Educatie cu buricul gol (Opinii)

Scandalurile sexuale de la liceele Jean Monnet si Plugor Sandor (Sfantu Gheorghe) au scos la iveala o multime de alte fapte asemanatoare. Nu e zi in care astfel de stiri sa nu asalteze efectiv spatiul public. Mediile au descoperit ca promiscuitatea scolara face rating, televiziunile insistand, indecent si infractional, cu obiectivele camerelor pe decolteuri si chiar pe desuuri ale scolaritelor (pre)adolescente.

Se degajeaza doua tipuri paradoxale de reactii, unele de un iezuitism si o pudibonderie ipocrite care condamna cu manie libertatile prea mari ori sexualitatea debordanta a tinerelor generatii si altele de justificare, intelegere, impacare cu situatia. Din pacate, studiile specialistilor nu au cautare, iar parerile, fie si ale unor personalitati bine intentionate, nu vor face decat sa bagatelizeze un fenomen datator de mari batai de cap.

Relatii si iar relatii

Exista doua abordari: relatia vinovata profesor-discipol, ca exceptie, si relatia intre elevi, studenti, mult mai ampla, dar facuta uitata, desi alimenteaza din gros pornografia autohtona. Cu acest gen de pacate se confrunta inclusiv scolile teologice iezuite, celebre prin austeritatea regulamentelor (cf. Colegiul Canisius din Berlin, unde abuzurile erau cvasigeneralizate), iar in Romania, s-o recunoastem, nu sunt lucruri noi, atat doar ca inainte nu erau mediatizate.

Sub influenta globalizarii, a liberului acces la Net si a tabloidizarii mass-media, statistic, lucrurile au luat-o razna, dar nu vor depasi in amploare situatia din Occident. Ceea ce inspaimanta este insa slaba pregatire a societatii romanesti in abordarea situatiei precum si lipsa unei strategii educationale actualizate. Cand prin bugetul national scoala nu mai beneficiaza nici macar de 2% din PIB, nu poate fi vorba decat de subzistenta, nu de corectii sistemice.

Educatie, genetica, malformari

Educatia tinerilor depinde de trei factori: ereditate, familie-mediu si scoala. Primii doi cad in sarcina familiei si a autoritatilor, fiind vorba de trasaturi mostenite si malformari sociale. Prea adesea se incepe activitatea sexuala la varste fragede, iar uneori din asta traiesc destui copii si numeroase familii. In aceste cazuri, competente sunt serviciile sociale si de sanatate.

Da, ne confruntam cu explozia sexualitatii la varste puberale, dar raspunsul scolii este unul absolut mediocru: facuta prost, educatia sexuala trezeste instincte in loc de intelegere, iar religia, predata doar dogmatic, refuza abordarea fenomenului.

Dascalii insisi n-au beneficiat de pregatire sexologica serioasa. In familia tot mai saraca, lucrurile stau si mai rau, intervenindu-se abia dupa consumarea faptelor. De groaza consecintelor, se acuza violente, insa de cele mai multe ori e vorba de acord al partenerilor.

Ce e de facut?

Totul. Mai intai trebuie revazut sistemul de formare a cadrelor didactice si reinstaurat rolul disciplinelor pedagogice, macar la nivelul dinainte de '89 cand viitorul dascal studia 5 ani de psihologie si pedagogie in liceele pedagogice, plus 5 ani la nivel universitar. Modulul pedagogic va trebui impletit din nou cu cel stiintific-profesional, pentru a fi privit cu aceeasi seriozitate si a nu mai permite intrarea in clasa fara pregatire didactica.

V-ati intrebat vreodata sincer de ce vin copiii la scoala? Iata motivele in ordinea preferintelor: sa socializeze cu colegii, inclusiv cu dirigul si profii, ca asa merg toti copiii, sa capete o diploma, sa invete ceva nou, daca se poate fara efort, sa scape de acasa, sa fie aproape de cineva anume, cornul si laptele, calculatorul etc.

Care e locul educatorului?

Avand in vedere locul important ocupat de educator in viata micutilor, scoala trebuie sa se elibereze de personaje incapabile a-si pastra onoarea si demnitatea de dascal. Nu exista alta profesie mai nobila. Uniformele lungi si terne, regulamentele restrictive nu vor face decat sa mute fenomenul in afara scolii, iar copiii nu vor avea nimic de castigat. Din contra, ochiul cald si parintesc al educatorului le-ar putea fi de ajutor. E nevoie de o activitate preventiva eficienta.

Locul magistrului este intre elevi, iar apropierea sufleteasca de discipoli nu trebuie sub nicio forma respinsa. Ar fi o drama pentru personalitatea in devenire. Rolul dascalului insa este acela de parinte spiritual care conlucreaza impreuna cu familia si societatea pentru reusita in viata a elevului.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...