Ziare.com

Diana Stanculeanu, psihoterapeut: Ne crestem copiii in cultura notei, fals identificata cu reusita. Acesta este un esec

de Magda Gradinaru
Joi, 21 Iunie 2018, ora 07:43

   

Diana Stanculeanu, psihoterapeut: Ne crestem copiii in cultura notei, fals identificata cu reusita. Acesta este un esec
In ultima zi de scoala, Facebook-ul afisa coronite, carnete de note cu medii de 10, podiumuri. In tot acest spectacol al reusitei ca norma, o eleva a terminat clasa cu media 9.57 - o medie care s-a dovedit mica pentru sistemul romanesc de invatamant, unde clase intregi au doar premianti de 10 - si a fost exclusa de pe podium. Cum a ajuns educatia aici, incat nota sa devina unicul criteriu de reusita, intr-un cerc vicios in care intra profesori si parinti, uitand cumva pe drum tocmai copilul?

Am vorbit despre cum copilul devine prizonier al unui sistem social in care competitia se da pe note, nicidecum pe performante si pe evolutie, cu psihoterapeutul Salvati Copiii Diana Stanculeanu.

Sunt copiii carora li s-a transmis ca intreaga valoare personala inseamna o nota sau un loc intr-o ierarhie, spune Diana Stanculeanu, iar atunci cand nota este alta decat 10 iar locul altul decat primul, ei pierd valoarea personala, pierd respectul de sine, pierd iubirea de sine, se opresc din a crede ca merita si ca au sanse. Sunt coplesiti de rusine, neputinta, vor sa renunte si sa se retraga.

- Vineri, in ultima zi de scoala, o fetita din clasa a VII-a de la o scoala din Bucuresti nu a vrut sa mearga la festivitatea de incheiere a anului scolar, de rusine ca are media prea mica. Terminase cu 9.57, o medie care a lasat doar trei copii, din toata clasa, in afara podiumului. Ce e gresit in acest tablou?

Tabloul in care dezvoltarea si progresul complex al unui copil pe parcursul unui intreg an scolar - dezvoltare si progres cuantificate in proximitatea indicatorului optim de performanta, nota 10, striveste un copil sub povara rusinii si il tine departe de ceea ce ar fi trebuit sa fie momentul de sarbatoare a reusitei, este trist, absurd si incorect.

Trist pentru ca un copil care s-a straduit, a invatat, a performat la un nivel calitativ evaluat cu 9,57, concomitent la 12-13 discipline diferite, invata despre sine ca nu merita apreciere si se retrage cu rusine si umilinta din contextul in care ar fi trebuit sa primeasca doar apreciere si sa simta doar mandrie.

Tabloul in care un copil care incheie anul scolar cu media 9,57 ocupa un loc inferior in ierarhia clasei este unul extrem de improbabil intr-o logica psihopedagogica corecta si spune multe despre cat de lipsite de validitate psihopedagogica sunt criteriile de evaluare a performantei copiilor si/sau despre nivelul de coruptie din sistemul de invatamant si /sau despre incredibilul noroc statistic, care face ca in aceeasi clasa a VII a sa fie repartizata o majoritate coplesitoare de copii cu un potential superior de invatare.

Logica pedagogica, sustinuta de un volum impresionant de studii in domeniul psihologiei educatiei, spune ca intr-o clasa in care elevii sunt repartizati pe criterii de proximitate geografica in raport cu scoala generala (deocamdata acesta este, conform legii, primul criteriu de care se tine cont in inscrierea copiilor la scoala generala), ar trebui sa intalnim cu aproximatie 20% elevi care vor invata cu usurinta, se vor dezvolta si vor progresa chiar si atunci cand noi adultii, cadre didactice si parinti, nu ne facem treaba optim; 20% elevi care vor avea constant nevoie de sprijin si eventual revizuiri curriculare, pentru a parcurge la nivel minimal programa de studiu; si 60% elevi care se vor descurca decent, moderat, la cele mai multe dintre disciplinele teoretice incluse in acest moment in planurile de invatamant.

Cum se face atunci ca un copil cu media 9,57 este situat in procentul de 20% care, conform stiintelor educatiei, ar trebui sa depuna eforturi sustinute pentru a trece clasa?

Raspuns ipotetic: notele, ca si criteriu unic determinant al traseului unui elev intre gimnaziu si liceu; un sistem de evaluare ce vizeaza doar informatie nu si abilitati si aptitudini; absenta aproape generalizata a invatamantului vocational din Romania, ca si completare fireasca (atentie, nu ca alternativa de mana a doua) a invatamantului teoretic; stigmatizarea majora a elevilor care ar putea face marea performanta in domeniu vocational; ignorarea completa a faptului ca elevii sunt diferiti si invata diferit; un sistem de invatamant de tip "patul lui Procust", care nu doar ca pierde mii de elevi cu sansa de a deveni profesionisti competenti intr-o piata a muncii tot mai saraca, printre evaluari nationale, dar le creeaza si celor ce "supravietuiesc" acestor evaluari iluzia ca sunt cu adevarat daruiti pentru studiu academic; o masa critica de cadre didactice fara motivatie si/ sau competenta de a evalua in copilul din fata lor altceva decat abilitatea de a lovi cu reverul memoriei informatiile servite de la catedra.

- Pare ca ne educam copiii intr-o cultura a reusitei obligatorii. Dar sa ne uitam putin la ce anume punem in aceasta reusita. Media la scoala, carnetul cu FB-uri sunt ele reusita? Despre ce fel de reusita vorbim aici?

Nu ne crestem copiii in cultura reusitei, ci in cultura notei ca si criteriu unic de identificare a reusitei, este o diferenta esentiala.

Daca ne-am creste copiii in cultura reusitei, un elev de nota 4 care maine ar lua nota 5 ar sarbatori cu parintii sai si ar fi apreciat de profesorii sai pentru efortul depus si reusita obtinuta. Un elev educat astfel ar fi perfect constient ca are in fata un drum lung si anevoios dar ar invata in acelasi timp ca fiecare pas in fata, cat de mic, este o reusita, ca perseverenta, efortul, exercitiul si disciplina sunt ingredientele esentiale ale reusitei, nu "desteptaciunea"; ca reusita se masoara in progres si schimbare personala - sunt eu astazi mai bun ca mine, cel de ieri? - nu in comparatia sociala cu colegul de banca. Cand ii comparam pe copiii nostri cu colegii lor (sa ne amintim faimoasa intrebare "dar X cat a luat?"), le mutam atentia de pe reusita personala pe reusita altora.

Daca ne-am creste copiii in cultura reusitei, acestia ar sti sa o recunoasca in fiecare comportament prosocial manifestat in clasa, in fiecare ajutor dat unui coleg, in fiecare desen realizat la ora de arte, in fiecare, in fiecare saritura facuta pe terenul de sport, in fiecare scandura traforata in atelierul scolii, in fiecare cantec interpretat in corul clasei ... in orice comportament, activitate, rezultat care ii aduce copilului un plus de cunoastere despre sine si o farama de mandrie personala pentru progresul facut.

Legea educatiei nationale isi defineste idealul educational astfel: "dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii".

Cred ca ar fi o "reusita" admirabila daca copiii nostri ar iesi de pe bancile scolii cu atentie la personalitatea lor cultivata echilibrat si armonios, apti sa ia decizii autonom si responsabil, cu valori sanatoase si diverse, cu impact asupra vietii personale, sociale si profesionale, cu initiativa, spirit civic, toleranti si cu drag de munca. Eu asta inteleg din textul de lege citat.

Copiii nostri ies de pe bancile scolii definindu-se printr-o nota. Asta este un esec. Al nostru - parinti, cadre didactice, decidenti, experti, societate civila. Copiii ajung insa sa creada ca esecul este al lor.

- De unde vine, totusi, aceasta obsesie a reusitei, in acest sens al validarii sociale?

Cred ca mai mult ca oricand societatea este dominata de perfectionism si competitie. Nu ne este suficient sa fim "foarte buni", trebuie sa fim "mai buni" decat cei de langa noi. Discutia nu este insa despre valoare si competenta, despre dezvoltare si progres, ci despre frica.

Mi-e atat de teama ca, daca nu voi fi mai bun, orice ar insemna acest mai bun, decat cel de langa mine, voi ramane in afara lucrurilor care conteaza (orice a insemna asta) - statut, ierarhie, recunoastere profesionala, salariu, promovare. Este cadrul mental in care functioneaza adultii si pe care il transmit si copiilor lor.

Notele bune inseamna medii bune; mediile bune inseamna liceu bun; liceul bun inseamna facultate de prestigiu; facultate prestigioasa inseamna recrutarea intr-o companie de top in care am un venit care imi permite creditul imobiliar, avansarea rapida, venituri suficiente pentru a plati bona care imi va creste copiii - caci ce ar fi un manager fara familie si copii?

Si iata cum un 3 la geografie in clasa a VI a, departe de a fi un indicator al nivelului de cunostinte in legatura cu Subcarpatii Getici, ajunge sa fie un prognostic pentru ratarea in viata.

- Care e antonimul reusitei, in acest sens in care vorbim? Este esecul cel care se opune reusitei sau nu e atat de simplu totul?

Situatia de la care am plecat in analiza noastra ne arata cat de pervertite sunt sensurile sanatoase ale acestor concepte, reusita si esec, cat de putin simplu este totul. Ne putem intreba: ce nu a reusit acest copil? Multi ar spune - nu a reusit sa ia media 10. Ce garantii aduce o medie de 10?

Revenind la psihologia educatiei bazata pe dovezi, in termeni de potential cognitiv, abilitati, capacitate de efort, nivel informational global, intre un copil de 9,57 si un copil de nota 10.00 nu este nicio diferenta. 43 de sutimi, in ecuatia complexa a dezvoltarii umane, este infim, nu genereaza diferente semnificative.

Si cu toate acestea, intre copilul nostru de 9,57 si colegii ei de nota 10.00 exista o diferenta uriasa: unul incepe sa creada despre sine ca nu este in stare, ca nu poate, ca nu merita. Acesta este ESECUL.

Esec este sa ai copii olimpici care cred despre sine ca nu sunt suficient de buni.

Esec este sa ai aproape 250.000 de copii in abandon scolar.

Esec este sa ai absolventi de liceu care iau bacalaureatul si nu stiu sa scrie.

Esec este sa nu ai cadre didactice calificate, curent electric si apa curenta in scolile din mediul rural.

Esec este sa indrumi un copil catre scoala profesionala pentru ca ai decis ca este "prost si nu face fata".

Esec este sa crezi ca un liceu sau altul, "de top" garanteaza binele in viata pentru copilul tau.

Esec este sa incalci an de an legea care spune ca sistemul de educatie, in colaps, are alocat prin lege 6% din PIB si tu, Guvern, dai putin peste 3%.

- Revin la fata care a trecut printr-o criza veritabila pentru ca a ramas in urma clasei, cu media ei de 9.57. E acesta un esec?

Evident este un esec dar al oricui, mai putin al acestui copil. Copilul a respectat toate regulile jocului; a ingurgitat tone de informatie, de care nu va avea nevoie niciodata, le-a intors sistemului in forma dorita, agreata de sistem, cu o corectitudine demna de nota 9,57 doar ca sistemul a spus - nu este suficient de bine.

Un sistem din care - atentie! - ajung sa faca parte si parintii. Pentru ca, din nefericire, alaturi de mii de copii care se definesc prin note stau mii de parinti care isi definesc copiii prin note.

