Nu profesorii sunt marii profitori (Opinii)

In contextul evenimentelor generos mediatizate de la o scoala din Capitala, in care o invatatoare, secondata de sotul dumneaei, dascalea intr-un anume sens pe cine nu trebuie, adica pe parintii elevilor sai, se face un tapaj imens in aceste zile pe tema spagilor din educatie.

Departe de mine gandul de a justifica in vreun fel asemenea indeletniciri ori de a incerca sa argumentez ca e vorba doar de cazuri izolate, de episoade nesemnificative etc., etc. Mita este un fenomen reprobabil, oricum am lua-o, si faptul ca ea face cariera tocmai in Romania este un lucru care ar trebui sa ne puna pe ganduri. Si care, fireste, ar trebui sa genereze reactii si masuri de eradicare.

Deoarece spaga este un fenomen aproape endemic in tarisoara noastra, in care mai totul "se rezolva" si "se aranjeaza" cu banul, cu cartusul sau cu flaconul. Ba, am putea spune ca mai degraba cu banul (valuta), Kent-ul si sticla de whiskey fiind caracteristice mai ales vremilor de dinainte, in care pretentiile erau mai modeste, pe masura timpurilor. E mijlocul cel mai rapid si eficient de a deschide portile si de a a-ti rezolva aspitatiile, legitime sau, mai ales, ilegitime, dar, in acelasi timp, este un indice al coruptiei si pervertirii moralitatii intr-un areal uman.

Pornind de aici si revenind la intamplarea mai sus evocata, nu ma pot opri totusi sa-mi exersez intrucatva simtul distingerii nuantelor, pentru ca uneori mediatizarea excesiva a unui fapt perturbeaza esential dimensiunea fenomenului si relevanta sa sociala. Asa cum s-a intamplat si in episodul ridicarii restrictiilor de calatorie a romanilor si bulgarilor in Marea Britanie. Sau asa cum se intampla in cazul imaginii arbitrar consacrate de o anumita presa in legatura cu comporatamentul social al conationalilor nostri din Occident.

Este adevarat ca nu sunt chiar putini cei din corpul didactic al tarii care exerseaza unele practici incorecte, printre care si spagile, conform modelului de mai sus. Dar, spre deoasebire de alte categorii, pe care politetea ma opreste sa le numesc, nici vorba ca fenomenul sa fie general. Este vorba de anumite zone traditional inclinate catre asemenea practici, zone de varsta scolara, geografice, locale (scolile de fite, cum zicea sus-nenumita) De cele mai multe ori asa-zisa mita s-ar putea de fapt incadra in categoria unor minore foloase necuvenite, care adesea pot fi o ciocolata, un parfum, o carte, un bibelou (inutil) cu care un dascal este "rasplatit" de elevii sai la terminarea unui ciclu de invatamant.

Sa nu se confunde spaga cu cheta care uneori se face pentru creta, pentru coli de hartie, pentru cartusul de imprimanta sau chiar pentru autodotarea cu tehnica informatica pe care statul nu vrea sau nu este in stare sa le finanteze din bugetul alocat invatamantului si care, contrar legii, nu se ridica la procentele si cifrele necesare bunei desfasurari a procesului educativ normal.

Sa nu se confunde nici cu sumele pe care, de exemplu, le toaca absolventii (nu numai de liceu) cu toale de marca, cu toalete pentru banchete si cu chefurile nesfarsite care mai nou acompaniaza finalurile de cicluri de invatamant sau sarbatoririle consacrate asa-ziselor majorate, de care noi cei din generatiile precedente nici n-am prea auzit la vremea noastra.

Si, ca sa fim corecti pana la capat, sa realizam ca profesorii, cu exceptia unei categorii mai restranse care practica meditatiile private (probabil, vreo 5-7% din total) sunt totusi categoria cu veniturile cele mai modeste din randul tuturor absolventilor de studii superioare de specialitate. Nivelul acestor venituri este inspaimantator de mic, daca le raportam la alte categorii sau la nivelul general al preturilor pentru diferite bunuri si servicii.

Cum se descurca, de exemplu, un cadru didactic care are dupa vreo zece ani de munca un salariu de vreo 800 de roni? Suma nu acopera nici macar chiria si hrana zilnica. Asta in timp ce beizadelele pe care le scolarizeaza vin tantosi la scolile lor "de fite" la volanul bolizilor tocmai primiti drept cadou cu ocazia majoratelor.

Acestea nu sunt nicidecum scuze sau justificari, dar ar putea sa fie niste imprejurari de natura sa mai domoleasca inversunarea unora impotriva unei categorii care nu merita sa fie expusa oprobriului public pentru niste fapte regretabile comise de cativa reprezentanti atipici din randurile ei. Nu profesorii sunt marii profitori ai sistemului actual.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...