Rectorul ASE, despre examenul de admitere si 10 incubatoare de afaceri pentru tineri - Interviu

Sambata, 30 Martie 2013, ora 12:05
10554 citiri
Rectorul ASE, despre examenul de admitere si 10 incubatoare de afaceri pentru tineri - Interviu
Foto: Ziarul Financiar

ASE reintroduce, incepand din 2013, examenul de admitere pentru locurile fara taxa si pregateste 10 "incubatoare de afaceri" pentru studenti, a declarat prof. dr. Pavel Nastase (foto), rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Prof.dr. Pavel Nastase ne-a vorbit despre modul in care sunt adaptate la Academia de Stiinte Economice planurile de invatamant si, in special, programele de studii de masterat la cerintele pietei muncii, dar si despre cauzele principale pentru care unitatile de invatamant superior romanesc sunt atat de slab cotate in topurile internationale.

Infiintata prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, sub denumirea de Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale (AISCI), Academia de Studii Economice din Bucuresti implineste anul acesta un secol de existenta.

Domnule rector, cum apreciati nivelul de pregatire al absolventilor de liceu care au ales in ultimii ani Academia de Studii Economice?

Pana in anul 2010 intrarea la ASE se facea pe baza unui concurs de admitere, care avea doua componente: un test-grila (70%) si media anilor de studii impreuna cu media de la examenul de bacalaureat (30%).

In perioada de dinainte de 2010, la concursul de admitere se prezentau, in medie, 5 candidati pe un loc. Nivelul de pregatire al absolventilor de liceu care reuseau la ASE era foarte bun, ceea ce se reflecta si in calitatea studentilor nostri.

Din anul 2010, pe fondul scaderii populatiei scolare, ASE a renuntat la examenul de admitere, intrarea facandu-se pe baza rezultatelor obtinute in liceu, iar din anul 2012 numai pe baza mediei de la examenul de bacalaureat.

Calitatea studentilor ASE din ultimii ani a scazut, ceea ce ma determina sa apreciez ca, implicit, si calitatea absolventilor de liceu care au ales ASE a scazut.

Probabil ca, incepand cu examenul de bacalaureat din 2012, care a fost un examen mai exigent si cu un procent de promovare scazut, calitatea absolventilor de liceu care au intrat la ASE a crescut.

Ce varianta de admitere vi se pare optima pentru perioada actuala si urmatoare?

La inceputul anului universitar 2012-2013, pe fondul unei scaderi a nivelului de pregatire al absolventilor de liceu care intra la ASE, am lansat ideea reintroducerii examenului de admitere incepand cu anul 2013.

Pentru fundamentarea luarii unei asemenea decizii am realizat un sondaj de opinie in randul studentilor actuali, al profesorilor din ASE si al elevilor de liceu. Majoritatea respondentilor, in proportie de 80%, au votat pentru reintroducerea examenului de admitere.

Astfel, incepand cu anul 2013, vom da examen de admitere sub forma unui test-grila, care va avea o pondere de 70% in concursul de admitere, restul de 30% fiind media de la bacalaureat. Disciplinele de concurs sunt: matematica, economie si limbi moderne (numai pentru facultatile FABIZ si REI).

Examenul de admitere are, in principal, rolul de a selecta candidatii care au deja cunostintele prealabile, necesare pentru a incepe pregatirea in domeniul economic si al administratiei publice.

Pentru locurile cu taxa vom avea inscrieri fara examen, numai pe baza mediei de la bacalaureat.

Practic, cei care vor da examen de admitere vor ocupa locurile finantate de la buget si o parte dintre locurile cu taxa. Cei care se inscriu fara sa dea examen de admitere vor concura, pe baza mediei obtinute la bacalaureat, pe locurile cu taxa care vor ramane disponibile dupa ocuparea locurilor de catre cei care au dat examen de admitere.

Cum explicati scaderea numarului de studenti inregistrata in ultimii ani?

Numarul total de studenti in Romania a cunoscut mai intai o evolutie ascendenta, atingand valoarea maxima de 907.353 studenti in anul universitar 2007-2008. Din acel an, numarul total de studenti este in scadere, ajungand la valoarea de 539.852 studenti in anul universitar 2011-2012.

Aceeasi evolutie o inregistram si in ceea ce priveste numarul de studenti inscrisi la invatamantul de stat - valoarea maxima de 526.844 studenti se inregistreaza in anul universitar 2007-2008, in timp ce in anul universitar 2011-2012 acest numar a scazut la 399.464.

Invatamantul privat cunoaste o evolutie asemanatoare, dar cu un maxim de studenti (410.859) in anul universitar 2008-2009, in timp ce in anul universitar 2011-2012 numarul de studenti in invatamantul privat a scazut la 140.388.

Numarul total de studenti in invatamantul economic are o evolutie asemanatoare cu ceea a numarului total de studenti din Romania, avand un maxim in anul universitar 2007-2008, cand s-a inregistrat valoarea de 294.417 studenti, aceasta valoare scazand apoi in fiecare an pana la 114.703 in 2011-2012.

La invatamantul de stat, valoarea maxima a numarului de studenti se inregistreaza in anul 2006-2007 (126.517 studenti), in timp ce numarul de studenti la invatamantul privat economic a cresut pana in anul (2008-2009), cand s-au inregistrat 179.016 studenti.

La invatamantul economic de stat asistam la scaderea continua a numarul de studenti dupa anul 2006-2007, ajungand la 66.878 studenti in anul 2011-2012, adica aproximativ 53% din valoarea anului 2006-2007.

In invatamantul privat economic numarul de studenti a scazut la valoarea de 47.825 studenti in 2011-2012, adica aproximativ 28% din valoarea anului 2008-2009.

Cauzele scaderii numarului de studenti in ultimii ani sunt, in principal, doua. In primul rand, este vorba despre evolutia fenomenelor demografice la nivelul Romaniei. Dupa 1990 rata natalitatii a scazut foarte mult, ceea ce s-a repercutat in numarul absolventilor de liceu care a inceput sa scada in ultimii 3 ani si va scadea si in urmatorii ani.

Pe de alta parte, in ultimii 2 ani, rata de promovare a examenului de bacalaureat a scazut semnificativ.

Care dintre facultatile din cadrul ASE-ului este cea mai solicitata la ora actuala?

In ultimii trei ani optiunile candidatilor la concursul de admitere ASE s-au indreptat cu prioritate catre facultatile: Relatii Economice Internationale (3.799), Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori (3.513) si Cibernetica, Statistica si Informatica Economica (3.306).

Cum se adapteaza ASE la cerintele de pe piata muncii?

Una dintre primele hotarari ale Consiliului de Administratie a fost restructurarea planurilor de invatamant si a fiselor de discipline, proces care s-a realizat in perioada mai-octombrie 2012.

Un criteriu important, care a stat la baza acestui proces, a fost adaptarea acestora la cerintele de pe piata muncii.

La nivelul programelor de studii de masterat, cea mai puternica schimbare se manifesta sub forma ajustarii continuturilor educationale ale disciplinelor la recomandarea angajatorilor importanti, precum si ca urmare a atragerii unor practicieni si experti din asociatiile profesionale in derularea procesului de predare-invatare.

La ora actuala, 26 de programe de masterat (aproximativ un sfert din numarul total de astfel de programe) au incheiat conventii de parteneriat, care s-au concretizat in participarea la activitati de predare-invatare si, eventual, in organizarea practicii.

Certificarea profesionala a calificarilor academice obtinute la absolvirea cu succes a programului de masterat are loc doar in 10 cazuri (aproximativ 9% din total). Mai mult de jumatate dintre decani si-au declarat preocuparea pentru a incepe negocieri cu asociatiile profesionale sau patronale pentru recunoasterea profesionala a diplomelor de masterat.

Considerati ca plagierea a atins cote ingrijoratoare in mediul universitar romanesc?

Plagierea este o boala care se manifesta la toate nivelurile din invatamantul superior romanesc, dar care trebuie analizata si tratata in mod diferit, in functie de domeniul de studii, de perioada la care ne raportam si de legislatie.

In mod concret, la ASE avem un abonament la o platforma online, prin care se verifica toate tezele de doctorat si articolele ce urmeaza sa fie publicate.

Dar acest lucru nu este suficient, trebuie ca fiecare cadru didactic sa-si controleze publicatiile, sa specifice concret sursele bibliografice pe care le-a folosit. In plus, eu cred ca, odata cu posibilitatea de a publica in reviste online (ceea ce asigura o vizibilitate publica totala), acest fenomen ar trebui sa dispara.

Exista o piata online a lucrarilor de licenta. Va confruntati la ASE cu aceste fenomen?

Exista, intr-adevar, o piata online a lucrarilor de licenta care este foarte greu de stapanit. Aici trebuie sa intervina responsabilitatea cadrelor didactice indrumatoare si a comisiilor de sustinere a lucrarilor de licenta. Si in acest caz se poate folosi o platforma online.

Cat de usor isi gasesc absolventii ASE locuri de munca si in ce domenii sunt cele mai multe? Cum ii sprijiniti?

Incepand cu data de 8 martie 2013 am lansat un sondaj de opinie online privind insertia pe piata fortei de munca a absolventilor ASE din 2011 si 2012. Pana in data de 13 martie 2013 au raspuns la acest chestionar 690 de absolventi ai programului de licenta.

Un aspect important care trebuie subliniat este faptul ca, in timpul studiilor de licenta, numai 45,9% dintre absolventi au lucrat in activitati economice, desi perceptia este ca "studentii lucreaza din timpul facultatii".

Exista cateva concluzii principale concluzii referitoare la absorbtia absolventilor ASE pe piata muncii. Prima este ca ASE, prin programele de licenta NU produce someri. Circa 92 % din absolventii programelor de licenta din ASE lucreaza, isi continua studiile sau desfasoara cele doua activitati impreuna, ponderea celor care nu lucreaza fiind relativ mica (circa 8%), o rata substantial mai mica decat rata somajului pentru tinerii din tara noastra .

Apoi, timpul necesar ca absolventii sa-si gaseasca de lucru este relativ mic, in conditiile crizei din perioada actuala. O treime dintre absolventi isi gasesc de lucru in mai putin de 3 luni de la absolvire, jumatate dintre absolventi avand un loc de munca in mai putin de jumatate de an de la absolvire.

In al treilea rand, se realizeaza o concordanta relativ buna intre domeniul de pregatire al absolventilor si locul de munca, 51% dintre absolventi lucrand in domeniul studiilor absolvite sau in domenii conexe. Doar 19,3 % au declarat ca au dorit sa lucreze in domeniul studiilor absolvite si nu au gasit un loc de munca adecvat.

In plus, ASE este recunoscuta de piata ca o institutie prestigioasa. Pentru cei care au gasit un loc de munca nu se detaseaza vreun element care sa fi favorizat acest lucru, ci un mix de elemente, care se refera la prestigiul ASE, prestigiul facultatii si prestigiul programului absolvit.

Pe de alta parte, perceptia absolventilor fata de ASE este definita de cateva elemente.

Astfel, aproape jumatate dintre absolventi apreciaza ca foarte utile si utile competentele obtinute in timpul studiilor universitare, inutile si complet inutile considerandu-le circa 18%.

In acelasi timp, circa jumatate dintre respondenti considera ca locul de munca pe care il au nu permite utilizarea deplina a competentelor dobandite in facultate.

De circa 2 ani de zile, toate facultatile din ASE beneficiaza de programe de internship pentru studenti, finantate prin proiecte europene, ceea ce ofera si posibilitati de angajare.

In plus, anual sunt organizate targuri de joburi, iar cel care a avut loc in perioada 20-21 martie va deveni permanent si se va asocia cu centrul de cariere al ASE.

Cum ii stimulati pe tinerii care vor sa-si deschida propriile afaceri?

In cadrul ASE, intr-o constructie noua care speram ca se va finaliza anul acesta, am rezervat spatiu pentru 10 incubatoare de afaceri, care vor fi ocupate pe baza unei competitii, la care pot participa studentii care doresc sa-si deschida o afacere.

Care credeti ca sunt cauzele principale pentru care unitatile de invatamant superior romanesc sunt atat de slab cotate in topurile internationale?

Majoritatea ierarhizarilor internationale sunt focalizate pe "reputatia pentru cercetare a universitatilor" sau indicatori ai cercetarii stiintifice, criteriu la care noi nu stam foarte bine deoarece multa vreme ne-am directionat eforturile spre educatie si mai putin spre cercetare.

Aceasta inseamna: publicatii in reviste bine cotate (ISI Web of Knowledge) per cadru didactic, citari per cadru didactic si per publicatie in reviste bine cotate, brevete, inventii, premii etc.

Aceste cerinte sunt greu de atins de catre universitatile care nu au acces la BDI relevante si actualizate in domeniul lor stiintific, nu au acces la infrastructura de cercetare necesara si universitatile in care limba engleza nu este limba de predare/invatare.

In plus, pentru a avea astfel de publicatii, sansele noastre de succes sunt mult mai mari atunci cand colaboram cu colegii nostri din strainatate, ceea ce nu facem in mod concertat.

Un alt criteriu frecvent intalnit in diverse clasificari ale universitatilor este "orientarea internationala", unde, din nou, nu stam bine: numar de studenti din strainatate care studiaza la noi si invers, cadre didactice din strainatate care predau la noi si invers etc., acesti indicatori raportandu-se la numarul de cadre didactice, numarul de studenti.

Odata cu clasificarea multidimensionala a universitatilor U-Multirank (proiect care incepe in acest an) exista sansa ca sa patrunda in aceste topuri internationale si alte universitati, criteriile fiind mult mai cuprinzatoare: reputatia pentru cercetare, calitatea predarii si invatarii, orientarea internationala, succesul transferului de cunostinte (de exemplu, parteneriate cu intreprinderile mari si intreprinderile nou-infiintate), contributia la dezvoltarea regionala. Noi ne-am inscris la aceasta evaluare si asteptam sa vedem daca vom fi selectati.

Mai exista o explicatie: universitatile noastre nu au avut in vedere o "strategie" adecvata, consistenta, pentru a patrunde in aceste topuri (din cauza schimbarilor legislative frecvente, din cauza cerintelor ridicate, referitoare la cercetarea stiintifica, neadecvate pentru noi) si s-au focalizat pe consolidarea competitivitatii la nivel national.

Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat joi, 28 martie, că semnalele primite din rândul societăţii arată clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend. "În...
#Pavel Nastase rector ASE, #examen admitere ASE 2013, #incubatoare afaceri ASE, #plagiat universitati , #universitati