Ziare.com

Disputa universitati - Ministerul Educatiei: Prostie sau decizie politica? Unde ar trebui sa mearga banul public?

de Magda Gradinaru
Vineri, 13 Aprilie 2018, ora 10:19

   

Disputa universitati - Ministerul Educatiei: Prostie sau decizie politica? Unde ar trebui sa mearga banul public?
Disputa din ultimele zile dintre ministrul Educatiei si cateva dintre universitatile de prestigiu din tara nu ar trebui sa piarda din vedere ceea ce este esential: banul public se cuvine sa se duca acolo unde e calitatea.

Nimeni insa nu e Alba-ca-Zapada in acest conflict, cu radacini in modificarile facute de Guvernul Ponta la Legea Educatiei, asa cum nici argumentul "cum cere piata" nu are cum sa functioneze exhaustiv in domeniul cunoasterii.

De cateva zile, suntem martorii unui conflict deschis intre ministrul Educatiei, Valentin Popa, si Universitatea Bucuresti, in principal, ale carei critici sunt sustinute de alte doua mari universitati din tara: Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea de Vest din Timisoara.

Un conflict care mocnea chiar de cand actualul ministru si-a preluat mandatul, dar care a escaladat in aceasta saptamana, in urma deciziei lui Valentin Popa de a realoca locurile pentru anul scolar urmator: a luat, in principal, de la cele trei universitati de prestigiu, in vreme ce Universitatea Suceava, unde a fost rector, iese pe plus.

S-a vorbit ironic, s-au facut remarci dure despre "noii boieri medievali ai invatamantului" si despre cum Universitatea Bucuresti nu isi merita calificativul de universitate de incredere acordat de ARACIS.

Care este miza?

De ce atata suparare pe o distribuire a locurilor intre universitati? Unde e locul studentului in toate astea, care e paradigma educationala, unde vrei sa ajungi?

Daca rectorul Mircea Dumitru vorbeste despre cunoastere si performanta, ministrul Valentin Popa ii pune pe masa argumentul cererii de pe piata. Un argument vulnerabil, spune fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea, care ne aduce aminte ca scoala nu este doar o afacere, ci se ocupa de cultura si cunoasterea de azi, dar si de maine.

L-am intrebat, asadar, pe Mircea Miclea care sunt discutiile care trebuie purtate in acest conflict si care sunt temele false.

"Intai trebuie recunoscut faptul ca fiecare guvern are dreptul sa stabileasca prioritati de dezvoltare a educatiei si cercetarii si deci sa aloce locurile in functie de aceste prioritati.

Insa, daca vrei sa faci o alocare in functie de prioritatile tale si vrei o redistribuire a locurilor, atunci trebuie sa incepi sa faci redistribuirea de la cei care sunt mai putin performanti si abia apoi de la cei care sunt mai performanti, pentru a-ti sustine prioritatile tale. Mai este o posibilitate: sa iei in mod egal de la toate universitatile si sa redistribui apoi pentru programele prioritare.

Or, ceea ce am vazut acum a fost ca s-au luat locuri de la cei mai perfomanti, pentru a sustine prioritatile, ceea ce mi se pare incorect. Corect ar fi, reiau, sa iei in primul rand locuri de la cei care sunt mai slabi si abia dupa aceea de la cei care sunt mai buni si nu cum s-a procedat", explica Mircea Miclea pentru Ziare.com.

Care este miza acestei decizii a Ministerului Educatiei?

"Poate sa fie o greseala pur si simplu sau poate sa fie si o cheie politica, asa cum s-a interpretat. Mi-e greu sa spun care a fost dintre cele doua: prostia sau o atitudine politica".

Unde e eroarea zero

"Ceea ce se intampla acum nu este decat un efect al unei cauze care s-a intamplat in 2012, odata cu instalarea Guvernului Ponta, cand s-au facut modificari la Legea Educatiei si, in acelasi timp, s-a si eliminat atunci ideea de ierarhizare a programelor de studiu, clasificarea universitatilor.

Din pacate, atunci am fost foarte putini care am protestat, nici macar cei din Consortiul Universitaria nu au protestat. Atunci s-a facut modificarea, care a lasat in pixul ministrului posibilitatea de a aloca locurile pe alte criterii, nu in functie de calitate. Or, ce trebuie facut de urgenta este o reevaluare a tuturor universitatilor si a programelor de studiu si atunci vom avea un criteriu clar, obiectiv de distribuire a locurilor", spune fostul ministru.