Pentru fiecare copil pentru care scoala nu este locul in care merge pentru a creste si se dezvolta in ritmul propriu si in functie de atuurile si limitele personale, sunt responsabili deopotriva institutii (minister, inspectorat, scoala), cadre didactice si parinti.

- Cum trece un copil peste un astfel de moment? E echipat suficient incat sa stie sa depaseasca si o situatia de esec?

- Este o intrebare grea. Prin natura muncii, ajung sa lucrez cu adolescenti olimpici la nivel national, dar situati pe locurile 2-3, care fac depresie si au convingerea esentiala despre sine ca sunt incapabili, incompetenti, mediocri, superficiali, pentru ca nu au fost in stare sa obtina primul loc la concursurile nationale si internationale.

Vorbim de copii cu inteligenta de nivel superior, cu o capacitate de efort peste medie, cu autocontrol, o disciplina si o etica a muncii de care putini adulti sunt capabili, cu o nevoie puternica de a-i multumi pe adultii importanti din jurul lor (parinti, profesori), dar care, urmare a mesajelor primite din jur, cu precadere de la adulti, ajung sa creada asta despre ei. Sunt copiii pentru care intreaga valoare personala inseamna o nota sau un loc intr-o ierarhie. Cand nota este alta decat 10 iar locul altul decat primul, ei pierd valoarea personala, pierd respectul de sine, pierd iubirea de sine, se opresc din a crede ca merita si ca au sanse. Sunt coplesiti de rusine, neputinta, vor sa renunte si sa se retraga. Exact ca adolescenta din studiul nostru de caz.

Un copil are nevoie sa invete despre sine ca niciodata, nicio nota, nici de 3 nici de 10, nu ii va surprinde vreodata esenta, valoarea speciala, unicitatea. Ca notele, asa cum este conceput acum sistemul nostru de invatamant, spun ceva despre niste informatii punctuale, pe care le avem intr-o formula mai mult sau mai putin completa. Dar nu poate invata singur asta. Trebuie sa ii spuna cineva, cineva important, cu miza in ecuatia increderii si atasamentului. Un parinte. Si apoi, un cadru didactic. Doar daca va fi ajutat sa descopere despre sine cine si ce este dincolo de carnetul sau de note, va trece peste o astfel de situatie. Iar daca lectia este bine invatata, nu va ajunge niciodata intr-o astfel de situatie.

- Atunci esecul are un rol chiar in procesul de invatare.

Eu le spun copiilor cu care lucrez in cabinet sau in clasa: "greseala este prietena noastra; ne bucuram cand ne iese in cale, pentru ca astfel invatam rapid ceva".
Invatam ca avem nevoie sa exersam mai mult; sau sa fim mai atenti; sau sa citim mai mult; sau sa ne odihnim mai bine ca sa ii permitem mintii noastre sa functioneze optim; sau sa fim ajutati sa ne gestionam emotii dificile de frica, furie sau tristete care interfereaza cu invatarea; sau ne descoperim o limita.

Toate acestea, si multe altele, pot fi invatate din greseala. De aceea, greseala nu este niciodata esec. Ci invatare, dezvoltare, progres.

Cine poate sa rupa acest cerc vicios? Cum poate un parinte sa se puna contra paradigmei dominante din sistem?

Schimbarea se produce cand actionam si de jos in sus, si de sus in jos. Sus avem legea educatiei, planurile si programele de invatamant, manualele rupte de psihologia copilului, scolile inalte in care profesorii invata sa devina profesori, curriculum-ul de dezvoltare continua a cadrelor didactice, metodologia de titularizare pe post a unui profesor. Toate sunt viciate in grade diferite. Iar cu adevarat ingrijorator este faptul ca, daca maine ne-ar iesi in cale detinatorul adevarului pedagogic absolut, fie nu l-am vedea, fie nu l-am credita, dupa 28 de ani de experimente/ reforma oarba a sistemului de educatie.

La firul ierbii sunt cadrele didactice, tributare programelor si/sau normelor didactice si/sau salariilor care unora le infraneaza orice avant pedagogic, cu practici pedagogice din cretacic, cu minima curiozitate pentru ce il anima pe copilul digital al anilor 2000.

Tot aici sunt parintii. Aproape toti nemultumiti sau speriati de starea de fapt. Unii cu o frustrare atat de mare incat fug mancand pamantul nu doar de invatamantul traditional, cautandu-l pe cel alternativ, ci si de orice incercare de a-si sprijini copilul sa se adapteze, macar partial, acestui sistem, riscand sa cada in extrema permisivitatii si relaxarii educationale excesive de pe urma careia, la finalul zilei, tot copilul va avea de suferit.

Altii impietriti de firca evaluarilor nationale si fiind dispusi sa faca orice pentru ca acestea sa fie luate de catre copii cu rezultate maxime - ore nesfarsite de teme, meditatii, presiuni si conditionari ale copiilor redusi la rolul de elev care are o farama de valoare doar daca obtine note de 10.

- Este aceasta dilema din filmul "Bacalaureat", al lui Cristian Mungiu, a parintelui de azi, care nu stie ce anume sa il invete pe copil mai degraba - sa isi urmeze propriul traseu, sa isi aclame individualitatea, diferentele sau mai degraba sa il invete sa se descurce cu sistemul, sa se conformeze, sa il fenteze chiar? Cum iese parintele din aceasta dilema? De fapt, exista un raspuns corect?

Nu i-as spune nici conformism, nici fentarea sistemului. Da, copilul are nevoie sa fie ajutat sa isi descopere si apoi sa fie ghidat pe traseul propriu. Doar ca, ne place sau nu, cararea personala trebuie batuta prin jungla sistemului.

Un grad de uniformitate ar exista si in cel mai inovativ si prietenos cu copilul sistem. Pentru ca un grad de uniformitate exista in societate iar cetateanul invata sa armonizeze individualul cu standardul social.

Noi am golit de sensul cel bun un cuvant tare important - medie. L-am transformat in mediocru. Anticii aveau un alt atribut pentru calea "medie" - ii spuneau "aurita". Sa ne intoarcem pe calea aurita a mediei si sa il sprijinim pe copil sa ia din sistem exact ce are nevoie pentru a-i inflori potentialul. Oricare ar fi acela.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre scoala note reusita examente
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 33778 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
21 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Capu' ma doare de atata ineptie!

Daca notele sunt date corect si sistemul educational are drept scop informatia corecta si completa, precum si cum se facfe procesul de selctie si procesare al informatiei pentru a se ajunge la conmcluzii rationale, notele spun adevarul! Nu suntem toti la fel de destepti mai Diana Stanculescu. Dialectica asta a lui Hegel conform careia fiecare individ luat in parte are dreptate, este de fapt moartea adevarului si pana la urma este o atitudione neo-marxista. Cand vad ignoranta cu scoala dandu-si aere ma apuca o nemaipomnenita sila! Poate nu ar fi rau sa cauti Ben Shapiro si Jared Peterson ca sa mai inveti ceva. Si tu si ai de se uita in gura ta.

Socialismul va disparea!

 

Cariera tehnica Top-UE-Vest...Activitatile extraScolare fac diferena

Note, meditatii clasice, licee de elita ...:) ...clisee pt parinti lumea 3-a
Oportunitati top-vest ...IT ...search " meditatii programare " ...YouTube ..:) clasa V-a gimnaziu ...:)

carte pe bune
...emigrant programator usa ...salariu mediu 10.000 $/luna (7.500 euro/luna)

lasati cliseele ...meditatii clasice ...clisee nationale
...schimbati placa ...activitati extraScolare programare
... ...votati cu oftica ...ma amuza
...

 

....iar venishi cu "solutia unica" de-a ne face toti....

...prgramatuohri in vest bre ???....sa parasim iar tzara ca-n 274 A.D. ???.....esti ca rusii bre!....numa aia vor sa schimbe cu totul un popor!...cu ceva mai superieurr vezi duamne!......

Doar 7-10 % din elevi au aptitudini tehnice

Trebuie sa profiti ...alt standard de viata ...opotunitati 7.500 euro/luna
...pe cai batatorite cu turma la pascut ...educatie clisee nationale ...NU ajungi departe ...:)

...

pai....comparam letxby-tocilara-fricoasa cu......

.....olimpic-pinpongar-trozbalist!.....iarashi ???...tocilara creste tocilareste cu 10 pe linie sau aproape.....olimpicu joaca pingpong trozbal si are media 5, poate 6 si 10 la olimpiada bineinteles....si ???....si ce ???....am mai ratat doua vieti.....

 

"Un elev cu zece pe linie, este un om ratat"

- a zis un nu mai stiu care savant

 

iar unul repetent

devine parlamentar PSD !?
Extremele nu sunt benefice. Evaluarea corecta a unui elev este f.dificila si trebuie sa reflecte in primul rand munca acestuia. Un copil poate invata fff. mult pentru o nota de 5 iar altul poate invata f. putin pentru un 10, insa in timp raporturile se pot inversa daca cel de 5 persevereaza.

te rog

sa ne comunici numele "nu stiu carui savant" care spune asta si sa dai citatul intreg, mentzionand si contextul in care a facut afirmatzia. Fara aceste precizari, spusele d-tale nu au nici-o valoare. Nu exista savantzi care sa fi revolutzionat cunoshterea omeneasca fara sa aiba cunshtintze de baza, teoretice su / si practice; daca shtii vreunul, te rog sa-l numeshti... si sa nu-mi vorbeshti de tzaranul rus Efim Nikonov care, conform propagandei de dupa razboi, a inventat submarinul !

La Microsoft ...NU se mai vorbeste limba romana ....KK

votati ca Pro-stii ...:)
...succes

 

Licee de elita :) ...tineri inalta calificare ...ultimii din UE ..KK

statistici oficiale 2017 ...O generatie de tocilari Handicapati ...refuzati export cariera tehnica top-UE-vest ...:)
...votati cu oftica ...ma amuza

...

 

parinti complexati

Parinti care isi forteaza copii sa faca ceea ce ei n-au fost in stare. Care forteaza limitele intelectuale si psihice ale copilului de dragul orgoliului personal. Cat despre afisarea pe facebook a notelor ( ca si a altor evenimente sau ipoetaze ) denota prostia unfde s-a ajuns cu orgoliul si minciuna. ca si retardatii aia fara scoala infractori prin alte tari de se pozeaza cu nasini straine dar ei sunt niste parliti, asa majoritatea celor care expun pe facebook nu fac dacat sa-si " astupe" problemele din familie ca sa para impliniti. Dupa scurt timp auzi ca s-au departit, s-au omorat intre ei sau s-au sinucis. O societate decazuta si falsa.

 

Aiureli stangiste, antielitiste. E bine să li se dezvolte copiilor

spiritul de competiție. Totodată, trebuie să fie făcuți să ințeleagă că nu e o tragedie dacă nu reușesc să fie primii, important e să facă tot ce depinde de ei. Sigur că elevii de 10 repetă in bună măsură ceea ce li se predă. Dar și asta ne-a asigurat succesul ca specie, faptul că am preluat "de-a gata" descoperirile altora, și nu a trebuit să inventăm fiecare din nou roata. Totuși, cea mai mare parte a efortului elevilor de nota 10 e orientată către ințelegerea unor materii ca matematica, fizica, chimia, unde nu merge să inveți "pe de rost", trebuie să rezolvi probleme.

 

99 % de acord cu tine,cu o mentiune

...."materii ca matematica, fizica, chimia"...astea nu se predau ca sa ajungi vreun lucrator la cernobal,cernavoda,sau la cern elvetia ! nu,scopul acestor materii este acela de a filtra pestii greoi,care sa nu treaca spre ape limpezi...sau pe romaneste ce are duda cu prefectura,ce legatura exista intre materia predata si locul in care vei munci...io mi-am luat nota 1 de la profa de chimie pt ca copil prost fiind i-am zis"la ce imi trebuie mie chimia in viata daca eu vreau sa ma fac folbalist ?! fizica-pt mare parte a meseriasilor,da...dar matematica ??? ce sa faci la magazie cu matematica,sa numeri suruburile ?! deci in primu rand trebuie ca politicu sa afle care e nevoile in economia de stat sau privata,ce nevoie de forta de munca se cauta ! am de colegi care au facut psihologia la spiru si agronomia la agronomie si stau si pazesc poarta ! destui economisti,destui juristi,e nevoie si de mecanici auto fara facultate !

@rubencano

Total de acord, doar ca politicienii nu vor ca oamenii sa o duca bine. Altfel cine ar mai vinde votul pe o sticla de ulei si un kil de faina? Daca toti am avea locuri de munca in regula, mita electorala s-ar desfiinta de la sine.

In articol e vorba de copiii buni și foarte buni

la invățătură, nu de cei care vor ajunge mecanici. Pentru aceștia trebuie dezvoltat invățămantul profesional.// Sigur că nu toți copiii vor folosi in viață ceea ce au invățat la matematică, fizică, chimie. Dar rezolvand probleme la aceste materii iși dezvoltă gandirea, devin mai inteligenți, ceea ce ii va ajuta enorm in viață. E ca atunci cand joci constant șah: aparent nu iți folosește la nimic, in realitate iți dezvolți gandirea.

stimata autoare,

onorabila psihoterapeuta pe care tocmai o promovatzi in articolul dvs. face dovada, zic eu, unei gandiri foarte simpliste. Ar putea domnia sa sa raspunda la o prima si simpla intrebare: de ce in SUA elevii care tzintesc spre studentzia la o universitate de prestigiu (si amintesc ca acolo invatzamantul superior nu este gratuit, ca la noi, adica nu risipeshte cu nonshalantza banii publici ) muncesc pe rupte tocmai ca sa obtzina notele cele mai bune: cat mai multe note A sau B+ cel putzin ? Oare in SUA se promoveaza non-profesionalismul ? Tare ma indoiesc de asta ! Trebuie identificatzi mai cu grija factorii dezastrului din scoala romaneasca si in nici-un caz nu trebuie "blamate" notele. Trebuie, insa, ca aceste note sa reflecte aprecierea nivelului real al elevului, apreciere facuta de profesori buni, care s-au starduit indeajuns sa-i invetze pe copii ceea ce trebuie ca ei sa shtie si ii apreciaza obiectiv, fara "influentze externe". Intr-o scola acare functioneaza normal si nu este corupta in fibra ei intima pe diverse cai - mai ales nu este corupta in gandirea profesorilor - nota nu trebuie deloc blamata... vezi exemplul american. De fapt, doamna psihoterapeut apreciaza extrem de "liniar" situatzia de la noi, cand de fapt ar trebui sa dezvolte o abordare mult mai nuantzata. Si ina ceva: succesul la diverse olimpiade reprezinta to o nota pentru elevii care-l obtzin; sa nu-i mai indemnam sa obtzina asemenea "note" ? Ar fi ridicol, de vreme ce ele, notele, deschid calea spre studii viitoare de succes.

 

bravo adri3,dar ma facusi filozof si dupa mecla nu par !!!

zici tu ca omu de rand voteaza psd pt un kil de ulei si unu de faina ??? gresesti ! omu de rand voteaza psd,nu ca ii da praf in ochi,ci pt ca stie ca daca vin altii la conducere le fura faina si uleiu primite la alegerile trecute,adica ba psd nu ne da,dar macar nu ne ia !!! pe cand pnl nu ne da,dar ne cere porcu din grajd si masa din sufragerie la privatizare ! parerea mea !

felicitari pt gandire carca,insa si la tine vin cu o completare !

la noi exista urmatoarea situatie : sunt fabriciu,uzini,institutii,locuri de munca care se ocupa pt ca asa prevede schema,sa fie ocupate ! mai detaliat:exista folbal si o federatie de folbal...acolo oameni sunt angajati ca sa aiba de unde veni acasa ! nu sunt platiti sa faca performanta sau valuri,nu ! vin la 8 la munca,deschid soliter-ul si omoara la pc pana la ora de plecare ! pai daca ne dati pe noi afara vin altii si mai rai !!! performanta si capacitatea e ultimele criterii la angajare...sa ai cracii lungi si sa fi proasta ca sa nu incerci sa apesi pe vreun buton sa strici ceva,astea primeaza la angajare ! timpu trece,leafa merge,noi muncim cu drag si spor,pt al tarii viitor ! si cum imi zicea nea gica:"ba baiatule,trebui sa plateasca statul pensiile si salariile,ca de aia e stat ca sa le plateasca"de unde nea gica?! nu stiu e treaba lor !

 

A evoluat parvenitismul comunist

Am facut scoala inainte de 89. Am avut colegi pe unii copii/nepoti de nomenclaturisti, care intrau cu 10 la Sf Sava. Doar ei. Erau transferati de la licee de nimic direct la Sf Sava, ca deh, aveau unchi si tati unde trebuie. Erau scosi la tabla doar daca profesorul avea impertinenta sa o faca, iar atunci erau intrebati doar: nu-i asa ca??
De ce ne intrabam cum am ajuns aici? Mai bine ne-am intreba cum sa eradicam mostenirea parvenitismului. A invidiosilor nomenclaturisti care se catarau cu orice pret peste cei de valoare, inclusiv olimpici internationali. Singura diferenta e ca acum nota 10 se da prea usor mult mai multor elevi. Sa mai pomenesc de mita, ca si ea a explodat dupa 89?

 

si acum cum ie ?!

in clasa a 5-a baiatu doamnei care strangea fondu clasei avea note de 8-9-10...la admitere a luat 2 la mate si 4,50 la romana...problema oamenilor inteligenti(cu adevarat)e ca d-zeu iti da(si le-a dat),dar nu iti baga in traista ! niciunde in lume oamenii inteligenti nu conduc,nu ! ei sunt in cel mai bun caz,consilierii sefilor ! numai ca sefii cu voce si talent,ii prefera pe cei loiali,nu pe cei care le atrag atentia ca gresesc ca omu de rand ! era o chestie cu un guvern de competenti,dar a trebuit sa vina ciokolos sa distruga si umltima noastra speranta de mai bine ! zicea unu,nu stiu daca nea mitica brutaru,din folbal(dinu?) parca cica guvernu ciokolos era facut din 5 securisti,7 spioni,20 de habar-nishti si 30 de nepoti,deci au daramat orice asteptare de la alta optiune a fratilor petreusi(psd-pnl) !

Daca au ceva minte, Piloshii, Beizadelele iau ZECE ...

... ajung la Harward.

Apoi ne arata DOCT ce paguba mare se face tarii daca vanzatoarele de patrunjel de la Obor nu platesc impozit ...

Daca nu au minte, copy-paste la Doctorate si posturiel sunt ale LOR.

Desteptii autentici pot spera cale mult sa fie Slugile Aproximativilor ...
Peste tot in Lume, nu numai la noi.
De Aia Lumea este asa de stramba.

Solutia ?
Desteptii sa NU le dea Mintea Narozilor Gorile !

Adica, mai clar sa NU ii serveasca.
Sa vedem CINE le face armele ...

Si toate alelalte unelte de dominatie ***-salbatica.

Ajung iar in copaci.
Gorilele.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor