Ziare.com

Profesorul Mircea Miclea, despre "intelepciunea pixului" si felul in care sunt mintiti elevii Interviu

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Marti, 15 Iulie 2014, ora 13:18

   

Profesorul Mircea Miclea, despre "intelepciunea pixului" si felul in care sunt mintiti elevii Interviu
Rezultatele slabe ale examenelor de capacitate si de bacalaureat de anul acesta cuantifica, de fapt, iluzia pe care profesorii le-o creeaza elevilor, afirma fostul ministru al Educatiei, profesorul Mircea Miclea.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Mircea Miclea a explicat ca
profesorii dau note prea mari fata de cunostintele pe care le au elevii si le fac astfel un mare deserviciu: "ii fac pe elevi sa aiba iluzia cunoasterii, sa creada ca stiu, cand, de fapt, nu stiu. Daca eu iau note mari pe nimica, de ce m-as stradui sa invat mai mult?".

In plus, spune fostul ministru al Educatiei, "datele sunt musamalizate, in loc sa genereze decizii si actiuni reformatoare", iar o asemenea incercare este si recenta modificare a Legii educatiei.

Profesorul Miclea a analizat in interviul pentru Ziare.com cateva dintre cele mai controversate aspecte ale ordonantei de guvern: "Mediocritatea poate sa stea linistita pana la pensie, nimeni n-o poate tulbura. (...) Traim in tara in care intelepciunea pixului e mai tare decat datele empirice si analiza riguroasa."


Cum evaluati rezultatele recentelor examene nationale? Ce spun ele despre starea Educatiei din Romania si despre nivelul elevilor?

Daca examinam datele de la evaluarile nationale din acest an, capacitate si bacalaureat, putem spune ca aproximativ 30% dintre elevii de clasa a VIII-a si 40% dintre absolventii de liceu nu pot face fata unor standarde nationale de evaluare. Daca analizam si interpretam aceste date, putem spune multe lucruri. Mentionez cateva, mai relevante.

Evaluarea elevilor pe parcursul anilor scolari este distorsionata: profesorii dau note prea mari fata de cunostintele pe care le au elevii. Le fac un mare deserviciu: notele mari, obtinute pe cunostinte putine, ii fac pe elevi sa aiba iluzia cunoasterii, sa creada ca stiu, cand, de fapt, nu stiu.

Teoria lor despre invatare este determinata, in primul rand, de cum se face evaluarea: ce si cat invat eu ca elev depinde, in mod fundamental, de cum ma evaluezi tu ca profesor. Daca eu iau note mari pe nimica, de ce m-as stradui sa invat mai mult? Procentele pe care le-am prezentat mai sus arata marimea acestei iluzii, pe care profesorii o creeaza elevilor.

Datele sunt musamalizate, in loc sa genereze decizii si actiuni reformatoare. De cel putin 3 ani avem cam aceleasi rezultate la capacitate si bacalaureat, care, din pacate, concorda cu rezultatele obtinute la PISA.

A fost penalizata vreo scoala, vreun professor sau director pentru aceste rezultate? Nu. A initiat ministerul, asa cum ar fi trebuit, un program de interventie preventiva: sa identifice copiii, scolile cu risc si sa stabileasca un plan de masuri, monitorizat riguros, pentru reducerea riscului de esec? NU!

In loc sa aloce preventiv resurse, pentru a reduce esecul la bacalaureat, guvernul (vezi OUG 49/ 2014) ii lasa pe elevi sa pice examenele si abia apoi le ofera meditatii gratuite. Unde e logica?

Orientarea scolara si profesionala se face de mantuiala sau nu se face deloc. Consilierea in cariera a disparut din programa scolara, a devenit subiect al orei de dirigentie, care adesea nu se tine. Elevii nu sunt invatati sa-si descopere punctele tari si punctele slabe si nici sa-si aleaga ocupatii potrivite cu profilul lor ocupational.

Rezumand, tragedia nu este atat in rezultatele obtinute in acest an, cat, mai ales, in faptul ca, pe baza lor, nu se implementeaza niciun plan de masuri. Vedem cat de obtuz e sistemul educational: produce erori, dar nu face nimic ca acestea sa nu se repete.

A existat o culpa a celor care au elaborat subiectele la limba romana pentru examenul de capacitate? Au dreptate parintii care ii acuza si sustin ca elevii au fost indusi in eroare?

Da, cred ca formularea subiectelor a lasat mult de dorit.

De ce an de an apar probleme cu formularea subiectelor? Ce e gresit in procedura de elaborare a acestora?

Apar astfel de probleme pentru ca, asa cum se intampla foarte frecvent in Romania, lucrurile se fac "la plesneala", in loc sa se bazeze pe stiinta si pe metoda riguroasa.

Exista o intreaga ramura a stiintelor educatiei - numita docimologie - care ne spune cum trebuie procedat, evident, daca ne pasa de ea. Intai creezi, pentru fiecare disciplina, un numar mare de subiecte de examen, practic o baza de evaluare. Apoi, pe parcursul anilor de studiu, pe esantioane semnificative de elevi, verifici corectitudinea subiectelor si, prin analiza statistica, nivelul lor de dificultate.

In ziua examenului nu faci altceva decat sa selectezi, din aceasta baza de subiecte deja validate, cateva, care constituie pachetul de evaluare. Nu te apuci sa creezi subiecte in preziua examenului, fara testarea lor empirico-statistica prealabila, asa cum se face acum.

Procedura, schitata mai sus, permite, prin analiza statistica, sa dai subiecte de acelasi nivel de dificultate in fiecare an, pentru a nu dezavantaja o generatie fata de alta. Ministerul are la dispozitie un intreg institut de Stiinte ale Educatiei si o armata de profesori prin care ar putea face o evaluare fundamentata stiintific a elevilor. Nu inteleg de ce, in acesti ani, indiferent cine a fost la guvernare, nu s-au utilizat fondurile europene pentru a rezolva aceasta problema.

Recentele modificari ale Legii educatiei au creat mari dezbateri. Si am sa ma refer la cateva care au generat cele mai mari controverse. Profesorii nu vor mai putea fi angajati decat in urma unui concurs organziat de inspectroatul scolar. Unii au criticat masura, altii au salutat modificarea spunand ca in acest fel ar fi asigurat un standard unitar al cadrelor didactice in toate scolile.

Standardele unitare sunt una, angajarea e cu totul altceva. Cei care le confunda ori sunt prosti, ori rauvoitori. Standardele unitare se asigura prin examenul de definitivat, care e organizat la nivel national, de catre minister, conform art. 241 din Legea Educatiei Nationale.

Dupa ce ai absolvit masteratul didactic (inclusiv stagiul practic), daca vrei sa profesezi ca profesor, trebuie sa promovezi examenul national de definitivat. Abia dupa aceea dobandesti titlul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar.

Standardele unitare sunt, asadar, asigurate prin examen national. Concursul de angajare se poate apoi face la nivelul scolii. Avantajul oferit de LEN era ca scoala, care te angaja pe baza unui concurs, te putea si concedia, daca nu performai. Acum, prin noile modificari, daca un profesor are o prestatie profesionala lamentabila nu poate fi dat afara din scoala, pentru ca a dat concurs de angajare la nivel national. Mediocritatea poate sa stea linistita pana la pensie, nimeni n-o poate tulbura.

Doctoratul in regim de frecventa redusa nu este, pana la urma, o iesire din ipocrizie, deoarece oricum doctoranzii nu prea frecventau cursurile, in fapt? Doctoratul in regim de frecventa redusa "reprezinta o racordare a sistemului educational romanesc la practicile internationale si asigura egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul specialistilor la pregatirea profesionala de inalta tinuta stiintifica conferita de studiile doctorale", sustine Consiliul National al Rectorilor.

Consiliul National al Rectorilor este una dintre cele mai conservatoare structuri din sistemul educational. Rezolutiile acestuia sunt expresia universitatilor slabe din Romania, nu a celor performante, care sunt minoritare.

Doctoratul este un mijloc, nu un scop. Este principalul mecanism prin care iti formezi resursa umana pentru cercetarea performanta, cu scopul de a spori calitatea cercetarii. Reamintesc cat de prost suntem plasati in ranking-urile internationale si ca suntem ultimii la inovare, in Europa.

Iar formarea resursei umane pentru cercetare si cercetarea de varf se fac printr-o activitate dedicata - doctoratul cu frecventa. Doctoranzii pot fi folositi si ca asistenti universitari, conform legii. Cei care spun ca doctoranzii nu frecventeaza scoala ar trebui sa se uite la activitatea lor de cercetare; probabil ca e proasta si doctoranzii nu au ce invata, de aceea nici nu ii frecventeaza.

Probabil ca si-au angajat rudele sau sicofantii pe pozitii de asistenti si nu mai vor sa-i utilizeze pe doctoranzi. Ipocritul striga "Ipocritii"!
Exista doctorate la frecventa redusa si in alte tari, dar ele sunt oferite de universitatile mai slabe, nu de cele performante.

In plus, o serie de studii (vezi, de pilda, Doctoral studies and Qualification in Europe and the United States, publicat de UNESCO-CEPES) recomanda introducerea doctoratului la frecventa redusa doar ca doctorat profesional.

Reluand argumentul invocat de Consiliul National al Rectorilor, as spune ca doctoratul cu frecventa redusa reprezinta o racordare a sistemului educational romanesc la cele mai proaste practici internationale si asigura egalitatea de sanse pentru obtinerea titlului de doctor a celor performanti si dedicati stiintei cu cei care isi fac doctoratul dupa orele de serviciu.

