Ziare.com

Numarul studentilor a scazut cu 30%. Curtea de Conturi dezvaluie probleme grave ale sistemului de educatie (Video)

Joi, 05 Mai 2016, ora 09:03

   

Numarul studentilor a scazut cu 30%. Curtea de Conturi dezvaluie probleme grave ale sistemului de educatie (Video)
Radiografia sistemului universitar realizata de Curtea de Conturi arata o situatie dezastruoasa a calitatii universitatilor care instruiesc cu 30% mai putini studenti decat in 1990.

Sunt mai multe universitati, insa calitatea invatamantului in aceste institutii este indoielnica in multe cazuri.

Numarul studentilor a scazut dramatic in perioada 2011-2015, din cauza scaderii natalitatii. Nivelul de pregatire al elevilor este tot mai slab si se resimte cand acestia ajung in universitati si din cauza faptului ca au disparut examenele de admitere. Invatamantul superior nu este adecvat cerintei de pe piata muncii si nevoilor economice actuale.

Asta a descoperit Curtea de Conturi in urma analizei evolutiei si situatiei invatamantului superior din Romania, in perioada 2011-2015.

Mai putini studenti, mai multe facultati

In ciuda scaderii numarului de studenti, raportul Curtii de Conturi arata ca a crescut numarul de universitati si facultati. Astfel, avem 103 institutii de invatamant superior.

De asemenea, potrivit raportului, fondurile bugetare nu sunt acordate universitatilor in functie de performanta.

Efectul natalitatii scazute a inceput sa se vada tot mai mult din 2010. "Conform prognozei Eurostat, populatia din grupa de varsta 20-64 de ani va scadea cu 2 milioane in 2040 fata de anul 2015.

In aceasta situatie, cifre de 907.353 studenti inmatriculati in invatamantul superior in anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar si efectivele studentesti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor ramane o amintire. Concurenta acerba de pe piata serviciilor de educatie superioara va obliga universitatile sa se reformeze si sa creasca (sic!) calitatea serviciilor educationale furnizate", se arata in raport.

Numarul de studenti s-a redus in perioada 1990/1991 - 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi, ceea ce reprezinta aproape 30% din populatia scolara din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat aceasta reducere sunt scaderea natalitatii, emigratia si abandonul scolar.

Prea multi copii nu merg la scoala

Cauzele pregatirii deficitare a tinerilor se regasesc inca din sistemul preuniversitar. Curtea de Conturi arata ca problemele sistemului universitar sunt mostenite, de fapt, din preuniversitar.

Astfel, daca ne uitam la gradul de cuprindere in invatamantul preuniversitar a populatiei in varsta de 7-10 ani si 11-14 ani, observam ca acesta a inregistrat o evolutie descendenta, astfel incat in anul scolar 2013/2014 nu era cuprinsa intr-o forma de invatamant 7,2% din populatia de 7-10 ani si 8,5% din populatia de 11-14 ani.

In anul 2014, 18% din populatia in varsta de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale si nu mai urma nici o forma de pregatire.

Curtea de Conturi atrage atentia ca, fata de tinta de 11,3% asumata de Romania in Strategia Europa 2020, distanta este enorma si nu par sa existe sanse ca aceasta tinta sa fie atinsa.

Doar Bulgaria sta mai prost ca noi la testele PISA

In plus, la testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competentelor de baza ale elevilor de 15 ani), elevii romani au obtinut in permanenta rezultate slabe, fapt ce indica performantele reduse ale invatamantului primar si gimnazial.

Astfel, la evaluarile PISA din anul 2012, ponderea elevilor cu performante slabe a fost de 37,3% la lectura, 40,8% la matematica si 37,3% la stiinte.

"Intr-o ierarhizare a tarilor membre UE pe o scala descrescatoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectura la testul PISA 2012 Romania se afla pe locul 2 dupa Bulgaria. Ratele mari de tranzitie de la un nivel de educatie la altul ne intareste convingerea ca o buna parte din acesti elevi au ajuns in invatamantul superior", spune Curtea de Conturi.

Gradul de cuprindere in invatamant a populatiei de 15-18 ani a crescut pana in anul scolar 2009/2010, dupa care a inceput sa scada.

Abandonul scolar si picatul la Bac

Decizia de a desfiinta invatamantul profesional (singura optiune ramanand invatamantul liceal) a condus la cresterea abandonului scolar.

Din fericire in anul scolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, insa consecintele au ramas. Incercarea de a atenua declinul populatiei scolare din invatamantul liceal prin desfiintarea invatamantului profesional s-a dovedit un esec.

Potrivit raportului, dupa trei ani de crestere, aceasta a revenit in anul 2013/2014 la nivelul anului scolar 2008/2009. Numarul absolventilor de liceu s-a mentinut constant la circa 200.000, insa numarul absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat a scazut drastic incepand cu anul scolar 2010/2011, cand au fost introduse camerele de supraveghere in salile de examen.

"Introducerea camerelor de luat vederi in salile de examen a salubrizat modul in care era promovat examenul de bacalaureat. Pentru a atrage cat mai multi studenti, o parte din institutiile de invatamant superior nu mai organizau examene de admitere. In aceste conditii, s-a creat presiune asupra invatamantului liceal pentru a promova incompetenta.

La randul sau, invatamantul liceal avea drept criteriu de evaluare a performantei promovabilitatea. In acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregatiti spre salile de curs din universitati. Gradul de cuprindere in invatamant a populatiei in varsta de 19-23 ani si peste a ajuns in anii 2007-2011 la niveluri foarte mari de peste 70%", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Mai departe, raportul spune ca deoarece institutiile de invatamant nu sunt interesate sa elimine incompetenta, deoarece pierd surse de finantare, diplomele de invatamant superior au ajuns in piata muncii.

"Dar nu diplomele genereaza performanta, ci cunostintele, competentele, abilitatile si aptitudinile. Mentinerea unei rate ridicate a abandonului timpuriu al scolii, a unei ponderi ridicate a elevilor cu rezultate slabe la evaluarile PISA pentru elevii de 15 ani si a unui grad redus de promovabilitate a examenului de bacalaureat nu poate coexista cu cresterea accelerata a populatiei cu studii superioare.

Un invatamant superior performant nu se poate cladi decat pe un invatamant preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre invatamantul superior au inceput deja sa se vada in insasi evolutia viitoare a acestuia.

Fara o baza solida in invatamantul preuniversitar, invatamantul superior risca sa esueze calitativ", se mai arata in raportul Curtii de Conturi.

Nimeni nu a tras la raspundere universitatile pentru esecuri

Mai departe, raportul arata ca, dupa 1990, numarul inmatricularilor in invatamantul superior a crescut vertiginos, Romania inregistrand cea mai mare rata de crestere dintre toate tarile membre UE.

"Dar evolutia invatamantului superior a avut o dinamica proprie, necorelata cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea si performanta sistemului in termenii indicatorilor de output si nimeni nu a tras la raspundere universitatile pentru esecuri.

Ratiunea de a exista a oricarui sistem de invatamant superior este de a produce absolventi cu calificari, competente si abilitati compatibile cu standardele de calitate si cu piata muncii si care isi gasesc loc de munca pe aceasta piata.

Studentii nu au fost priviti ca beneficiari ai unei educatii de calitate si ai unor riscuri reduse de neinsertie pe piata muncii, corespunzator calificarilor si competentelor pe care trebuiau sa le obtina", se mai spune in raport.

Practic, crearea a numeroase universitati, facultati, programe de studii si specializari, nevalidate prin prisma calificarilor si a standardelor, a constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar indoielnica din punct de vedere al calitatii educatiei.

"Chiar daca s-au facut progrese in directia adoptarii standardelor si liniilor directoare europene prin infiintarea ARACIS, si aceasta agentie are o capacitate functionala redusa in comparatie cu misiunea pe care este chemata sa o indeplineasca. Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de educatie, nu a urmarit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale.

Nu s-a pornit de la principiul ca subiectul finantarii publice este studentul si nu universitatile. Acestea ar trebui sa concureze pe o piata libera pentru a-si procura resursele financiare, intrucat concurenta presupune competitivitate, iar competitivitatea inseamna performanta.

Competitivitatea invatamantului superior romanesc este caracterizata si de fluxurile studentilor internationali. Romania are fluxuri nete negative, ceea ce inseamna ca numarul studentilor romani care pleaca la studii in strainatate este mai mare decat numarul studentilor straini care apeleaza la serviciile educationale din Romania", se mai arata in raport.

Situatie dramatica in topurile internationale

In ceea ce priveste topurile internationale, institutiile din invatamantul superior romanesc nu apar in aceste clasificari, cu cateva exceptii, dar pe "pozitii deloc onorante".

Topul celor mai bune universitati din lume. Romania, la coada clasamentului

"Plasari pe locuri mai putin stanjenitoare se inregistreaza in topurile pe discipline, ceea ce scoate in evidenta faptul ca mai exista unele nuclee izolate care mai genereaza performanta. Desi in Romania exista 103 institutii de invatamant superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizibilitate in topurile care ierarhizeaza un numar mai mare de universitati (1000).

Universitatea din Bucuresti, printre cele mai importante 500 din lume

Inca vreo 10 apar in topurile mari, care evalueaza 2.000 universitati. Restul nu exista decat in evidentele nationale", se arata in raport.

Nu se dau banii in functie de performanta

In vederea rezolvarii problemei calitatii, in Romania s-a facut o clasificare a universitatilor si a programelor de studiu imediat dupa aparitia Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

"Prin aceasta ierarhizare s-a incercat redistribuirea fondurilor bugetare dupa criterii de performanta", dar aplicarea principiului nu a corespuns cerintelor.

Rapoartele privind starea calitatii invatamantului superior din Romania, cunoscute si sub denumirea de Barometrele Calitatii (2009, 2010, 2011), elaborate in cadrul proiectului strategic ACADEMIS, cuprind un diagnostic lipsit de echivoc asupra calitatii precare a invatamantului universitar.

Referindu-se la indicatorii care masoara starea calitatii din perspectiva relatiei dintre universitati si piata muncii si a continutului procesului educational autorii rapoartelor conchid: "daca nu introducem corectii mari si rapide in sistem si in universitati, riscam sa avem universitati tot mai putin performante, diplome tot mai multe, competente profesionale de tip individual tot mai putine si, in final, o lipsa cronica de competitivitate europeana", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Platim educarea unor tineri care aleg sa plece din tara

In ceea ce priveste corelarea studiilor universitare cu cerintele de pe piata muncii, Romania se afla in postura unei tari furnizoare de forta de munca calificata.

"Un numar semnificativ de persoane cu studii superioare lucreaza deja in strainatate si este foarte probabil ca fluxurile de emigratie sa continue si in viitor. Prin aceste fluxuri Romania internalizeaza costurile formarii si externalizeaza beneficiile ei.

Pentru diminuarea pierderilor financiare este necesara formularea unor politici de finantare care sa tina cont de domeniile de specializare cu fluxuri migratorii semnificative si mai ales de acelea in care se produc destructurari interne.

Actualul sistem de finantare centrat pe subventionarea universitatilor trebuie inlocuit cu unul centrat pe student, singurul care permite operationalizarea unor politici care vizeaza interesele generale ale statului si nu pe cele ale universitatilor", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Tineri someri cu facultate

Mai departe, raportul spune ca "expansiunea invatamantului superior, pe langa faptul ca a condus la scaderea calitatii actului educational, a determinat si o saturare relativa a pietei muncii.

De pe bancile facultatii, in campul muncii: Ce salarii au studentii la primul job full-time (Grafice)

In ultimii ani se observa o crestere a somajului si a inactivitatii populatiei cu studii superioare, mai ales in grupele de varsta tinere.

De asemenea, se evidentiaza fenomenul de incadrare in munca a absolventilor de invatamant superior in domenii conexe sau diferite fata de specializarile dobandite. Cercetarile de piata trebuie intensificate si trebuie reluate demersurile in directia efectuarii unor prognoze pe termen scurt si mediu, in vederea atenuarii dezechilibrelor intre cerere si oferta pe specializari si ocupatii."

Curtea de Conturi atrage atentia ca "rezultatele prognozelor trebuie sa constituie elemente pentru fundamentarea unor politici de finantare prioritara a domeniilor de specializare in care este previzibila o crestere a cererii pentru locuri noi de munca si pentru inlocuirea iesirilor din sistem.

Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus in evidenta inadecvari intre oferta universitara si cerintele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai buna pregatire practica in timpul studiilor si specializarea absolventilor chiar din ciclul de licenta. In consecinta, legatura dintre universitati si piata muncii trebuie consolidata.

Ratele de angajare a absolventilor trebuie sa devina criterii de performanta ale universitatilor si, in consecinta, criterii de finantare."



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 3003 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
11 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

mde...

Prima chestie - articolul 140 din Constituție: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
Deci - ce calificare are o trupă de economiști să judece un sistem de invățămint? Chiar dacă știm cam toți cum (nu) funcționează educație mioritică, nu Curtea de Conturi exprimă judecăți de calitate in acest sens...

Rezultatul - previzibil de altfel - conține concluzii de tipul ăsta:
"Pentru diminuarea pierderilor financiare este necesara formularea unor politici de finantare care sa tina cont de domeniile de specializare cu fluxuri migratorii semnificative"

In traducere, dacă medicii pleacă din țară, să tăiem finanțarea facultăților de medicină! Nu ne gindim cum să le oferim locuri de muncă atractive aici, ci cum să micșorăm pierderile.
Gindire de contabil. Frumos...

 

caracatita educatiei

Coruptia politica din Ministerul educatiei, coruptia manageriala din universitati si implicarea sindicatelor fac imposibila recunoasterea gravelor carente din invatamantul universitar si blocheaza orice tentativa de a reforma ciuma universitara extinsa in toata tara.
Invatamantul universitar a devenit o copie a celui politic, redus la scara academica. Totul e bazat pe lasitate, interese, influente politice aranjamente si cumetrii de care nu mai putem scapa. E pur si simplu o caracatita cu tentaculele intinse peste tot. Inclusiv in presa si justitie.

No shan't ....

....

 

constructii ciudate

gen... numarul de studenti a scazut cu xyz elevi ?!?!

pe de alta parte, in 1990 numarul de studenti era inca extrem de limitat. in 2016, doar cine nu vrea nu face o facultate. cum ar fi putut, prin urmare, sa scada numarul de studenti-elevi.

desigur, populatia scolara (elevii, adica) a scazut permanent. perioada 1986-1990 a fost varful, datorita generatiei 1967.

pe de alta parte, scaderea numarului de studenti nu ar trebui sa duca la scaderea calitatii daca... finantarea de baza ar ramane la acelasi nivel (global). in 2008, anul la care se face referire, finantarea de baza (in lei) era cu 50% mai mare decat in 2015. la un curs EURO cu vreo 35% mai mic. Per total, finantarea de baza in 2008 era aproape de peste 1.76 ori mai mare decat in 2015. asa ca... despre ce vorbim aici?
cateva guverne Boc, un guvern MRU si cateva guverne Ponta care nu au facut nimic pentru o finantare normala a invatamantului superior.

 

Siii?!

Dupa ce termina isi gasesc foarte greu un job.Foarte multe firme cer experienta,4-5 ani.De unde sa capete experienta un tinar care abia a terminat facultatea,daca nu il angajeaza nimeni?!

 

Probleme grave ale sistemului de educatie ? Ma faceti sa surad !

Sa zicem ca haitele de doctori facuti de diverse abramburici sau bombonei umbla ca maidanezii din post in post, din partid in partid.

Pana nu faceti ecarisarea acestor escroci asa-zis intelectuali, nu puteti reface imaginea buna a educatiei romanesti. Incepeti cu tovarasul doctor Victor Viorel Ponta, si continuati cu toti ceilalti !
Atunci veti da un semnal clar ca un examen este ceva serios care nu poate fi obtinut decat prin studiu si munca. Si atunci o diploma va avea o anumita valoare in economie sau in societate.

 

pe ce lume traiesti?

cum de nu cunosti ca dottore prim-plagiatore copy-lot viorel tonta " Poate sa fie presedinte al Camerei Deputatilor, poate sa fie in toamna din nou prim ministru, poate sa fie orice", a completat Gabriela Firea."? nu vezi ca caracterul lu' viorel este caracterulul tipic al rumanului multilateral dezvoltat bun oriunde partidu' l-a bagat?

am si eu o intrebare privitoare la situatia populatiei....

...studentesti scolare din Rumania muncitoare si neganditoare: cu cat a crescut, sau scazut, numarul populatiei iuniversitare la doua iuniversitati scolare de renume si faima mare: iuniversitatea Shpritzu' lu' Haretz si iuniversitatea Mitica Cantemir crestina?

 

mda

Univ Mitica Dragomir?!? mda...

mda

putini,da prosti...

 

Sistemul I.D.I.O.T.

Multe din ofertele lumii contemporane sunt facute de Sistemul I.D.I.O.T. (Ideea Diavolului Inversa Opiniei Tale), care iti ofera exact ceea ce Nu ai nevoie si nici Nu te intereseaza: crime, procese, "mama", "tata", "nasul" etc.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor