Retrospectiva 2010 - Scoala, intre Funeriu, greva foamei si CCR

2010 a fost, pentru invatamantul romanesc, un nou an in care scandalurile, majoritatea cauzate de subfinantarea sistemului si de masurile anti-criza, au amanat iarasi reforma dorita, cel putin declarativ, atat de ministerul de resort, cat si de dascali, elevi, parinti, sindicate si politicieni.

Primul pretext de scandal a fost adus de o ordonanta de urgenta de la sfarsitul lui 2009, ordonanta potrivit careia numarul maxim de posturi finantat pentru invatamantul preuniversitar de stat urma sa scada, in 2010, cu 15.000, de la 321.677 in intervalul ianuarie-august, la 306.677, in septembrie-decembrie.

Sindicatele au criticat initiativa, afirmand despre aceasta ca nu are nicio legatura cu logica demografica, ci cu ratiunile economice dictate de criza.

Girat pentru acest demers legislativ inclusiv de seful statului, care afirma ca disparitia celor 15.000 de posturi din Educatie nu este legata de o "reducere administrativa", ci de aplicarea standardelor de cost in sistem, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a oferit explicatii cu referire la relatarile din mass-media: "Eu cred ca, pana la urma, veti vedea ca va fi un numar semnificativ mai mic decat cele 15.000 de posturi. Numarul de persoane va fi altul decat 15.000, ceea ce se vehiculeaza, cred eu, putin alarmist, in presa".

Una peste alta, anul scolar 2010-2011 avea sa inceapa, in septembrie, cu 10.000 de cadre didactice plecate de la catedra, in parte din cauza salariilor mici.

Reforma celor 20 de ani

Inceputul lunii februarie a readus in discutie un subiect pe cat de important si complex, pe atat de lipsit de acoperire in "practica" majoritatii ministrilor Educatiei de dupa 1990: reforma invatamantului. In timpul unor dezbateri dintr-o comisie parlamentara de resort, Funeriu a subliniat ca prioritatea sa "zero" este reforma curriculara, dar ca prefera sa nu vorbeasca despre reforma pana ce nu o infaptuieste.

El a mai povestit ca, in momentul in care s-a mutat in biroul de la minister, a cerut asistentei sa ii aduca un exemplar din toate manualele folosite in Romania si ca, de atunci, citeste unul in fiecare zi. "Am cerut asistentei sa imi aduca toate manualele care se afla in Romania si, de atunci, in fiecare zi citesc un manual. Multe dintre ele sunt un foarte bune somnifer", a mai spus ministrul.

Nu mai tarziu de 8 februarie, seful Educatiei anunta ca, in maximum doua saptamani, va prezenta in Guvern noua lege a Educatiei si ca una dintre masurile prevazute in actul normativ trebuie sa fie schimbarea modalitatii de evaluare a elevilor. Ce a urmat legat de acest subiect poate fi rezumat in doar cateva cuvinte: 11 luni de polemici inclusiv cu tenta politica, pe marginea unei legi care, practic, a fost mai mereu o prioritate amanata.

Proteste in serie, rezultate egale cu zero

Incalzirea vremii a deschis si sezonul protestelor. Primii care au strigat "prezent!" au fost, in martie, studentii, nemultumiti de fondurile alocate pentru bursele studentesti si pentru taberele de vara.

Tot in martie, s-au dezmortit si sindicatele, care au anuntat pichetari, greve de avertisment si mitinguri, amenintand si cu boicotarea examenelor nationale si declansarea grevei generale. Motivele - disponibilizarile, nivelul salariilor si Legea educatiei in forma dorita de minister.

Primul miting a avut loc in Piata Victoriei, la 25 martie, cand cateva sute de sindicalisti au protestat fata de problemele din invatamant si l-au adus cu ei si pe ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, ca marioneta inarmata cu doua sabii sugerand ca demnitarul ar decapita Educatia.

Lansarea dezbaterii publice pe marginea proiectului Legii educatiei nationale a transformat, din nou, Ministerul Educatiei intr-o tinta. Parintii si profesorii s-au aratat nemultumiti de schimbarea examenelor nationale, trecerea clasei a noua la gimnaziu si desfiintarea titlularizarii, in corul vocilor critice intrand si studentii, sindicatele si unele organizatii neguvernamentale. Presedintele Traian Basescu, in schimb, si-a exprimat, o data in plus, suportul pentru reforma lui Daniel Funeriu.

"Sustin o descentralizare profunda la nivelul invatamantului romanesc, precum si implementarea unor mecanisme de cooperare si responsabilizare a tuturor celor implicati in formarea generatiilor de maine", a afirmat Basescu, adaugand ca e nevoie de flexibilizarea curriculei si de reducerea numarului de ore petrecute de elevi in clasa.

Ideal si ca pretext de reprosuri la adresa Guvernului, subiectul Legii educatiei a stimulat si Opozitia. Astfel, presedintele PSD, Victor Ponta, a solicitat demisia ministrului Daniel Funeriu, "o persoana total incapabila", si a reiterat motivele pentru care partidul sau nu a participat la dezbaterea pe Legea educatiei organizata de Ministerul Educatiei si Camera Deputatilor, deoarece aceasta este "neserioasa".

In acelasi context, PNL a lansat, in aprilie, motiunea simpla "Educatia - de la supravietuire la colaps", in care critica proiectul de act normativ propus de minister si cerea demisia ministrului Daniel Funeriu. Motiunea nu a reprezentat, insa, mai mult decat o repetitie pentru bataliile politice din toamna, pe acelasi subiect.

In aprilie, sindicatele si-au pus in practica amenintarea privind greva generala, boicotand partial proba de competente informatice din cadrul examenului de bacalaureat. Ministrul Educatiei a declarat atunci ca doar 100 dintre cele 800 de licee in care s-a desfasurat proba au fost afectate de protest si ca sindicatele ar fi trebuit sa aleaga o alta zi pentru greva, astfel incat sa nu fie afectata desfasurarea examenului.

Masurile anti-criza anuntate de Guvern, printre care si cea a reducerii salariilor bugetare cu 25%, a aglomerat, din mai, calendarul protestelor sindicale. Unii dascali si-au exprimat nemultumirile inclusiv prin faptul ca nu au mai trecut notele si calificativele elevilor in catalog, insa efectele au fost egale cu zero. Ministrul Educatiei a emis un ordin prin elevii care, pana la finalizarea anului scolar, nu aveau note suficiente pentru incheierea mediilor au fost considerati amanati. Iar ulterior, acestia au putut sustine un examen, pentru ca mediile sa le fie incheiate.

In mai, sindicalistii au incercat, din nou, sa boicoteze o proba a bacalaureatului, insa finalitatea a fost departe de asteptarile lor. Dezinteresati de protest sau speriati ca ar putea pierde o zi de leafa sau chiar serviciul, profesorii au fost, in marea lor majoritare, la munca.

Greva foamei pentru salariu

In iunie, ministrul Educatiei a fost pus iarasi la zid, de data asta din pricina consilierei Melania Mandas Vergu, o fosta ziarista despre care Realitatea TV a dezvaluit ca avea aprobat un proiect educational de patru milioane de euro din fonduri europene.

Vergu s-a aparat spunand ca "moralitatea este o problema foarte grea" si ca nu crede sa fi facut "absolut nimic imoral", insa, in cele din urma, a fost demisa de catre Funeriu, dupa ce acesta ii daduse 15 zile sa aleaga intre minister si firma prin care isi derula proiectul.

O luna mai tarziu, Funeriu a tras linie in privinta bacalaureatului, afirmand sa rata de promovabilitate la bacalaureat de 67% reprezinta un pas spre normalitate care demonstreaza ca anul acesta a existat o toleranta zero fata de posibilele acte de frauda. "O rata scazuta a promovabilitatii nu inseamna neaparat ca focarele de frauda au fost pe deplin anulate", a mai spus ministrul, ingrijorat fata de modul in care foarte multi elevi luau bacalaureatul prin frauda pana in 2010.

La sfarsitul lunii august, un cadru didactic a ales o forma de protest extrema fata de neaplicarea legii de majorare a salariilor cadrelor didactice: greva foamei. Nici de aceasta data ecoul la Ministerul Educatiei si la Palatul Victoria nu a fost cel dorit de protestatara, astfel ca, dupa 68 de zile, Cristiana Anghel avea sa iasa din greva foamei, in conditiile in care starea sa de sanatate se agravase foarte mult.

La 15 septembrie, prima zi de scoala nu a adus nimic nou in "peisaj". O scoala din zece fara autorizatie sanitara de functionare, profesori aproape resemnati cu cifrele scrise pe fluturasul de salariu si sindicalisti amenintand cu alte proteste.

In aceeasi perioada, presa a relatat despre o licitatie de circa 2,75 milioane de euro cu TVA prin care Ministerul Educatiei intentioneaza sa doteze gradinitele, printre altele, cu papusi care prezinta dizabilitati sau reprezinta diferite rase. O data in plus, Funeriu a fost taxat de sindicate.

"Ii transmitem domnului ministru o lista cu materialele de care au nevoie personalul didactic din gradinite si copiii, pentru un act educational de calitate: reparatii curente ale cladirilor, mai ales in cazul unitatilor care nu au primit autorizatie de functionare, lucrari de igienizare, materiale de curatenie si dezinfectanti, mobilier, rechizite scolare, carti de povesti, truse de constructie care sa stimuleze creativitatea prescolarilor.

Acestea sunt doar o parte dintre cerintele pe care le au colegii nostri, iar problemele si necesitatile sunt diferite de la o gradinita la alta. In plus, ii reamintim domnului ministru ca 2010 este anul in care Guvernul din care face parte a anuntat ca este anul in care trebuie sa strangem cureaua si sa facem achizitiile de stricta necesitate. Prin urmare, papusile pe care vrea ministerul sa le achizitioneze reprezinta o prioritate?", a afirmat secretarul general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Liviu Pop.

CCR arbitreaza meciurile politice pe tema Legii Educatiei

In octombrie, sindicalistii au iesit iarasi in strada. Prima data in cadrul unui protest anuntat, iar a doua oara, in semn de solidaritate cu alti bugetari care oprisera lucrul din cauza nemultumirilor legate de salarii. Castig de cauza nu au avut insa, in parte, decat in instanta, judecatorii din mai multe judete hotarand ca dascalii trebuie sa primeasca inapoi cele 25 de procente ce le-au fost taiate din indemnizatia de concediu.

Tot in octombrie, divergentele pe marginea Legii educatiei au atins punctul culminant dupa ce Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea pe acest act normativ.

"Este cea mai mare gafa a Guvernului, care confirma dispretul acestuia nu doar fata de bugetari, ci fata de toti salariatii din Romania. Un act normativ de o asemenea importanta, care este o lege organica, nu poate fi adoptat prin asumarea raspunderii, ci in urma unui vot in parlament", a sunat una dintre reactii, respectiv cea a presedintelui Federatiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, in timp ce social-democratii si liberalii au anuntat ca depun o noua motiune de cenzura.

Ulterior, scandalul a fost mutat la Curtea Constitutionala a Romaniei, unde primul episod al duelului Putere-Opozitie pe tema Legii educatiei s-a decis la 3 noiembrie. Atunci, CCR a decis ca exista un conflict de constitutionalitate intre Parlament si Guvern, ca urmare a deciziei Executivului de asumare a raspunderii pe Legea Educatiei, astfel ca Parlamentul trebuie sa reia dezbaterile in cazul acestei legi.

Apoi, la 15 noiembrie, premierul Emil Boc a scris CCR, cerand solutionarea conflictului juridic generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura, subliniind ca acest demers este lipsit de justificare constitutionala, fiind o "obligatie" a Executivului.

Premierul a evocat, in scrisoarea adresata judecatorilor Curtii Constitutionale, parcursul procedurii de angajare a raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei nationale, subliniind ca, desi presedintele Senatului a cerut Curtii "oprirea procedurii legislative de la Senat a proiectului Legii educatiei nationale si angajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect", Parlamentul a stabilit totusi un calendar al asumarii.

La 24 noiembrie, CCR a decis ca exista confict juridic intre Guvern si Parlament generat de refuzul Legislativului de a dezbate motiunea impotriva asumarii Legii Educatiei si a hotarat ca motiunea, odata depusa, trebuie dezbatuta conform Constitutiei.

Marti, 28 decembrie, CCR a decis sa amane din nou, pentru 4 ianuarie 2011, solutionarea sesizarilor depuse de presedintele Senatului, Mircea Geoana, si de parlamentari ai PSD, PC si PNL impotriva Legii Educatiei. Ceea ce inseamna ca "serialul" Legea educatiei va continua si la anul.

De amintit si ca, intre doua "reprize" de box politic arbitrate de CCR, Educatia a fost aproape de KO la cea doua rectificare a bugetului de stat pe 2010, in urma careia a pierdut 40 de milioane de lei, dupa ce la prima rectificare, in august, ramasese fara alti 494 milioane lei.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...