De-a lungul istoriei, barbatii au fost adesea asociati cu instinctele erotice brutale, cu un apetit sexual mai greu de infranat.
Considerata si astazi de unii ceva normal, hipersexualitatea masculina - satiriazisul sau echivalentul barbatesc al nimfomaniei - reprezinta, totusi, un comportament sexual deviant, ce se poate atenua prin psihoterapie sau, in functie de gravitatea situatiei, prin tratament psihiatric.
Cu toate ca un studiu publicat lunile trecute in Jurnalul american de Neurostiinta si Psihologie Socioafectiva, citat de Hypersexual Disorders, arata ca dependenta de sex nu declanseaza in creierul uman aceleasi mecanisme precum dependenta de alcool sau de droguri si desi nu a fost inclus de Asociatia americana de psihiatrie (APA) in categoria bolilor psihice, satiriazisul nu trebuie acceptat ca un comportament normal.
O dovada ca obsesia pentru sex nu este o inventie a zilelor noastre si nici un rezultat exclusiv al consumului de pornografie sta in originea mitologica a denumirii acestui comportament. "Satirii", numiti si "seleni" sunt personaje mitologice reprezentate prin trasaturi animaliere in partea inferioara a corpului.
Instinctele incontrolabile ale satirilor sunt personificate prin picioare paroase, copite de tap si cozi lungi. Adesea, desfranarea si spiritul malefic al satirilor este sugerat si prin lobii alungiti ai urechilor ori prin cornite scurte ce rasar din cap. Desigur, sa nu uitam nici de organele genitale care sunt aproape constant erecte.
Donjuan-ul fara scrupule, craiul care umbla din dormitor in dormitor
Am putea crede ca barbatii obsedati de sex au o partenera stabila care le satisface constant dorintele erotice intense. Ei bine, nu este tocmai asa. Dimpotriva, absenta unei relatii stabile este unul dintre principalele "simptome" ale satiriazisului si este generat de cautarea constanta a satisfacerii instinctelor, de nevoia detensionarii energiei sexuale.
Daca se intampla sa aiba o singura partenera pentru mai multa vreme, barbatul cu satiriazis poate ajunge sa aiba un comportament brutal in momentele de intimitate cu aceasta sau poate ajunge sa o insele. Astfel, chiar daca atinge un punct de echilibru printr-o relatie emotionala stabila, este destul de greu ca un barbat cu o dorinta constanta de sex sa sa aiba si o relatie intima stabila, unica.
Satiriazisul, numit si "donhuanism", este boala celibatarului convins, a seducatorului prin definitie. Hipersexualitatea poate fi intalnita in cazul unor barbati cu o imagine publica impecabila, persoane cu functii importante, indivizi pe care societatea ii obliga sa se conformeze si sa-si reprime instinctele primare, instincte puse de acestia mai presus de alte nevoi, precum cea de hrana sau de odihna.
Totusi, comportamentul sexual masculin deviant poate duce la exhibitionism, mania de a se manifesta in public prin gesturi indecente, prin masturbare, prin expunerea in public a organelor genitale, fara scopul de a avea relatii sexuale "spectatorii".
Consecinte si mai grave ale hipersexualitatii sunt violul sau pedofilia.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.