasca o jumatate din becisnicul salariu pe transport pana cand primaria va catadicsi sa-i restituie contravaloarea respectiva. Daca o va face, si cand.

Reforma in Invatamant a fost aproape fictiva, iar schimbarile dorite in consonanta cu legislatiile europene, mai mult ori mai putin impuse din exterior, fara esenta. Pana la urma, cugetarea basesciana despre excesul de intelectuali, isi va gasi acoperire. Este nevoie de mai multi ospatari si tinichigii. Se lucreaza la aceasta teza de multi ani si cu ravna.

Burduja îl atacă pe Nicușor Dan: "Nepăsarea şi incompetenţa au lăsat zeci de mii de oameni fără căldură şi apă caldă"

Administraţia actuală a realizat investiţii "prea puţine şi prea lente" pentru a reabilita reţeaua de termoficare a Capitalei, a declarat miercuri, 24 aprilie, liderul PNL Bucureşti,...

Ciolacu vrea reducerea atribuțiilor primarului general: Dependența edililor de sector nu trebuie să fie atât de mare VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că este nevoie de o lege specială a Capitalei şi că "este evident" că dependenţa primarilor de sector "nu trebuie să fie atât de mare de...