"Ministerul este cel care poate sustine aceasta evaluare si este principalul interesat: daca vrei sa gestionezi bine banul public, adica sa dai bani acolo unde este calitate, atunci ierarhizarea este necesara. Daca vrei insa sa gestionezi dupa bunul tau plac si nu dupa criterii de performanta banul public, atunci nu ai nevoie de ierarhizare".

Criteriul calitatii si concordanta cu piata muncii

"E incorecta abordarea, in urmatorul sens: universitatile trebuie sa dezvolte programe de studiu asa cum cere dezvoltarea cunoasterii si asa cum cere dezvoltarea culturii unei tari. De exemplu, limbile clasice nu sunt neaparat cerute de piata, dar daca intr-o universitate ai cel mai bun departament de limbi clasice din tara si tu vrei ca in tara ta sa fie studiate limbile clasice, atunci tu sustii acel departament, chiar daca el nu e cerut de piata.

Tot timpul, ideea este sa mearga banul public acolo unde este calitate. Sigur, si acolo unde este cerut de piata, dar daca intr-un loc calitatea este foarte buna, iese din logica pietei. Aceasta este diferenta dintre a face educatie si a face un business marunt. Educatia se sustine, ca si cultura, ca si arta nu numai pentru nevoile prezente ale pietei si ale societatii, ci si pentru nevoile viitoare.

Un alt motiv este ca societatea are nevoie si de cultura, si de arta, nu numai de piulite si surubelnite."

Cum se iese din acest conflict, fara ca studentul sa fie cel care pierde

"Cheia este asadar ierarhizarea programelor de studii, evaluarea universitatilor si categorizarea lor si, atunci, revenirea la varianta initiala a Legii Educatiei, care spunea ca alocarea fondurilor se face in functie de pozitia din clasament a programului de studiu respectiv".

"Ca sa fim foarte corecti, nu trebuie sa faca universitatile pe Alba-ca-Zapada, ca nu sunt. Intr-adevar, adesea se intampla sa sustina si programe de studii care au functia de a le sustine normele, nu numai de a raspunde intereselor studentilor. Atunci ele scot din calcul complet piata si ma refer la interesele studentilor.

Nu numai programele de studiu, dar sunt si cursuri care adesea sunt introduse in programa universitara pentru a sustine normele unor personaje din departament, in loc sa se centreze pe ce anume au nevoie studentii sa stie", spune Mircea Miclea.

Concluzia: "Cred ca este un foarte bun prilej, acum, ca universitatile sa isi revizuiasca oferta, pentru a deveni mai centrate pe student si mai putin centrate pe interesele lor. Nu sunt inocente, asta vreau sa spun, ca sa fim foarte corecti".

Cum arata clasificarea universitatilor, facuta in mandatul lui Daniel Funeriu

In 2011, Daniel Funeriu si-a asumat in mandatul de la Educatie clasificarea universitatilor, chiar in contextul eficientizarii din punct de vedere al resurselor financiare.

"Clasificare este un instrument in folosul universitatilor, pentru a-si centra mult mai bine activitatea. In Romania, s-a petrecut o disipare a resurselor, in care foarte multe universitati incercau sa intre in activitati pe care nu puteau sa le duca cu succes la bun sfarsit. De aceea, acest efort de clasificare va duce la o reasezare a resurselor in functie de capacitatea specifica a fiecarei institutii de a-si indeplini misiunea catre societate", a spus Funeriu atunci, intr-o declaratie facuta chiar la Suceava.

Potrivit clasificarii din 2011, in categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie intrau: Universitatea din Bucuresti, Universitatea "Babes-Bolay" din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, Universitatea "Petre Poa" din Iasi, Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea "Gheorghe Asachi", Universitatea Tehnica din Cluj si Universitatea Politehnica din Timisoara.

Aceste universitati au primit atunci cu aproximativ 20% mai multe locuri la master si la doctorat.

In categoria universitatilor de educatie si cercetare stiintifica intrau: Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania, Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati, Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agricole din iasi, Universitatea de Stiinte Agronomice din Bucuresti, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara, Universitatea de Medicina din Targu-Mures.

Aceste universitati au primit un numar de locuri aproximativ egal la master si un numar de locuri scazut la doctorat.

Restul universitatilor au intrat in categoria universitati centrate pe educatie.

In 2012, insa, ministrul interimar de atunci al Educatiei, Liviu Marian Pop, a anuntat ca a contestat in justitie rezultatele clasificarii universitatilor si a ierarhizarii programelor de studii.

Ce spune acum Daniel Funeriu

Joi, fostul ministru al Educatiei a criticat, intr-o postare pe contul de Facebook, atat gestul lui Valentin Popa, despre care spune ca serveste votantilor actualilor majoritati, cat si universitatile de traditie, despre care sustine ca nu ar trebui sa primeasca automat mai multi bani, doar pentru ca in 2011 au fost bine clasificate.

"Inainte de a le da bani mai multi, sa vedem ce au facut cu ei atunci cand i-au primit (ca de primit au primit o gramada). Au optimizat procesele administrative? Au redus numarul structurilor administrative (facultati, scoli doctorale) sau s-au labartat si fiecare e sef si sefulet pe tarlaua lui?

Mai trebuie vazut raportul dintre numarul de cadre didactice si numarul de functii de conducere si functii administrative", scrie Daniel Funeriu.

Pe de alta parte, fostul ministru taxeaza dur decizia lui Valentin Popa de a face redistribuirea locurilor in universitati in acest fel.

"A facut o porcarie. Dar serveste fix votantilor actualei majoritati, ceea ce este o justificare politica perfecta din punctul lor de vedere. Din punct de vedere politic cei care sufera astazi platesc pretul tacerii lor atunci cand le-am facut un bine meritat", mai scrie Funeriu.

A facut Valentin Popa o ilegalitate?, se intreaba fostul ministru.

"Doar a profitat de faptul ca toti au tacut cand legea a fost modificata, iar atunci cand au avut puterea cei din "universitati de traditie" nu au facut clasificari, ci au filosofat despre "metaclasificari" aiuritoare", este raspunsul.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre universitati Miclea educatie
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3272 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Evident este necesara evaluarea si clasificarea universitatilor !

Nu are sens sa dai bani unei universitati slabe sau mediocre: sunt bani aruncati ... Trebuie dati bani mai multi universitatilor care au rezultate foarte bune; impartirea egalitarista a bugetului pe universitati este o "gogomanie" si un act imoral ! Dar sa dai mai mult unei universitati slabe este chiar criminal ... Astia sunt bani furati de la cei care ii merita !

 

daca oscilam inca intre cele 2 calitati ale guv, dupa dovada guver-

narii revolutionare care inca nu ne scoate ochii, inseamna ca chiar ne meritam soarta demo, sic!
Urmariti evolutia statului ca rezultat al involutiei societatii si inlocuiti alegerea(sau) cu certitudinea(si): balciul grosier cu nu s-a scumpit nimic, inflatia e o inventie, salariile cresc si romanii o duc bine, ramane totusi un balci. Hai ca nu doare!

 

Si securitatea ?

Cat timp universitatile de 'elita' sunt populate inca excesiv cu 'negulestii' si ciracii complici ai acestora, orice initiativa ce pleaca de acolo trebuie privita cu reala circumspectie. Nu mai sunt deloc credibile, actuala revelatie nationala privind 'binefacerile' protocoalelor securitatii cu mai toate institutiile afecteaza intreaga realitate romaneasca. Desi in cazul universitatilor , mai ales a celor de 'elita', s-a manarit mereu individual pe baza de angajament personal. Dar n-ar fi nici o surpriza sa aflam ca in ultimii 13-14 ani au functionat si in cazul universitatilor niscaiva protocoale. Secretizate, bineinteles!

 

lasatzi universitatzile

sa se 'clasifice" singure, adica sa-si gaseasca locul in clasament prin rezultatele proprieie activitatzi. Pentru aceasta trebuie doar (1) sa nu mai existe nici-un fel de gratuitate a invatzamantului superior, ci doar burse de stat, limitate ca numar, dupa posibilitatzile bugetului sarac al RO (cand vorbim de banii publici), care sa acordate strict pe merite reale si riguros dovedite; (2) sa se foloseasca banul public numai pentru imbunatatzirea conditziilor de desfasurare a invatzamantului, adica pentru dotari tehnice si nimic mai mult; (3) sa fie evaluate riguros cadrele didactice, prin activitatea lor fie de cercetare (in universitatzile de cercetare, adica cele de top) sau prin calitatzile didactice (in universitatzile care nu se ridica la nivelul celor de cercetare. Asa este in SUA si de aceaa ei au atat cele mai bune universitatzi din lume, cat si universitatzi de nivel mai jos si mai "ieftine" destinate cresterii nivelului general al populatziei (prin studentzii ei). Niciodata, dar absolut niciodata nu va creste nivelul invatzamantului universitar in RO cata vreme studentzii stiu ca primesc invatzamant gratuir de la stat. Mentalitatea studentilor (in majoritate, cu mici exceptzii) va fi la fel cu cea a masei de functzionari de stat... si stie toata lumea cum sunt tratatzi cetatzenii de functzionarii institutiilor statului. Sa nu ne mai amagim cu efetele "bune" ale gratuitatzilor oferite PE BANII TUTUROR de bugetul public !

 

Cariera tehnica Top-UE-Vest ...trezeste-te la gimnaziu nu facultate

Salarii medii ...mioritice 1.500 euro/luna
...ue-Germania-Franta 4.000 euro/luna ...usa 10.000 $/luna (7.500 euro/luna)

Daca esti serios
...dezvolti microbul it la gimnaziu ...nu se ingrasa purcelul la facultate
...migrezi in USA ...doar fraierii migreaza it-ue.

migranti usa ...indieni, chinezi, rusi ...top 9, 10 - englezi, nemti

concurenta serioasa
...facultati out top 500 ...cursuri lumea 3-a
... ...activitatile extraScolare ...in timp util ...fac diferenta

dezvolta microbul it la gimnaziu
...exclus profesor diletant ue ...secol xix
...gasiti un ing.it ...adaptare rapida secol xxi

votati ca fraierii
...

 

partidul te vrea tuns roacare

Defapt ar trebui lasate universitatile (TOATE) sa se descurce singure, doar cateva locuri finantate de buget sa existe, in rest sa faca parteneriate cu companiile private, sa incerce sa creeze legaturi cu parteneri din Europa. S-au invatat profesorii universitari sa fie niste bugetari de lux, carora sa le pice din cer o caruta de bani predand trei lulele expirate , si asta chiar la asa zisele "universitati de prestigiu". In toata Europa asta facultatile se autofinanteaza si sa stiti ca exceptand UK unde au taxe foarte mari pe anul universitar(7000-15000GBP) restul prin Franta , Olanda , Germania etc au un cost de studiu pe an intre 1500-2500euro, dar sunt mereu in cautare de companii cu care sa colaboreze si pentru care sa formeze personal calificat.
In schimb la noi sunt niste expirati frustrati care mizeaza pe faptul ca pica banul de la stat, si ignora orice discutie cu mediul privat, si nici nu le pasa ca din mainile lor ies doar niste someri cu diploma.

 

S3

S-a folosit argumentul domeniilor strategice. care exista de ceva vreme, intr-un document destul de prost realizat.
In acelasi timp, cu ceva timp in urma aflam ca "au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri in plus față de anul 2017". Prin urmare, este oarecum inexplicabila scaderea numarului de locuri alocate unor Universitati, avand in vedere ca cele 5000 de locuri (ciclul licenta) erau IN PLUS.

Sa presupunem insa ca toata discutia este corecta. Apare urmatoarea problema, care nu a fost mentionata anterior: domeniile strategice (de specializare inteligenta) au fost definite la nivel zonal. Prin urmare, orice metodologie ar trebui sa se raporteze la aceasta definitie zonala, iar informatiile necesare sunt disponibile fie prin Eye@RIS3, fie prin documentele pregatite la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare (ADR).
De exemplu, la nivelul regiunii 6 (Sud Muntenia), au fost identificate urmatoarele domenii prioritare:
1. Construcția de mașini, componente și echipamente de producție;
2. Agricultura și industria alimentară;
3. Bioeconomia: dezvoltarea economiei circulare;
4. Turismul și identitatea culturală;
5. Localități inteligente;
6. Industria de inaltă tehnologie.
In mod normal alocarea locurilor SUPLIMENTARE ar trebui sa mearga spre acest directii considrate strategice pentru regiunea 6 (Sud Muntenia).

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor