Cand actorii primesc rol de figurant: Prima zi de scoala, o plictiseala amara

Autor: Oana Badea - profesor de discipline economice
Joi, 24 Septembrie 2015, ora 17:02
7078 citiri

Mi-am intrebat elevii. Si mi-au raspuns. Mai mult de o treime dintre ei nu au fost impresionati de nimic din ceea ce s-a petrecut la festivitatea de deschidere a anului scolar.

Vorbitorii au reusit sa transmita o stare de emotie doar pentru un sfert dintre elevi. Ambii parinti, unul dintre acestia sau alta ruda au fost prezenti in prima zi a acestui an scolar doar pentru 15 la suta dintre cei intrebati.

Lasati sa vorbeasca liber despre discursurile audiate la inceput de an, elevii mei descriu adevaruri pe care lumea le stie, le ignora sau nu vrea sa le auda.

Tocmai de aceea fac cunoscute cateva dintre ele:

  • "Pai, e foarte plictisitor. Mereu aceleasi cuvinte pe care nimeni nu le asculta."
  • "Discursurile de la inceput de an ma plictisesc pentru ca aud aceleasi lucruri pe care deja le stiu."
  • "Sa nu mai vina atata lume sa vorbeasca."
  • "Toate au aceeasi rutina si plictiseala."
  • "Nimeni nu este atent la discursuri plictisitoare care se repeta in fiecare an."
  • "De ce sa vina parintii, ca oricum nimeni nu-i baga in seama?"

"Toamna goleste copilaria de copii". L-am crezut si l-am inteles pe Nichita Stanescu din prima clipa. Cu toate acestea, m-am incapatanat sa vad, sa caut sau sa cercetez dincolo de metafora. Intr-o ordine fireasca a lucrurilor, niciunui elev nu ii poate fi interzis sa ramana copil.

Simplul motiv ca intr-o zi de septembrie, inevitabil, incepe scoala nu trebuie sa se transforme in sentinta. Copilului devenit peste noapte elev nu-i poate fi refuzat dreptul de a spune celorlalti cu voce tare cum se asteapta sa fie anii lui de scoala. In fond, sunt ani din viata lui si nu putini. Caz in care, i-ar fi permis sa deprinda rolul celui care creste de la un an la altul copilarind inca putin.

Nu cumva de aici ar trebui sa inceapa totul? Nu cumva pentru povestea primei zile de scoala drepturile de autor ar trebui sa apartina copiilor nostri, daca nu exclusiv, macar in mare parte?

Va propun un scurt exercitiu de imaginatie. Deschiderea de an scolar in absenta deplina a celor cateva milioane de copii si a celor care de regula ii insotesc. Caci fara suparare, atata timp cat nimeni nu le ofera sansa de a vorbi, a fi auziti si ascultati, absenta lor ar fi de inteles.

Cum si cu ce ar rezona discursurile mai mult sau mai putin inspirate doar in atentia si aplauzele invitatilor si autoinvitatilor, greu de imaginat! Un tablou care exceleaza prin tusa groasa de tristete. E tot ce ramane din semantica prezidiului aflat fata in fata cu tacerea surda a unei scoli secatuite de farmecul si zarva molipsitoare a elevilor.

Si, totusi, in multe locuri, slujbasi nepriceputi lucreaza pentru acest anost tablou cu elan si neobosit devotament. Au prins si radacini.

Debut dupa debut de an scolar, din duiumul de festivitati ramane tot mai putina speranta de innoire. Animate aparent, festivitatile sunt in realitate secvente desprinse dintr-un film in care adevaratii actori primesc cate un rol de figurant. Descopera singuri ca exista o limita pana la care pot asculta atent si sincer aceleasi si aceleasi lucruri. Treptat, ajung sa vorbeasca in soapta, in barba, peste umar sau chiar in gand mimand formal preocuparea.

Trist este ca prima lectie din prima zi de scoala invita copilul la o demonstratie de ipocrizie. Si nu e de mirare ca dupa 12 ani de scoala ajung sa-si perfectioneze la maximum neascultarea.

N-am sa inteleg niciodata de ce scoala ii propune din start copilului-elev, adolescentului-elev o lista de restrictii mereu in completare si nu-i propune niciodata ca punct de plecare bucuria de a se descoperi pe sine.

Nu gresesc cu nimic daca imi doresc sa aud in prima zi de scoala vocea, gandurile si sperantele elevilor mei. O deschidere a anului scolar in care adultii renunta neconditionat la egoism in favoarea celor care de prea multe ori au dobandit statut de refugiat in propria ograda.

Mi-am intrebat elevii si i-am ascultat. Cand ati facut asta ultima data?

Oana Badea este profesor de discipline economice la Colegiul Tehnic Aiud, fost secretar de stat in Ministerul Educatiei si inspector scolar general adjunct la ISJ Alba.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”
CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”
Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...
De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”
De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”
În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...
#festivitate deschidere an scolar, #inceput an scolar, #elevi festivitate deschidere , #elevi