Daca CNR considera ca formarea resursei umane pentru cercetare si cresterea calitatii cercetarii se fac prin doctorat cu frecventa redusa, ii recomand sa-si breveteze descoperirea si sa o prezinte celor de la Oxford sau Cambridge. Stiinta va avea numai de castigat.

Anul pregatitor pentru elevii fara Bac si organizarea celei de-a treia sesiuni de Bac reprezenta, in fond, sanse in plus acordate elevilor?

Am auzit acest argument populist, care este, in fapt, o aberatie logica, din doua motive.

Daca vrei sa oferi o sansa in plus unor elevi sa-si ia bacalaureatul, de ce ii ajuti dupa ce au picat examenul? De ce nu ii identifici din timp, si e atat de usor sa o faci, prin rezultatele la simulari sau performanta lor scolara, si sa le oferi meditatii gratuite inainte de bacalaureat?

Se confunda tratarea efectului cu tratarea cauzei. Performanta la Bac e un efect. Se incearca cosmetizarea efectului, in loc sa se atace cauzele: calitatea profesorilor, curriculum-ul, notarea distorsionata de-a lungul anilor de studiu, lipsa orientarii in cariera. Ca sa mai invoc si faptul ca multi absolventi nici macar nu au vrut sa se prezinte la examenul de bacalaureat. O adecvata orientare in cariera ar fi mult mai binevenita.

Nu ma mira insa aceste argumente populiste. Mediocritatea si grupurile de interese se legitimeaza intotdeauna prin populism.

In fine, cel mai rau lucru este ca toate aceste modificari ale legii s-au facut "din pix". In spatele Legii Educatiei Nationale, se afla o analiza riguroasa (vezi Raportul Romania Educatiei, Romania cercetarii), pe baza caruia s-au elaborat principalele solutii, agreate in Pactul National pentru Educatie.

Din acest Pact am derivat Strategia de reforma - Educatie si cercetare pentru societatea cunoasterii, iar Legea Educatiei Nationale a fost derivata ca o componenta de implementare a acesteia. Analiza - pact - strategie - lege, acesta a fost demersul, riguros.

Acum, dintr-o invartitura de pix, schimbam aproape totul. Traim in tara in care intelepciunea pixului e mai tare decat datele empirice si analiza riguroasa.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 9590 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
8 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

.....................................

Subiectul a fost frecat pe toate fetele si muchiile si nimic nu s-a reusit intr-un sfert de secol in materie de invatamant in Romania!
Se stie ca acum cativa ani la Cotroceni a fost semnat de
catre toate partidele un pact dupa un studiu ...la carte, realizat de varfurile educatiei!
In nemernicia lor o data cu schimbarea culorii, politicienii rad toate experientele si rezultatele pozitive ale predecesorilor si o iau de la capat spre debandada si compromisul celei mai importante verigi in dezvoltarea societatii!
Sunt sigur ca in maxim 50 de ani partidele se vor desfiinta si natiuniile se vor conduce pe baza unor programe cibernetice,care vor inlatura subiectivismul ura,pizma,oamenilor vremelnici ajunsi in fruntea celorlalti muritori!!

 

Cariera tehnica top-ue-vest ...Licee de elita o tinta falsa.

Daca te-ai nascut la sat
...te simti bine in provincie
...NU trebuie multa carte

In Romania
...invatamantul e suficient
...pt birocratia din tara

Problema este doar daca vrei
...sa ai un job bun in UE
Atunci educatia mioritica
...cultura generala (romana, matematica ...)
...NU te ajuta

Cariera tehnica top-ue-vest
...Activitatile ExtraScolare fac diferenta
...Nu exita ...Alta solutie practica
... ...pt cine vrea performnta ue-vest

O solutie de top
...invatati programare :
... ...java, c#. flash, grafica 3d, dispozitive mobile
...exclus profesor ...obligatoriu ing.IT
...

Industrie, cercetare ? ...Probleme ...Studii medii

Propagana politica ...minciuni pt fraieri

Cand cercetarea la dacia pitesti
...va fi in romania ...NU in Franta
... ...atunci sa va puneti problema
... ... ...studii superioare

Educatie pt scolari, prescolari studii medii
Licee de elita si ...facultati de cacao
...parinti, elevi ...dusi cu pluta
...ce va trebuie voua carte ...pe bune ?
... ...daca americanii, francezii, ...gandesc pt voi

Cand o sa facem
...sateliti, roboti industriali, avioane de vanatoare
...atunci va fi nevoie de multa carte
...NU e cazul ...NU sunt sperante in urmatorii 100 de ani
...

Iar s-a trezit Miclea....

Dl. Miclea se face ca nu stie care este salariul unui asistent universitar. Doctorat ,,full time" este pe burta goala in Romania. In SUA salariul unui doctorand sare bine de 4000 USD lunar plus bonusuri ,accesul la laboratoare ultramoderne si perspective foarte bune pentru cariera. Nu la felul doctoratului trebuie umblat ci la calitatea lui. Acum doctoratele in domeniile juridic si economic se dau la foc automat ,fara a avea vreo valoare. Cand te gandesti cat au studiat si creeat un Gheorghe Bratianu ,Traian Lalescu ,Mircea Eliade pentru doctorat si ce valoare aveau lucrarile acestora si vezi astazi tonele de maculatura cu niste coperti foarte frumoase ce fac ,,mandria" unor semianalfabeti....
Apropo ,programele de verificare a plagiatului nu fac doi bani :textul plagiat este modificat prin adaugiri ,semne de punctuatie ,schimbarea unor cuvinte cu sinonimele lor si mult ,mult balast (vorbe goale) si se ajunge la niste chestii ce se apropie de mia de pagini. Membrii comisiei de doctorat trebuie trasi la raspundere pentru acceptarea unor lucrari cu valoare ZERO.

 

AVEM cam 25 de ani dele...989

cunoasteti vreun an in care invatamantul a cules cuvintte de lauda.? Intradevar comparatia salariilor cu cele din SUA este justificata. In toata iistoria romaniei salariile dela noi au fost "echivalente" cu cele din SUA. Oare dece avem pofta exagerarilor ?Nu are Romania per total atatia medici,profesori ingineri cati vin anual in SUA gata pregatiti fara nici o cheltuiala americana.

salariul unui doctorand in SUA

e intre $1100-$1600, depinde de universitate, profil, etc., si asta daca te angajeaza universitatea (sa predai cateva cursuri, laboratoare) sau te angajeaza un profesor pentru care lucrezi.

Intelepciunea pixului si felul in care sunt mintiti elevii.. I

Frumos spus,dar dureros de văzut efectul!Ani in urmă,
incadrati in ultimi 25 de ani,s-a tot pătruns in actul de educatie,cu tot felul de propuneri(musai,să fie altfel decat a fost!).S-a inceput cu condamnarea medi-
tatiilor pană s-aajuns ca să se dea bani grei la examinatori,elevul fiind nepregătit doar cu ce afla la clasă.S-a interferat acest bombardament cu interventi
ale părintilor si cu amenintări(ce mai continuă si azi)
si s-a completat cu multele facultă ce nu au o bază,
o corespondentă in practica reală.In plus ca o garnitură ce miroase ,politizarea!Cand auzi,mai ales cand la putere sunt socialistii,că scoala trebuie să aibe cordonatele date de partid,te-apucă ...
In această situatie si odată cu schimbarea de generatii ale profesorilor in scoli,s-a ajuns la noi
"deprinderi"mai pragmatice decat cele din socialism!
Sunt pensionar dar,merg adesea la scoală si intreb,
cunoscand mediul din care provin elevii,cati corigenti au la matematică,la romană...

 

Intelepciunea pixului...II

Dar,
Tot un fel de inselăciune amară,ne-au provocat acei
"profesori" intr-ale democratiei vest europene si ameri"scăldat"tineretile!Căci au mintit cu stiintă ,ori plătiti a descrie frumos si fără efectele dezastruoase,trecerea de la proprietatea socialistă
a statului,la proprietatea privată.
Pe ce temei se putea restabili proprietatea asupra
pămantului ingrămădit in CAP si IAS,dacă pentru multii
propietari s-a parcelat cum se stie,iar altii au
luat pămant cu toptanul?La fel imobile,la fel fabrici uzine,combinate(cu demolări ce urmăreu eliminarea concurentei!).Si ne-am trezit că suntem propietari pe ceva aer,dar si acelea era tras in piept de smecheri si pe noi odată cu el...
Si revenim la educatie.Pentru ce efort intelectual sacrificiu de la ce ispite oferea noua societate?Cand
te poti imbogăti din pix,dar un pix obraznic,dur si
chiar criminal!
Cum poti educa o generatie,cand ii propui ca obiectiv impuscarea banului?
Apropo de examinări in parcursul anilor de scoală..
Cine asistă,cine ierarhizează,unde si cine sunt inspectorii lansati politic?
Apropo de orientare scolară...Busola a fost aruncată
si orientarea este o vorbă goală,rămasă din timpul unei
comenzi sociale,nu după o piată haotică,imorală!
Societatea se va satieta si va deveni o BOMBĂ!
Si nicio guvernare nu a reusit să facă tot răul care
si l-a promis pentru scoală,căci binele ar fi venit prin negarea răului RECUNOSCUT!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor