Ziare.com

Mituri despre sexul de odinioara

Miercuri, 19 Septembrie 2012, ora 18:17

   

Mituri despre sexul de odinioara
Istoria este plina de mituri. Legenda este si mai plina.

Dar legendele si istoriile despre sex sunt incununate de o aureola aparte, ascunse in ceata marilor secrete si povestite astfel incat sa nu roseasca domnisoarele, cele care erau, de fapt, chiar eroinele legendelor si ale istorioarelor.

Ceea ce domnii isi spuneau discret intre ei, ca sa nu afle doamnele, acestea susoteau intre ele si mai ascuns, ca sa nu roseasca in fata domnilor.

Astazi, miturile nu mai prezinta interes pentru nimeni, dar demitificarea uluieste uneori prin adevarul simplu care se ascunde, relateaza Factroom. Merita amintite cateva exemple:

Mitul victorian

Despre moravurile epocii victoriene (regina Victoria 1819 - 1901) s-a vorbit mult, s-a scris si mai mult. Se purtau fuste lungi, iar femeilor nu le era permis sa-si expuna glezna.

In epoca victoriana se stie ca fetele erau crescute in manastiri si asezaminte speciale pentru elita sociala, fiind ferite de orice contact cu barbatii, dar si de orice informatie privindu-i pe acestia.

Se considera ca numai viitorului sot avea sa-i revina sarcina de a le furniza informatiile in fata carora lor li se cuvine sa roseasca si tot viitorul sot avea sa le faca sa cunoasca societatea. Regulile morale trebuiau riguros respectate.

Acesta este mitul. Adevarul pe care il cunoastem astazi arata insa ca fetele reuseau sa faca mici escapade din asezamintele respective si sa obtina impresionante materiale pronografice - texte si desene - care se pastreaza inca in colectii particulare.

Institutiile muzeistice nu sunt indreptatite sa detina si sa expuna asemenea materiale. Ele circula si astazi la fel de discret, ca si pe timpul reginei Victoria.

In ceea ce o priveste pe regina insasi, legenda despre sobrietatea si chiar abstinenta sa pare sa fie tot un mit. Cercetatorii spun ca regina iubea sexul, dar si acesta i se potrivea de minune. O dovada in acest sens sta in faptul ca regina a nascut noua copii.

Viata puritanilor

Istoria consemneaza ca aproape la toate popoarele exista un grup mai mare sau mai mic de asceti, care se abtineau nu numai de la sex, dar si de la orice avea conotatie cu aceasta notiune, considerata rusinoasa.

Puritanismul era raspandit indeosebi in randul fetelor, care se cuvenea sa-si pastreze inocenta cel putin pana la casatorie.

Istoria consemneaza cazul unor fete din elita sociala, care, casatorindu-se, au refuzat sa se apropie de respectivul sot, acesta ramanand cu buzele umflate nu numai in noaptea nuntii, ci si dupa aceea.

Acesta este mitul. Cercetarile sociologilor au demonstrat ca, in Evul Mediu, o treime dintre puritane erau deja gravide in ziua casatoriei. Nu se stie daca motivul trebuie cautat in curiozitatea fetelor de a vedea "cum este", sau in faptul ca nu au rezistat asaltului unui partener imposibil de refuzat.

In secolul XIX, multe fete tinute in frau din "decenta" se "razbunau" imediat ce se casatoreau, pornind pe calea fanteziilor, exceselor si aventurilor.

Un exemplu concludent este Emma Bovary din romanul lui Flaubert, care a trait un zbucium emotional iesit din comun, neinteleasa de sot, pe care l-a inselat in momentul cand a simtit ca este scapata de supravegherea severa din adolescenta.

Dreptul de a viola femeile supusilor

Asemenea cazuri sunt frecvent prezentate in literatura, unde este adesea consemnat dreptul feudalului de a petrece "prima noapte" cu tanara mireasa a supusului.

Literatura abunda de slujnicele obligate sa faca sex cu seniori, faptul constituind deliciul naratiunii epice si atractia unui anumit fel de creatie artistica, pe placul publicului cititor.

Acesta este insa numai mitul. Adevarul este ca nicio lege, din nicio tara europeana nu instituia asemenea drept. Daca aveau loc violuri, ele se produceau, ca si astazi, in afara legii. Daca faptul se producea cu consimtamantul partilor, nu mai era viol. Consimtamantul era insa usor de obtinut de catre senior.

Unele femei au cedat si in trecut usor, asa cum unele cedeaza si astazi, in schimbul unor oferte materiale, magulite de pozitia sociala a partenerului, adesea contand pe eventualele avantaje ce aveau sa vina pentru ele, familie sau chiar sot.

Este notoriu un caz din secolul XIX, considerat modern, cand poloneza Maria Walewska i-a cedat lui Napoleon Bonaparte, sperand in sustinerea intereselor cercului caruia ii apartinea. De altfel, insusi sotul Mariei o indemnase sa-i cedeze lui Bonaparte, socotind ca o face in ineresul patriei.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6735 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
9 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

true ...true...true

"Femeile au cedat si in trecut usor, asa cum cedeaza si astazi, in schimbul unor oferte materiale, magulite de pozitia sociala a partenerului, adesea contand pe eventualele avantaje ce aveau sa vina pentru ele..."

 

false... false... false...

nu generaliza experientele tale personale, e in egala masura adevarat daca reversezi sexele.

Cred ca va inselati si dvs si dl. Pitigoi,

Unele femei da, nu femeili. Femeile nu sunt o specia atat de perversa asa cum va imaginati dvs. domnilor.Si nu exista doar femei care au cedat domnilor in schimbul unor interese materiale, ci si invers. Apoi sa stiti de la mine ca Maria l-a iubit pe Napoleon Bonaparte, si chiar mult de tot. Poate, la inceput s-a apropiat de el pentru ca a fost impinsa de sot si de politicienii nationali polonei, insa atat.

Nici Una NU l-a iubit ...

Avea ... Junghiuu' Mic ... :)):)):))

Madame Bovary

Domnule Pitigoi,
trebuie sa recunosc ca aveti un fel nastrusnic de a gandi si de a va exprima. Parca ati vrea sa confirmati indemnul lui Kogalniceanu: ''scrieti orice, numai scrieti''. Dar nu mai suntem in epoca aceea!
In primul rand, Mme Bovary este un personaj fictiv, o creatie, o plasmuire. Daca ar fi sa il citez pe Flaubert, ''Madame Bovary c'est moi!'', deci, dupa cum vedeti, era autorul insusi, cu diferentele de rigoare, desigur. In afara de asta, se vorbeste de ''bovarism'' ca de o incapacitate de adaptare la realitatile unei lumi, de dorinta de a se refugia intr-o lume ideala, plasmuita de mintea noastra, umana si imperfecta.
Sunteti departe de tot stimabile!

 

"Scrieíți,băieți,..

...orice,numai scrieți!"a spus-o Ion Heliade Rădulescu.

Confirm! Scuze de confuzie!

E adevarat: indemnul apartine lui I.H Radulescu.
Kogalniceanu vorbea despre spiritul critic: ''vom critica lucrarea, iar nu persoana!''. Scuze pentru inexactitate. M-a luat si pe mine valul pasoptist :)

Asa se prostea Madame Bovary ...

Ca sufera ne_definit, romantic ...
Este o Boala Prezenta si Azi ...

Unele Nu se ... :)):)):)) daca NU se simt in Transa Bovarica, ...
ASA au invatat Dansele de la Danielle Steel ...

In Majoritatea Cazurilor, Vindecarea survine cu Un Junghi suficient de MARE si, mai ales, Tehnic Uzitat ...

La Madame Bovary, se pare ca fie:

1. NU a fost suficient de MARE, Junghiuu', desigur ...
2. NU a fost folosit suficient de tehnic ...
3. Si Una, Si Ailalta ... :)):)):))

Drama !

Sugubat, ca de obicei!

Totusi, bovarismul nu are doar componenta sexuala, ci una sociala, mai ales. Refugiul se face intr-o lume imaginara, romanesca, subiectul vrea sa traiasca ceva nemaintalnit, ceva nemaivazut, o iubire din aceea cum doar o data la un secol se naste...samd. :)


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor