Opinii: Un sistem de invatamant corupt si retrograd nu va capitula usor

Autor:
Marti, 02 Noiembrie 2010, ora 22:01
6805 citiri
Opinii: Un sistem de invatamant corupt si retrograd nu va capitula usor
Foto: Adevarul

Asistam in ultimele zile la o denaturare tot mai accentuata a dialogului pe marginea Legii Educatiei Nationale. In loc de un discurs rational si la obiect, politicienii, sindicatele si o parte a profesorilor, studentilor sau parintilor se iau "la tranta" intr-un acces isteric de furie, demagogie si manipulare.

Publicul nu e cu adevarat informat, iar situatia economica grava, greselile evidente ale guvernantilor si situatia sociala din Romania, toate contribuie la o atitudine in general aversiva fata de orice fel de initiativa de reforma.

Insa problema educatiei, cred ca suntem cu totii de acord, ar trebui sa catalizeze un efort rational din partea tuturor actorilor implicati si sa treaca dincolo de problemele momentului pentru ca este vorba de viitorul copiilor nostri si al acestei tari. Ar fi pacat ca din cauza situatiei dificile in care se afla tara sa compromitem sansa de a pune educatia romaneasca pe baze mult mai sanatoase.

Consider ca dincolo de politicianisme si demagogie, cel mai bine ar fi sa evaluam in mod rational si obiectiv prevederile Legii Educatiei Nationale. Ar trebui sa vedem, dincolo de imperfectiunile inerente oricarui efort legislativ de asemenea amploare, lucrurile foarte bune pe care aceasta lege le aduce.

Sa mergem asadar pas cu pas, pe text, sa vedem cum stau lucrurile in realitate ca sa intelegem si de ce "deranjeaza" aceasta lege pe atat de multi. Inainte de a trece la analiza textului legii, vreau sa precizez foarte clar ca in acest moment nu am decat "antipatii politice" si sa va rog ca, indiferent de optiunea dumneavoastra politica, sa incercati sa judecati lucrurile rational si obiectiv.

Educatia si viitorul Romaniei nu ar trebui sa aiba culoare politica!

Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim

Campanie Ziare.com: Este posibil ca un incompetent sa formeze competenti?

Finantarea educatiei si cercetarii

Legea prevede clar alocarea a 6% din PIB pentru educatie si 1% din PIB pentru cercetare (Art. 8) si ofera astfel bazele unei finantari corecte. Deoarece legea are caracter organic, aceasta ofera astfel o mai mare garantie a respectarii acestor tinte de catre factorii politici.

Remarcam insa ca intrarea in vigoare a Art. 8 se face doar incepand cu 1 ianuarie 2012 (Art. 361(3) lit. g), ceea ce dovedeste macar ca initiatorii legii nu au recurs la demagogie. In situatia economica actuala, era evident ca bugetul nu poate sustine tintele de finantare indicate.

Invatamantul preuniversitar

Deoarece domeniul meu de activitate este legat mai mult de invatamantul superior, nu am pretentia de a putea analiza foarte obiectiv prevederile din invatamantul preuniversitar. Remarc insa cateva aspecte pozitive.

Pentru prima data dupa Revolutie, legea introduce predictibilitate in sistemul preuniversitar, deoarece prevede ca orice modificare a evaluarilor nationale are efect doar incepand cu promotia aflata in primul an al respectivului ciclu de studiu gimnazial sau liceal (Art. 5(3)).

Acest lucru inseamna ca, odata intrati in ciclul gimnazial sau liceal, elevii pot fi siguri ca examenele importante, cum ar fi evaluarile nationale sau BAC-ul, nu vor mai putea fi schimbate pe parcurs. Orice schimbare se aplica doar unui ciclu complet de studiu.

O alta prevedere pozitiva este ca legea ofera posibilitatea liceelor de a stabili o combinatie rezonabila si flexibila a indicatorilor relevanti in vederea admiterii la liceu pentru a realiza o evaluare cat mai obiectiva a performantelor elevului (Art. 76(2) lit. b): portofoliul educational, media de absolvire a invatamantului obligatoriu, media la probele de evaluare nationala de la sfarsitul gimnaziului si nota la examenul de admitere.

Referitor la politizarea invatamantului preuniversitar, aceasta afirmatie mi se pare slab argumentata. In primul rand, legea contribuie mai degraba la depolitizarea invatamantului preuniversitar, nepermitand ca persoane cu functii de conducere in partide politice (presedinte sau vicepresedinte la nivel local, judetean sau national) sa acceada la functia de director sau director adjunct in scoli (Art. 257, (4)).

In al doilea rand, este normal ca in cadrul consiliilor de administratie ale scolilor sa existe si reprezentanti ai primariei si consiliului local (Art. 96). Argumentul este ca finantarea scolilor se face inclusiv prin structurile autoritatilor locale (Art. 103 si 106), ceea ce in mod normal ar trebui sa contribuie la descentralizare si la responzabilizarea acestor autoritati fata de educatia din propria comunitate locala.

Important de mentionat este ca acesti reprezentanti ai structurilor politice sunt minoritari in consiliul de administratie (2 din 7, 3 din 9, sau 4 din 13, in functie de dimensiunea acestui consiliu) asa incat nu pot deturna deciziile pe criterii politice. Mai degraba, prezenta lor in consiliile de administratie ar trebui sa intareasca legatura dintre scoala si autoritatile locale, ceea ce este un lucru bun.

Invatamantul superior

Aici sunt multe de spus. Consider ca aceasta lege este foarte progresista mai ales pe segmentul invatamantului superior. Sa vedem de ce.

- Principiul raspunderii publice

Legea introduce principiul raspunderii publice a institutiilor de invatamant superior (Art. 124). Avand in vedere misiunea extrem de importanta a acestora, unitatile de invatamant superior trebuie sa isi asume si raspunderi si sa beneficieze de autonomie fara a incalca interesul public.

Daca pana acum se finanta orice fel de program doctoral de slaba calitate, legea prevede ca de acum finantarea programelor de doctorat sa se faca prin competitie nationala ceea ce va stimula direct performanta (Art. 160).

Dreptul de conducere de doctorate se va acorda pe principiul performantei stiintifice constatate prin atestat de abilitare (Art. 166). Acest drept nu mai este limitat la nivelul profesorilor universitari, ci se poate acorda incepand de la lector/sef de lucrari si respectiv cercetator stiintific gradul III. Prevederea aliniaza in sfarsit Romania la practicile internationale in domeniu, unde dreptul de a conduce doctorate este acordat exclusiv pe criteriul competentei stiintifice.

O alta prevedere importanta este ca se limiteaza numarul studentilor doctoranzi care pot fi indrumati de un conducator de doctorat la 8 (Art. 167). Se elimina astfel aberatiile din sistem. Unii profesori universitari, pentru a-si rotunji frumos veniturile, "indrumau" zeci de studenti doctoranzi, rezultatul fiind in majoritatea cazurilor o calitate extrem de slaba a acestora.

Se spune ca marii maestrii ai stiintei au indrumat intotdeauna putini studenti simultan (2-5 maxim), tocmai pentru a se putea ocupa de acestia cu adevarat.

In fine, important este si faptul ca si conducatorii de doctorat vor fi evaluati odata la 5 ani (Art. 170(4)), ceea ce ii va determina pe acestia sa aiba o activitate stiintifica, in mod necesar, sustinuta.

Legea introduce si reglementeaza clar programele postdoctorale (Art. 172). O veste buna pentru cercetatori este ca se mentioneaza explicit acordarea de avansuri pentru proiectele de cercetare de pana la 90% din valoarea grantului si se introduce principiul "grantul urmeaza cercetatorul" (Art. 191). Ambele prevederi referitoare la cercetare reflecta bunele practici internationale, pana nu demult complet ignorate in finantarea cercetarii din Romania.

- Clasificarea universitatilor si Registrul Matricol Unic

O prevedere foarte importanta este introducerea clasificarii universitatilor in: universitati preponderent de educatie; universitati de educatie si cercetare stiintifica/de creatie artistica; universitati de cercetare avansata si educatie (Art. 193(4)). Astfel, universitatile pot sa isi aleaga singure misiunea in functie de calitatea si calificarea personalului didactic si de cercetare, iar finantarea lor se va face diferentiat si adaptat in functie de misiune.

In conditiile in care majoritatea profesorilor universitari din Romania fac cercetare la un nivel in general slab in raport cu nivelul international, era evident ca nu exista posibilitatea de a reforma peste noapte intregul corp profesoral. Insa profesori slabi la cercetare pot fi foarte buni pe partea didactica, iar clasificarea universitatilor ofera acum posibilitatea de a decanta apele si de a pune in sfarsit partea didactica si de cercetare intr-un echilibru.

Registrul Matricol Unic al Universitatilor din Romania va oferi o evidenta clara a studentilor la nivel national (Art. 201). Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare si 25% reprezentanti ai studentilor. Senatul este ales prin vot universal, direct si secret (Art. 208).

- Limitarea mandatului rectorilor loveste puternic in interesele politice si economice

O veste foarte buna, dar care i-a deranjat pe multi membri ai "mafiei universitare" este introducerea unei selectii mai transparente si bazate pe competitie a conducerii universitatilor si eliminarea abuzurilor din sistem. Astfel, rectorul universitatii este desemnat fie prin concurs, fie prin vot, metodologia fiind stabilita prin vot universal, direct si secret de catre toti membrii institutiei respective (Art. 209).

In cazul desemnarii rectorului prin concurs, se introduce o metodologie clara pentru selectarea in conditii cat mai obiective a unui candidat. La concurs trebuie sa se prezinte minim doi candidati (Art. 210). Foarte important, mandatul unui rector poate fi de maximum 8 ani cumulati (doua mandate de cate 4 ani; Art. 213(7)).

Este acum evident de ce Andrei Marga, rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca pe o durata de 13 ani pana in prezent, ataca vehement aceasta lege. Limitarea mandatului rectorilor loveste puternic in interesele politice si economice ale unor personaje care au contribuit din plin la decaderea invatamantului romanesc.

- Conflicte de interese si depolitizare

In plus, legea determina rectorii sa aleaga intre conducerea universitatii si functii de conducere in partide politice sau de demnitate publica, contribuind astfel la combaterea conflictelor de interese si la depolitizarea universitatilor (Art. 215(3) si (4)). Sa nu uitam ca, pana nu demult, personaje ca Ecaterina Andronescu ocupau simultan multiple functii atat in invatamant (rector autosuspendat?!, presedinte al Consiliului National al Rectorilor din Romania, membru al infamei Academii a Oamenilor de Stiinta din Romania - a nu se confunda cu Academia Romana), cat si la nivel politic (functii de conducere in PSD, deputat si ulterior senator in Parlament, ministru in Guvern).

Mai departe, decanii sunt si ei selectati prin concurs public, cu necesitatea prezentarii a cel putin doi candidati (Art. 211(4)), asadar a asigurarii unei concurente reale. De asemenea, important este faptul ca ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile publice este interzisa dupa implinirea varstei de pensionare (Art. 215(1)), similar practicilor din multe tari occidentale (de exemplu Franta).

Foarte important, se introduce posibilitatea echivalarii automate a diplomelor pentru universitatile de top din strainatate (Art. 216(2) lit. f). Se vor elimina astfel cazurile absurde prin care cercetatori sau profesori de marca de la universitati cum ar fi Harvard, Stanford, Oxford etc, nu aveau dreptul de a practica in Romania decat dupa parcurgerea unei proceduri birocratice de echivalare. In schimb, o diploma de la Spiru Haret era valabila!?

- Finantarea cercetarii si a institutiilor de invatamant superior

La nivelul agentiilor care finanteaza cercetarea s-a initiat o reforma structurala profunda si benefica. Pana acum, finantarea cercetarii se facea printr-o multitudine de agentii care erau dificil de urmarit si care puteau foarte usor capusa banii publici alocandu-i pe criterii de peformanta cel putin discutabile. Era dificil sa urmaresti activitatea tuturor acestor agentii ceea ce conducea la un control slab si la persistenta unor structuri nereformate, care functionau "comunist".

Legea prevede acum o singura unitate executiva (UEFISCDI), asigurand astfel posibilitatea optimizarii functionarii ei si o mai buna monitorizare (Art. 217). De mentionat faptul ca o asemenea decizie nu a avut nimeni curajul sa o ia in ultimii 20 de ani, in primul rand datorita clientelei academice si politice pe care ar fi lezat-o.

O reforma de importanta cruciala este cea referitoare la finantarea institutiilor de invatamant superior. Pentru transparentizare, executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat trebuie facuta publica (Art. 222(4)). Pe langa finantarea de baza a institutiilor de invatamant superior se introduce si finantarea suplimentara, acordata pe criterii de performanta (Art. 223(3)). De asemenea, finantarea de baza se face dupa principiul performantei: se bazeaza pe ierarhizarea programelor de studii in functie de calitate si alocarea finantarii de baza in functie de pozitia in ierarhie (Art. 223(4)).

Una dintre cauzele degradarii invatamantului universitar a fost si introducerea de catre Andrei Marga a finantarii per student. In consecinta, universitatile erau reticente in a exmatricula studentii slabi deoarece pierdeau bani. In noua lege, se introduce pentru finantarea de baza alocarea multianuala, pe ciclu de studii (Art. 223(5)). Aceasta inseamna ca banii alocati universitatii la admiterea unui student ii raman acesteia chiar daca pe parcurs studentul este exmatriculat.

Deci universitatea poate sa exmatriculeze studentii slabi si va incasa aceeasi suma de bani, fara penalizare financiara. Mai mult, pentru stimularea universitatilor, fondurile ramase necheltuite la sfarsitul anului din executia bugetului universitatii raman la dispozitia acesteia, fara a afecta cuantumul finantarii in anul urmator (Art. 225).

- Stimularea performantei si promovarea in functii pe criterii profesionale

Prevederile referitoare la personalul didactic si de cercetare sunt de asemenea revolutionare. Astfel, se introduce posibilitatea angajarii, pe un post didactic sau de cercetare, pe perioada determinata de 3 ani si respectiv 5 ani pentru studentii doctoranzi. Aceasta prevedere elimina limitarile existente in legislatia muncii si permite universitatilor sa introduca si un sistem fara pozitii permanente. Acesta este larg raspandit in tarile cu cercetare avansata (Germania, SUA, Canada) deoarece stimuleaza performanta (Art. 294(3) si (4)): daca nu esti performant, contractul nu iti este prelungit!

Daca esti performant, in cativa ani (5-10) poti concura pentru obtinerea unei pozitii permanente. Angajarea pe un post permanent (durata nedeterminata) se poate realiza insa numai prin concurs (Art. 294(1)), iar pentru prezentarea la concurs trebuie satisfacute criterii minimale de performanta (Art. 295(2)).

Extrem de salutara este si eliminarea vechimii pentru promovarea pe posturi didactice si de cercetare (Art. 301). Se vor utiliza doar criterii profesionale pentru promovare, asa incat se creeaza o reala competitie in sistem, iar tinerii foarte buni pot promova rapid. In sfarsit, invatamantul superior este pus pe baze meritocratice!

Pentru acordarea dreptului de a conduce doctorate si pentru accederea la pozitia de profesor universitar se introduce abilitarea (Art. 300), un concept larg utilizat si in Germania. Mai mult, tot personalul didactic si de cercetare din universitati trebuie sa aiba doctoratul, daca nu este inscris la un program doctoral (Art. 301). In situatia anterioara existau asistenti si lectori fara doctorat, ceea ce conducea de multe ori la persistenta unor oameni cu o calificare indoielnica, capacitatea stiintifica a acestora nefiind validata in niciun fel.

In fine, desi personalul didactic si de cercetare trebuie sa se pensioneze la 65 de ani, eliberand astfel posturile pentru cei tineri, exista posibilitatea continuarii activitatii in cazuri strict reglementate (Art. 289).

- Etica universitara

Legea introduce prevederi referitoare la etica universitara (Art. 306-310) si oricare persoana va avea posibilitatea de a reclama nerespectarea legii de catre universitati (Art. 317). Important de mentionat, se definesc si sanctiuni pentru incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare (Art. 318-326). De asemenea, se specifica explicit ca este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice (lucrari de licenta, de diploma, de dizertatie sau de doctorat)(Art. 143(5)). Comercializarea acestora este considerata contraventie (Art. 360(1) lit. b).

Un sistem corupt si retrograd nu va capitula usor

Acestea sunt doar cateva dintre prevederile reformatoare ale noii legi. In final, consider ca, in ciuda eforturilor sistematice de a discredita Legea Educatiei Nationale, este important sa intelegem ce aduce aceasta cu adevarat bun. De asemenea, este esential sa realizam ca un sistem de invatamant de slaba calitate, corupt si retrograd nu va capitula usor in fata incercarilor reale de a-l reforma.

Spuneam acum cateva luni ca noi, cercetatorii, avem mari asteptari de la ministrul Daniel Petru Funeriu. Spuneam ca ne punem mari sperante in capacitatatile reformatoare ale unui cercetator de exceptie, scolit in cele mai inalte foruri stiintifice internationale, avand doctoratul condus de un chimist cu premiul Nobel si avand o experienta absolut remarcabila la nivel international.

Campanie Ziare.com: Strainii, solutia pentru cercetarea din Romania? (II)

Cred ca texul legii vorbeste de la sine si concluzia este evidenta. Daca ar fi sa punem in balanta aspectele discutabile ale legii, utilizate pana la isterie de factori retrograzi si toxici ai invatamantului romanesc, si aspectele foarte bune ale acesteia, consider ca cele din urma domina indiscutabil. Pentru aceste lucruri mi-am mai recapatat optimismul. Pentru aceste lucruri pot spune ca Daniel Funeriu este primul ministru care s-a ridicat la inaltimea asteptarilor mele.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice,

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale,

Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie,

Asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani

Cluj-Napoca, Romania

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie
PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie
Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...
Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO
Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO
Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...
#legea educatiei, #motiune cenzura Educatie, #noua lege educatie, #angajare raspundere educatie , #educatie