Sindicat din Educatie: Umilitor! Secretare si soferi din primarii, platiti mai bine ca profesorii

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant atrage atentia ca angajatii din educatie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, in pofida majorarilor anuntate in acest an.

Sindicalistii sustin ca sunt profesori platiti cu mult mai putini bani decat "secretarele sau soferii din primarii, care beneficiaza de salarii stabilite discretionar", considerand ca "este de-a dreptul revoltator cum au reusit alesii sa ajunga la salarii de zece ori mai mari decat ale profesorilor care au ani intregi de experienta la catedra".

Conform FSLI, de la 1 ianuarie 2018 un profesor debutant, care avea in luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salariala de doar 55 de lei.

"Este suma reala pe care o primeste un cadru didactic, dupa cresterea salariului brut cu 25%. In realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, dupa ce vor fi platite contributiile catre stat. Un profesor, cu peste 40 de ani de munca, va avea de la 1 ianuarie 2018 salariul net de 2.887 lei, ceea ce inseamna o crestere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o crestere reala de 4,2%", argumenteaza sindicatele.

Sindicalistii explica faptul ca prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 intre cel mai mic si cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este pozitionat intre 1,64 si 2,76 (coeficienti de salarizare), ceea ce inseamna ca personalul didactic de predare este situat in treimea inferioara a grilei de salarizare.

"Ii reamintim, pe aceasta cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguta Vasilescu, faptul ca aceasta lege a fost elaborata, fara sa existe negocieri serioase, confederatiile sindicale nu au primit acest proiect si nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul in ansamblu.

Au fost doar intalniri separate cu liderii domeniilor ocupationale, carora li s-au prezentat grilele sectoriale si care nu au stiut ce se intampla si in celelalte sectoare de activitate, asa cum au decurs negocierile la Legea nr.284/2010.

Legea de salarizarea in sistemul bugetar ar fi trebuit sa aseze salariatii in grile in functie de cat de mult depinde dezvoltarea economica a Romaniei de domeniul din care fac parte acestia.

Privind grilele de salarizare, administratia si cei care lucreaza in institutiile de forta ale statului roman sunt domeniile cele mai importante din Romania, in viziunea celor care au aprobat aceasta lege", considera FSLI.

Ei afirma ca legea cadru nr.153/2017 este o lege nedreapta, atat timp regulile de aplicare sunt diferite si discriminatorii.

"In timp ce angajatii din educatie vor primi acum, la inceput de an, sume infime, pentru alesi s-au facut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, cand a intrat in vigoare acest act normativ.

In cazul acestora se acorda indemnizatii calculate prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este incepand cu data de 1 ianuarie 2018, de 1.900 lei", precizeaza FSLI.

Sindicatul ofera cateva exemple de indemnizatii ale alesilor locali - valoarea bruta, de la 1 ianuarie 2018: viceprimar de comuna sub 3.000 locuitori - 5.700 de lei (coeficient - 3); viceprimar de municipiu resedinta de judet - 15.200 de lei (coeficient - 8); primarul Capitalei - 19.000 de lei (coeficient - 10).

"Insa pentru angajatii din primarii si consilii locale sau judetene nu exista coeficienti de ierarhizare, salariile acestora depinzand de bunavointa sefului institutiei si de venitul pe care il primeste acesta.

Asa s-a ajuns la situatia in care sunt primarii in care soferii sau secretarele au salarii mai mari decat un profesor cu 25 de ani vechime.

Daca in alte tari, cu economie dezvoltata si cu democratie avansata, salariile din administratia publica sunt mai mici decat cele din invatamant, in Romania salariul mediu net din administratie este de aproximativ 3.850 de lei, in timp ce in educatie acesta este de aproximativ 2.350 de lei", mai afirma reprezentatii FSLI.

"Intr-o tara normala nivelul salariilor trebuie sa reflecte importanta muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai important sector de activitate, dar cei mai multi specialisti sustin ca invatamantul si cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economica a unei tari.

In aceste conditii, salariile din invatamant ar trebui sa fie printre cele mai mari. Daca facem analiza obiectiva a modului in care sunt platite cadrele didactice din Romania, constatam ca tara noastra este atipica, salariile din educatie fiind anormal de mici.

Este revoltator faptul ca, pana in anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu (clasa de salarizare 32), avea un salariu apropiat de un presedinte de tribunal, iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scara de la 1 la 41.

Astazi, de exemplu, salariile din administratie si ordine publica sunt cu 60 la suta mai mari decat cele din educatie, in timp ce in tarile dezvoltate si cu o democratie avansata, lucrurile stau invers, adica salariile din educatie sunt mai mari decat cele din administratie si ordine publica.

Este revoltator ca Legea cadru nr.153/2017 nu elimina aceasta anomalie. Argumentul guvernantilor este ca 'sunt multi cei din educatie si mai mult nu permite bugetul'.

In invatamant numarul angajatilor este stabilit in functie de numarul de copii, iar de la educatia adevarata nu trebuie sa facem rabat. Cu o asemenea pozitionare in grilele de salarizare a celor care pregatesc viitoarea forta de munca, sansele ca Romania sa ajunga in randul tarilor cu nivel de trai ridicat tind catre zero", a declarat presedintele FSLI Simion Hancescu.

• Ministrul Pop vrea sa introduca bacalaureatul romanilor de pretutindeni
• Bac 2018: Au aparut modelele de subiecte pentru probele din februarie

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...