Opinii: Legea Educatiei, privita de la firul ierbii

Analizand Legea Educatiei, "de la firul ierbii", din perspectiva unui participant activ la procesul educational, putem identifica si puncte tari ale legii, cum ar fi ierarhizarea si raspunderea publica a universitatilor, abilitarea conducatorilor de doctorat si altele, dar si numeroase puncte slabe.

Pentru a fi corecti pana la capat, nu putem sa nu adaugam si doua calitati, anume decongestionarea programei analitice, prin lasarea la dispozitia profesorului a 25% din timpul alocat unei discipline, conform Art 56(5), precum si elaborarea portofoliului educational al elevului, in care sunt cuprinse rezultatele unor evaluari sumative efectuate la incheierea mai multor cicluri de studii (Art. 63 - 67).

Principala intampinare pe care am face-o legii la care ne referim ar fi ca, in multe locuri, ea pare a fi facuta de niste teoreticieni in stiintele educatiei, care nu prea au contact cu viata reala din spatele si din fata catedrei.

Fara a dezavua teoria - obisnuita adesea prezenta printre noi - credem ca nici invers, o teorie desprinsa de aplicarea ei practica, care modifica datele experimentale care nu-i convin, precum in celebra butada a lui Murphy, nu poate sa conduca la rezultate satisafactoare.

Axarea Curriculumului National pe cele opt competente-cheie (de comunicare in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala, competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie, competente digitale etc., conform Art. 58) are in ea ceva rigid si excesiv nivelator.

Exagerand putin, vom intreba cine oare se va mai preocupa sa citeasca poezie, daca tot ce se cere este de a putea intelege si comunica ceea ce auzim la televizor sau citim intr-un ziar?

Desi reprosul de mai sus este oarecum vag, din atitudinea incriminata decurg consecinte negative, care nu mai sunt deloc vagi. Includerea clasei a IX-a in ciclul gimnazial este una dintre ele.

Echilibrul existent intre anii petrecuti in gimnaziu si cei petrecuti in liceu contine in subsidiar ideea revenirii pe parcursul liceului la cele invatate inainte, in scopul aprofundarii si intelegerii superioare.

Atunci cand intelegerea este inlocuita de dobandirea unei competente, acest echilibru nu mai conteaza.

O alta consecinta nedorita a faptului ca legea este facuta in laborator de niste teoreticieni este avantajarea propriului domeniu in detrimentul celorlalte.

Cum altfel putem intelege prevederile Art. 220(3) prin care studentii care urmeaza un masterat didactic, axat nu pe dobandirea de cunostinte in materia pe care urmeaza sa o predea, ci pe dobandirea de tehnici de comunicare a cunostintelor, vor primi o bursa de la bugetul de stat egala cu salariul net al unui profesor debutant, spre deosebire de ceilalti studenti incadrati intr-un program de masterat stiintific?

De ce aceasta discriminare? Doctoranzii nu merita si ei o bursa? In sfarsit, daca finantarea per student a condus la dependenta facultatilor de atragerea si mentinerea a unui numar cat mai mare de studenti, cu pretul scaderii dramatice a calitatii, ce ne poate face sa credem ca nu se va intampla acelasi lucru si in invatamantul preuniversitar, finantat conform noii legi per elev?

Avand in vedere cele de mai sus, decizia Curtii Constitutionale de a zadarnici planurile Guvernului de asumare a raspunderii pe proiectul Legii Educatiei pare binevenita.

Numai ca, daca privim catre Parlamantul Romaniei, nu cred ca avem motive mari de bucurie: foarte adesea, proiecte de legi bune, dar perfectibile, au iesit de-a dreptul proaste dupa (pseudo) dezbaterea parlamentara!

Fie ca Legea Educatiei sa aiba alta soarta!

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...