"Nu sunt ce par a fi". Despre travesti, o plimbare prin istorie si prezent

Parada diversitatii din cadrul GayFest de saptamana trecuta a readus in atentie o tema care incinge discutii an de an, in special cu ocazia evenimentelor publice ale comunitatii LGBT: travestiul.

In opinia unora, doar persoanele gay fac travesti sau, vicerversa, daca te travestesti ai automat o alta orientare sexuala. Aceasta prejudecata persista, se pare, in mentalitatea societatii noastre, in ciuda faptului ca travestiul este o tehnica teatrala veche de secole, utilizata de diferite culturi.

Totusi, inversunarea opiniilor celor care sustin ca "nu e normal" sa te imbraci in femeie daca esti barbat (sau invers) parca a mai scazut. Insa, de la acceptarea travestiului in show-uri de televiziune sau evenimente special organizate pana la toleranta pentru travesti pe strada, intr-o zi obisnuita, mai este cale lunga.

Plonjez putin in sacul cu amintiri, pentru ca am una care se potriveste temei: intr-una din verile din perioada liceului, aflati in tabara si plictisiti de strand, cantat la chitara la umbra, barfe si alte cele ce mai faceam pe acolo, am tabarat (mai ales noi, fetele) pe cel mai dragut baiat din trupa, sa il transformam in fata.

Nu imi amintesc sa fi opus, saracul, rezistenta (pe de o parte, il intriga ideea, pe de alta, nu stiu daca ne facea fata cu un refuz). L-am machiat, i-am facut parul (noroc ca era un blond natural carliontat), l-am imbracat mai ceva ca pentru club si l-am scos la plimbare.

Prima victima a fost un sarman biciclist, care a muscat zdravan asfaltul, uitandu-se pierdut la "blonda beton" de 1,85, cu fusta mini, picioare lungi, subtiri, pe tocuri si niste sani improvizati din batiste. In orele petrecute la plimbare, toti barbatii au intors capul dupa o ea care era, de fapt, un el. Nimeni nu s-a prins de travesti (altfel cred ca riscam sa avem probleme, in vremea respectiva). Iar subiectul travestiului nu era si nu este nici azi homosexual, ci un heterosexual la fel ca multi altii, si care era perfect constient ca deghizarea in femeie era o joaca, un mic spectacol pentru amuzamentul nostru, al tuturor.

Travesti - un rol, o masca din timpuri stravechi

Joaca, spectacol, amuzament, parodie. Caracteristici ale travestiului, indiferent unde este intalnit. Travestiul este o masca pe care ti-o asumi pentru a interpreta un rol, chiar daca rolul acela este pe scena teatrului, intr-un club, intr-un film sau in societate.

Copii fiind, suntem, parca, mult mai deschisi in a vedea cum ne sta deghizati in hainele sexului opus. Stim ca sunt roluri si ni le asumam. Baietii se machiaza, isi pun margelele mamei, fetele dau fuga la dulap si scot un sacou barbatesc, iar pe fata isi deseneaza o mustacioara cu creionul dermatograf. Cand doua surori vor sa se joace "de-a mama si de-a tata", rolul masculin este asumat de una din fete. Pentru ca efectul sa fie cel dorit, un element de garderoba masculina plus gesturi specifice si ingrosarea voita a vocii completeaza joaca.

Sa nu uitam ca pana si in "Liceenii", film realizat intr-o epoca marcata de cenzura, unul din liceeni se deghizeaza in fata pentru a putea intra in caminul fetelor si a le surprinde "la ele acasa". Probabil toti cei care au petrecut o vreme prin internate sau camine au povesti similare reale, fie ca le-au fost protagonisti sau nu.

Travesti inseamna o tehnica de interpretare a unui rol de sex opus, prin utilizarea unor elemente specifice de machiaj, imbracaminte, mimica, gestica etc. Travestiul se refera si la o imitatie exagerata, chiar cu accente grotesti, in personificarea unui personaj cu intentia de a sublinia defecte ale acestuia.

Istoria vorbeste despre travesti inca din perioada teatrului antic grec, cand intruchiparea unui personaj de catre o femeie era considerata blasfemie. Toate rolurile erau incredintate barbatilor, inclusiv cele feminine. Nu mai putin celebra perioadacommedia del'arte (1600 - 1800) a folosit din plin travestiul pentru a scoate in evidenta si a imita situatii, stereotipuri sau caractere.

Cultura chineza si cea japoneza (teatrul de tip Kabuki) au utilizat frecvent travestiul, iar eroinele shakespeare-iene au fost interpretate de actori in travesti (in special baieti tineri, care nu aveau inca vocea ingrosata), spre deliciul publicului. Accesul femeilor, ca actrite, pe scena britanica, a fost permis abia in timpul domniei regelui Charles al II-lea. Abolirea interdictiei pentru femei de performa pe scena s-a intamplat abia in secolul al XVII-lea, la Venetia.

Camelia Jula

Citeste mai multe despre "Nu sunt ce par a fi". Despre travesti, o plimbare prin istorie si prezent pe Think Outside the Box

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...