Ziare.com

Dativul, genitivul si pronumele, "cosmarurile" strainilor care invata limba romana la Scoala de vara de la Brasov

Duminica, 21 Iulie 2019, ora 12:24

   

Dativul, genitivul si pronumele, "cosmarurile" strainilor care invata limba romana la Scoala de vara de la Brasov
O echipa formata din 23 de straini din tari de pe doua continente invata limba romana la Brasov, timp de o luna. Istorici, interpreti, pensionari, studenti, agronomi, economisti, strainii care s-au inscris in programul Scoala de vara au motive diferite sa invete limba romana, chiar daca dativul, genitivul si pronumele reprezinta un cosmar pentru ei.

"Pentru ca pur si simplu imi place", "este o provocare profesionala", "vreau sa devin un ambasador al limbii romane", "fac o teza de doctorat despre Mircea Cartarescu, asa ca a trebuit sa o aprofundez ca sa-l pot citi", "ma intereseaza limbile romanice si romana imi lipsea", sunt cateva dintre argumentele lor.

"Elevii" programului organizat de ICR vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croatia, Elvetia, Belgia, Polonia, Brazilia, Statele Unite ale Americii.

Cei mai multi spun ca s-au indragostit de Romania, de cultura si civilizatia noastra, insa cele mai mari "cosmaruri" le au cu dativul, genitivul si pronumele si se declara fascinati de cum aceasta limba s-a pastrat intre popoarele slave care o inconjoara.

"Am aflat ca 'gramatichia' este mai dificila"

Jonathan Giuseppe Trimarchi este jumatate italian, jumatate suedez, este student si are 25 de ani. Locuieste in orasul Lund din Suedia si marturiseste ca vrea sa fie "un ambasador al limbii romane".

"Invat limba romana pentru ca sunt de parere ca este o limba subevaluata si as vrea sa o fac cunoscuta. Poate voi fi un ambasador al acestei limbi", spune Jonathan Trimarchi, care declara ca, pentru el, pronuntia este mai usoara pentru ca se aseamana mai mult cu italiana decat cu spaniola, dar are dificultati la unele cuvinte de origine slava. "Cel mai greu mi se pare cand trebuie sa vorbesc cu sunetele i si a dar cu restul ma descurs", se mandreste el.

Pentru jurnalistul Michal Torz, 33 de ani, de la televiziunea TVP din Polonia, limba romana a devenit un obiectiv in 2015 cand a venit prima data in Romania. De atunci a avut in jur de 40 de vizite, marturiseste el.

"Prima data in Romania am stat o jumatate de an si am locuit la Cluj-Napoca. Dupa asta, am participat in cadrul proiectului caravana automobilistica 'Go Romania' (formata din masini retro romanesti si poloneze) unde am condus o Dacia 1300, am facut excursii, am fost de asemenea la targul de toamna de la Negreni, mi-am facut multi prieteni", povesteste Torz, care lucreaza de doar doi pentru televiziunea poloneza. "Am realizat multe reportaje despre Romania pentru mai multe site-uri poloneze", spune el.

"Am aflat ca 'gramatichia' este mai dificila. Am crezut ca este foarte usoara, si poloneza este de altfel, dar m-am inselat. Si in poloneza avem s, i, asa ca nu mi-e greu sa pronunt sunetele", glumeste el.

Alexandra Eder, 21 de ani, locuieste in Austria, studiaza in Graz la Facultatea de Farmacie si invata romana pentru ca mama este romanca: "Tati provine din Austria si din aceasta cauza nu am invatat bine romana. Acasa am vorbit numai germana, iar romana doar in vacanta la bunica din Rodina, de langa Baia Mare. Problema mea este ca am invatat dialectul din Maramures si am niste cuvinte despre care nu stiam ca fac parte din dialect. Trebuie sa invat gramatica mai bine".

David Andrew Mcliroy (55 de ani), irlandez dupa tata si belgian dupa mama, este interpret la Curtea de Justitie din Luxemburg. Este fascinat de limba romana si gaseste cuvintele "a ocoli", "a ispiti", "ispitesc", "indraznet", "inimosi", "sfios" printre cele mai frumoase. "Invat limba romana pentru ca este o provocare atat profesionala, cat si intelectuala. Sunt interesat si este si o necesitate", se justifica.

Cei mai multi dintre cursanti se plang de dificultatea cazurilor si a legaturii substantivului cu pronumele. De altfel si profesorii pun accent in cadrul orelor de curs pe aceste parti de gramatica si prin intermediul filmelor documentare, al inregistrarilor, al materialelor auxiliare.

"Au acumulat mult vocabular, expresii, aici se vede progresul. Ei incearca sa foloseasca tot felul de expresii, proverbe, si au tot felul de obsesii acum: 'a trage un pui de somn', 'a lua o dusca'. Imi place sa spun ca sunt ca niste bureti, absorb orice. Multi vor sa revina la editia urmatoare a Scolii de vara pentru ca este o satisfactie pentru ei sa studieze o limba speciala", a declarat Ana Maria Roman, asistent universitar la Departamentul de Limba, Cultura si Civilizatie romaneasca a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

In afara de cursurile intensive de limba romana (60 de ore), in program mai sunt incluse ateliere de creatie (Jurnalism si publicitate, Gastronomie, Actorie), cursuri de cultura si civilizatie romaneasca (de doua ori pe saptamana), proiectii de filme (o data pe saptamana au loc vizionari de filme romanesti ale celor mai buni cineasti ai momentului sau filme devenite clasice), precum si un program de documentare culturala.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: NEWS.RO

Articol citit de 4052 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Nicio problemă!

Elevii"mai trag o dușcă"firește,apoi"trag un pui de somn"; devin așadar"inimoși" și indrăznesc să citească "Dănilă Prepeleac" al lui Creangă.Reușitele ii "ispitesc" dea nu mai fi "sfioși".Pe viitor vor dori să colinde provinciile din Romania,fără a "ocoli"zonele rurale.
Vor fi bucuroși să afle "a cui a fost dorința" și"cui să-i mulțumească" pentru osteneala de a cunoaște Romania și dulcea limbă a lui Eminescu și intamplări din preocupările literare ale lui Mircea Cărtărescu.Vor descoperi că romanii și Romania,merită să fie IUBIȚI!Poate vor dori a trece munții spre Mușcel,de unde Basarab a obținut la Posada, viitorul de mai tarziu al daco-geților spre Limba Romană de astăzi!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor