Ziare.com

Privat versus public in cercetarea romaneasca

de
Joi, 06 Mai 2010, ora 10:57

   

Privat versus public in cercetarea romaneasca
Intre sistemul public de cercetare din Romania si cel privat exista un decalaj urias. De o parte mentalitati feudale, criterii de promovare dubioase, risipa de bani si posturi "caldute" dar sigure, de cealalta parte competitivitate, meritocratie, responsabilitate pentru cheltuirea banilor si o birocratie minima si eficienta.

"Institutele private pot constitui o alternativa reala pentru cercetatorii romani care doresc sa se intoarca acasa si care au nevoie de conditii de nivel international, fara birocratie, fara ierarhii, unde administratia este un partener si nu un dusman, unde mediul stiintific este de top, unde meritocratia primeaza, si unde entuziasmul si spiritul stiintific nu sunt franate ci sustinute", apreciaza dr. Raul C. Muresan de la Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice din cadrul Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale (Coneural), care prezinta in cadrul unui material remis Ziare.com avantajele incontestabile ale unui institut privat de cercetare, mai ales in Romania.

O conditie pentru a reveni in Romania

Cand m-am intors in Romania in anul 2007, am avut marea sansa de a reveni intr-un institut privat, non-profit, care desfasoara exclusiv cercetare fundamentala.

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale a fost fondat in anul 2002 de tineri entuziasti care credeau (si inca mai cred) ca se poate face cercetare de nivel international si in Romania. Daca acest institut nu ar fi existat, cu siguranta ca nu as fi revenit in tara!

Universitatile, institutele Academiei sau INCD-urile nu sunt deloc atragatoare pentru un tanar cercetator cu experienta internationala. Acestea sunt in general dominate de mentalitati feudale, sunt conduse de oameni mediocri si sunt organizate de o maniera ierarhica unde promovarile de multe ori se realizeaza pe alte criterii decat cele ale valorii stiintifice.

In vizitele pe care le faceam acasa, in perioada in care lucram la institutul Max Planck din Frankfurt, am avut nenumarate ocazii sa constat decalajul urias (negativ) al sistemului public de cercetare din Romania, atat in ce priveste resursele umane cat si la nivel de mentalitate.

De aceea, am luat hotararea ferma de a ma reintoarce in tara doar daca voi reusi sa gasesc o alternativa, o institutie unde sa primeze si sa conteze exclusiv performanta stiintifica, unde sa nu existe ierarhii de tip feudal, unde birocratia sa fie la nivel minim, si unde sa ma simt in largul meu printre oameni interesati cu adevarat de stiinta.


Fig. 1. Neuroni artificiali conectati la neuronii din creier

Institutul Coneural a reprezentat pentru mine un adevarat bastion si un refugiu, unde am putut sa ma intorc in Romania si sa fac cercetare in aceleasi conditii pe care le aveam in Germania.

Campanie Ziare.com: Reteta unui cercetator de succes

Exista nenumarate motive pentru care institutele private de acest tip pot reprezenta alternative reale, solide si sanatoase la sistemul public de cercetare. Voi enumera in continuare doar cateva, asa cum au rezultat ele din experienta personala a ultimilor 3 ani.

Calitatea resursei umane

Spre deosebire de institutiile publice, un institut privat care desfasoara cercetare fundamentala nu are o finantare de baza de la stat. Finantarea se asigura prin granturi de cercetare castigate prin competitie si prin donatii, dintre care o sursa importanta de venituri o poate reprezenta optiunea fiecaruia dintre noi de a dona 2% din impozitul pe venit.

Cum si pe ce sa dai 2% din impozit - suflete sau vieti?

Deoarece finantarea nu este permanenta si nici sigura in fiecare an, cercetatorii institutului trebuie sa isi asigure singuri finantarea, adica sa fie suficient de competitivi pentru a castiga granturi de cercetare in competitii nationale si internationale.

Cu alte cuvinte, spre deosebire de sistemul de la stat, in institutele private nu exista posturi "caldute" si sigure; de fapt nu exista pozitii permanente.

Datorita acestui fapt, cercetatorii buni reusesc sa supravietuiasca, fiind competitivi si reusind sa atraga fonduri cu care sa isi asigure finantarea, iar cei necompetitivi parasesc inevitabil institutia. Acesta e un mecanism care se practica pe scara larga si in cercetarea occidentala.

De cele mai multe ori, la inceput de cariera nimeni nu iti ofera in strainatate un post permanent, mai intai trebuind sa iti dovedesti valoarea pentru ca dupa multi ani sa ai sanse sa aspiri la un asemenea post. Intr-un institut privat, salariul tau e direct proportional cu capacitatea de a atrage finantare fiind competitiv la nivel international deci cu calitatea ta stiintifica.

Asadar, exista o motivatie foarte puternica pentru fiecare cercetator de a realiza un act stiintific de mare calitate, de a se perfectiona continuu, de a lucra cu dedicatie maxima pentru a obtine rezultate la nivelul cel mai inalt. Altfel nu are sanse sa obtina finantare in competitiile pentru granturi de cercetare.

Mediu stiintific de tip international si meritocratie

Activitatea intr-un asemenea institut nu este deloc usoara iar postul de cercetator nu este deloc comod. Insa, cel putin la Coneural, activitatea este 100% axata pe stiinta iar mediul in care iti desfasori activitatea este motivant, puternic interdisciplinar, si, datorita oamenilor care "respira" stiinta zi de zi, este un mediu plin de entuziasm si implinire intelectuala.

In universitati si institute publice, din contra, exista frecvent o atmosfera de suspiciune, de frustrare si neincredere si de multe ori invidie. Vectorul principal al discordiei este concentrarea puterii de decizie spre anumite functii organizate ierarhic, care sunt ocupate de multe ori nu pe merit ci pe interese obscure.

In institutele private, organizarea este pe orizontala, nu pe ierarhii.

Nucleul de baza devine grupul de cercetare format dintr-un director de proiect ("principal investigator") care coordoneaza activitatea pe un set de proiecte si tineri doctoranzi si cercetatori postdoctoranzi. Un grup de cercetare este finantat prin proiectele castigate de directorul de proiect asadar, din punctul de vedere al institutului, grupurile sunt independente si tratate pe picior de egalitate.

Menirea institutiei este aceea de a asigura capacitatea administrativa pentru ca aceste grupuri sa isi desfasoare activitatea in cele mai bune conditiuni. Un cercetator tanar, junior, poate oricand deveni lider de grup daca este suficient de bun pentru a-si asigura singur finantarea. Deciziile la nivel de institut se iau prin discutii cu toti liderii de grup si de obicei si cu membrii fiecarei echipe de cercetare. Asadar, in institutele private domina meritocratia, stimulata prin lipsa pozitiilor permanente si printr-o organizare pe orizontala.


Fig. 2. Inregistrari EEG care monitorizeaza activitatea creierului uman

Birocratie minima si eficienta

Administratia unui institut privat trebuie sa se concentreze exclusiv pe asigurarea suportului necesar grupurilor de cercetare. Acest lucru faciliteaza implementarea unei scheme administrative cu birocratie minimala, dupa model occidental.

Spre exemplu, dupa revenirea in tara in anul 2007 am reusit sa imi dotez complet laboratorul si birourile pentru studenti in aproximativ 3 luni. Prin comparatie, alti colegi repatriati la institutii publice au avut nevoie de cel putin 1 an pentru a dota laboratoare mai putin complexe si de multe ori se plangeau de dificultati majore si de lipsa de cooperare a administratiei.

Un exemplu graitor este cazul unui coleg care a asteptat peste un an si jumatate pentru a i se achizitiona un calculator la o universitate din Bucuresti.

Din pacate, acestea nu sunt cazuri izolate ci sunt generalizate. Departamentele de achizitii ale universitatilor sunt de multe ori foarte lente si ineficiente, iar pe langa birocratia impusa de lege exista frecvent numeroase proceduri interne greoaie si disfunctionale.

Un institut privat nu isi poate permite un asemenea deficit functional, iar atunci cand departamentul administrativ nu functioneaza acesta poate fi imediat schimbat si reformat. O administratie eficienta si cooperanta este una dintre cheile de bolta ale functionarii si performantei unui institut privat.

O administratie proasta nu ar face decat sa alunge cercetatorii buni, care nu au timp si nervi sa duca o lupta si pe frontul intern, institutional.

Pe langa administratia performanta, in institutele private cheltuielile trebuie facute cu maxima eficienta. Deoarece finantarea este asigurata de liderii de grup, acestia sunt direct responsabili de modul in care sunt cheltuiti banii, avand interesul de a realiza achizitii cat mai eficiente.

In institutii publice, departamentele de achizitii sunt frecvent corupte, favorizand la licitatii anumite firme contra unor spagi primite de functionari.

Un lider de grup nu isi poate permite asa ceva deoarece are la dispozitie o cantitate limitata de bani, de obicei obtinuta prin granturi castigate prin competitie. El trebuie asadar sa obtina un pret cat mai bun si o calitate cat mai buna pentru o achizitie, asa incat sa isi optimizeze cheltuielile. Asadar, banii publici obtinuti prin granturi sunt de cele mai multe ori cheltuiti cel mai eficient in institutele private, care au interesul sa obtina un raport optimal calitate / pret avand la dispozitie fonduri limitate si dificil de obtinut.


Fig. 3. Unde cerebrale inregistrate la Coneural. Creierul uman este cel mai complex sistem cunoscut din univers.

Nuclee de coagulare pentru cercetatorii romani repatriati

Inainte de declansarea crizei economice si de reducerea masiva a fondurilor pentru cercetare, primeam des semnale de la cercetatori romani din strainatate care doreau sa revina in tara la Coneural atat pentru mediul stiintific de calitate ridicata cat si pentru eficienta sa si lipsa de birocratie.

Ca dovada a viabilitatii institutelor private si ca o recunoastere a calitatii stiintifice de la Coneural, acesta a devenit in anul 2008 singura institutie partenera din Romania a Max Planck Gesellschaft din Germania, cea mai puternica retea de institute de cercetare din Europa. Studenti foarte buni care au activat in cadrul acestui institut sunt acum la Stanford in SUA sau la Max Planck si la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt in Germania. Multi dintre acestia intentioneaza sa se intoarca in Romania la Coneural dupa finalizarea studiilor in strainatate.

Pentru a acomoda cercetatori si din alte domenii ale stiintei, recent s-a nascut Institutul Roman pentru Stiinta si Tehnologie, care se vrea un cadru institutional interdisciplinar sub umbrela caruia sa fie reunita performanta de nivel international din toate domeniile stiintei.

Poate in timp, daca aceste institute private non-profit se vor consolida, concurenta pe care o vor face sistemului public il va determina pe acesta din urma sa se reformeze cu adevarat.

Dr. Raul C. Muresan
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice
Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale (Coneural)
http://www.coneural.org
Cluj-Napoca, Romania

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3632 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

putin idealist

felicitari pentru toti tinerii activi care incearca sa miste lucrurile in Romania. Totusi, problema cercetarii e mai complexa, ce ne facem cu cercetarea fundamentala sau aplicativa din domenii cum sunt fizica, chimie sau medicina? Un microscop electronic costa enorm si in privat nu vad cum cineva poate aduna atatia bani. De ce trebuie inventat totul cand exista modele functionale in Europa? Ar trebui numai asanate universitatile de nulitati si angajati oameni care pot asigura performanta. Bani va asigur eu ca se gasesc din belsug.

 

Draga Raul,

Jos palaria: te felicit !
Eu, intr-un Centru de Excelenta, tot la Cluj, a trebuit saa astept cam 6 luni pt un laptop. Cam asta a fost toata achizitia, pt ca prima de instalare a papat-o shefu' (Feudalu', adica).
Ce arati tu aici e fenomenal: sunt luat de pe picioare: nu credeam ca exista asa ceva in Romania.
Si eu sunt revenit in tara, cu un grant prin CNCSIS, dar, spre deosebire de tine, experienta mea a fost mult mai amara: am cazut fix in mijlocul sistemului. Feudal. In care Grofu ma acuza periodic ca nu sunt om de echipa: pt ca nu-i treceam coautori la munca mea si pe protejatii lui (pe Grof il treceam coautor by default). Daca ar fi aratat acei protejati, in teorie colegi, un cat de mic interes pt munca, nu as fi avut nici o problema. Dar blazarea in acel Centru de Excelenta era ucigatoare.
Succese !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor