Orasul lui Iohannis - Unde a ajuns Sibiul "pas cu pas"

   

Acum cinci ani Klaus Iohannis pleca de la primaria Sibiului pentru cea mai importanta functie in stat. A fost primarul care a dezvoltat Sibiul si i-a dat o traiectorie. Acum, dupa ce a "predat" carma, Sibiul este transformat. In bine sau in rau...depinde de cum privesti. Doua zone industriale, una la iesirea din Sibiu spre Alba, alta la iesirea dinspre Autostrada spre DN 1, atrag tinerii cu forta de munca din judete precum Alba, Valcea, Olt sau Hunedoara. Sibiul sta prost, insa, la capitolul infrastructura, desi se fac pasi si in aceasta directie.Sibiul fiind, in primul rand un oras cu istorie, cautat de turisti, accentul s-a pus pe dezvoltarea zonei centrale, iar punctul maxim al investitiilor a avut loc in anii premergatori programului "Sibiu - Capitala Culturala Europeana". Aleile si strazile cochete, cu cladiri istorice, au primit, atunci, cea mai mare atentie, astfel incat programul european a fost unul de succes.
Au ramas in urma, insa, cartierele, zonele cele mai populate ale orasului, care aveau nevoie de investitii capitale. In ciuda lucrarilor vaste din centru, la periferie inca mai puteau fi gasite strazi de pamant.
Asa au inceput lucrari ample de modernizare a strazilor in cartierele de case, iar in paralel s-a intervenit in cartierele vechi de blocuri cu lucrari de infrastructura si reparatii inclusiv ale retelelor de utilitati, ale iluminatului public si cablajului metropolitan.
"Am reusit pana in prezent sa finalizam lucrarile in sapte zone ale orasului. O noua zona de blocuri a intrat in lucru in iulie, iar in urmatorii doi ani vom finaliza si restul cartierelor de blocuri", spune Astrid Fodor, primarul Sibiului.
In paralel, se investeste in scoli, dar si in modalitati de petrecere a timpului liber.
"Am creat un skate park de peste 10.000 de metri patrati, iar un proiect important este in curs de executie si anume transformarea unui lac intr-un obiectiv pentru practicarea sporturilor nautice. Avem ca obiectiv construirea unui centru de agrement si sport in lunca Cibinului, iar intr-o alta zona vom amenaja un parc de peste 40.000 de metri patrati prin reconversia unui teren neutilizat in prezent. Legatura dintre modernizarea orasului si dezvoltarea economica a acestuia este foarte stransa. Economia locala este sursa de venit pentru bugetul local, iar din aceste fonduri noi putem initia investitii. De aceea, dezvoltarea economica a orasului este o directie strategica pentru Primarie si facem eforturi constiente pentru a sprijini investitorii", povesteste Astrid Fodor despre modul in care s-a creat, la Sibiu, o legatura intre viata economica si administratie.
Pentru ca s-a creat tot mai mult premisa dezvoltarii zonelor industriale, unde tot mai multe companii vin, investesc, creeaza forta de munca si produc plus-valoare, s-a luat decizia unor investitii mari in cele doua zone de fabrici ale orasului: Zona Industriala Vest - situata in apropierea Aeroportului si Autostrazii, pe drumul spre Alba, si Zona Industriala Est - situata la iesirea spre Agnita, in apropierea Autostrazii, dar la iesirea spre Valcea.
In zonele industriale se fac lucrari de extindere a retelelor de apa si canalizare, se mareste reteaua de strazi pe masura ce fabricile isi cresc si ele capacitatile de productie.
"Pentru ca transportul angajatilor este esential am achizitionat autobuze noi, extindem rutele de transport public si cream mai multe statii de autobuz spre aceste zone. In acelasi sens, le vom conecta mai bine cu orasul prin noi legaturi rutiere. Pe de alta parte si reciproca este valabila: datorita dezvoltarii si modernizarii orasului, Sibiul este mai atractiv pentru investitori, acestia gasind in Sibiu un oras european ca ritm si directii de dezvoltare, functional ca infrastructura si placut ca mediu de locuit", spune primarul.
Angajatii isi cauta locuinte in afara orasului; traficul e un haos
In ceea ce priveste proiectele imobiliare, Sibiul traverseaza o perioada in care se construieste foarte mult, cererea fiind mare, mai ales ca multi tineri vin in oras, atrasi de locurile de munca, dar si de viata culturala de aici.
Locuintele au tinut si ele pasul cu dezvoltarea, astfel ca pretul unui apartament in Sibiu este destul de ridicat. Tinerii s-au reorientat si au gasit variante mai ieftine in zone din afara Sibiului: Cisnadie, Sura Mare, Cristian, Selimbar. O astfel de dezvoltare a ansamblurilor rezidentiale in zone din afara orasului a gasit infrastructura nepregatita sa preia, la ore fierbinti, traficul de la intrarile, respectiv iesirile din oras, atunci cand muncitorii merg spre locurile de munca sau cand se intorc acasa.
Este cazul drumului care leaga orasele Sibiu si Cisnadie, tranzitat de sute de masini in fiecare dimineata si seara. Aici, pentru un drum de patru - cinci kilometri, soferii ajung sa stea in coloana, uneori, o ora.
La fel se intampla la intrarea in Sibiu, dinspre Zona Industriala Vest. Orasul este sufocat de masinile care tranziteaza orasul, in loc sa iasa spre centura ocolitoare.
Pentru ca s-a discutat mult despre Zona Metropolitana, care ar putea rezolva macar o parte din aceste probleme legate de infrastrucura, primarul Sibiului, Astrid Fodor, spune ca un astfel de tip de asociere va deveni un subiect de interes pentru orasul pe care il conduce doar "in momentul in care se va adopta o legislatie pentru zonele metropolitane care sa asigure inclusiv consolidarea pozitiei decizionale a municipiilor, raportat la numarul de locuitori si maximizarea impactului dezvoltarii urbane". Aceasta cerinta a comunicat-o Fodor si Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Directoratului General Regio.
Pana atunci, se incearca modernizarea transportului public pentru ca acesta sa constituie o alternativa la transportul cu autovehiculul propriu. Primaria Sibiu a achizitionat 65 de autobuze noi, moderne, alte aproximativ 60 de mijloace de transport ecologice fiind in curs de achizitionare pe proiecte finantate din fonduri europene.
De asemenea o alternativa este transportul cu bicicleta in oras, in acest sens urmand sa fie create piste pe malul Cibinului si catre zona centrala, precum si pe Calea Dumbravii, care va lega centrul de iesirea spre Padurea Dumbrava, unde va fi zona de agrement.
Totodata, Primaria Sibiu are in vedere noi drumuri, alternative pentru arterele aglomerate.
Au fost initiate deja proiecte de constructie a mai multor drumuri de legatura intre Zona Industriala Vest si oras, proiecte de largire si modernizare a podului de pe soseaua Alba Iulia, la intrarea in oras dinspre Alba Iulia, precum si proiecte pentru constructia unui nou pod peste raul Cibin impreuna cu un drum direct de legatura intre cartiere care sa atenueze aglomeratia pe strazile principale ale orasului, suprasolicitate la orele de varf.
Cat despre una dintre cele mai aglomerate iesiri din oras, cea spre Cisnadie, reprezentantii Primariei Sibiu spun ca se va largi drumul si se va crea un drum de legatura cu Calea Dumbravii - drumul spre Padurea Dumbrava si Paltinis, pentru a descarca astfel mai usor traficul de la intrarea in Sibiu.
Municipalitatea va construi doua parcari subterane de mare capacitate in zona centrala, pentru care a pornit deja studiile, iar inca una va fi construita in unul dintre cele mai aglomerate cartiere ale orasului si va fi supraterana.
Cresterea economica
Economistii spun ca balanta comerciala a Sibiului este pozitiva. In ultimul an, exporturile au insumat 3,2 miliarde de euro, in crestere fata de anii precedenti, iar importurile 2,5 miliarde lei. De asemenea, salariul mediu net a fost de 2.806 lei in februarie 2019, cel mai mare din regiunea Centru si mai mare decat cel la nivel de tara.
"Noi spunem ca Sibiului ii merge bine din punct de vedere economic. Aceasta crestere s-a produs , adica dezvoltand mai intai zona industriala vest la inceputul anilor 2000, dezvoltand in paralel orasul si infrastructura, investind in educatie, punand accent pe instruirea fortei de munca, dezvoltand sistemul de invatamant dual, promovand toate aceste atuuri in fata investitorilor si aratand seriozitate in fata acestora prin mentinea unei predictibilitati si stabilitati a taxelor si impozitelor locale in ciuda schimbarilor frecvente ale legislatiei, mentinand administratia locala deschisa investitorilor, pastrand un dialog constant cu cluburile de afaceri si recunoscand mereu contributia semnificativa a mediului economic in dezvoltarea orasului, ca un partener al administratiei locale si a comunitatii", spune primarul Astrid Fodor.
Aceasta este cea lasata in urma de Klaus Iohannis pentru a conduce Sibiul, cel care dupa 14 ani de mandate a luat calea Bucurestiului pentru un mandat de presedinte.
Daca va reusi construirea Centurii de Sud a orasului, un proiect ambitios si necesar, Astrid Fodor are ocazia sa il depaseasca pe Klaus Iohannis. Pentru acest lucru vor fi necesare numeroase studii, colaborari cu Consiliul Judetean Sibiu si primarii din zona, deoarece drumul ar urma sa plece din DN 1 - comuna Cristian, sa ocoleasca Aeroportul Sibiu, spre cartierele de la iesirea spre Paltinis si sa iasa prin padurea unde este amplasat Centrul Chinologic.
Drumul ar trebui, apoi, sa ajunga spre punctul fierbinte care leaga orasele Cisnadie si Sibiu, sa ocoleasca si comuna Selimbar, si sa ajunga din nou in DN 1 - DN 7, spre Valcea, de unde, in viitor, sa se lege la Autostrada Sibiu - Pitesti.
Pana la realizarea unuia dintre cele mai ambitioase proiecte ale Sibiului din ultimul sfert de veac, Astrid Fodor continua politica dusa de Klaus Iohannis, cel cu care a pastrat relatii bune si dupa ce fostul edil a ajuns presedinte. Actualul primar al Sibiului a dus mai departe toate proiectele incepute de Iohannis si, la fel ca si el, are, in Consiliul Local, o majoritate formata din FDGR (din care face parte) si PNL.
Mai mult, ca o intarire a relatiei dintre cele doua formatiuni politice, Astrid Fodor este in relatii foarte bune cu presedintele CJ Sibiu, Daniela Cimpean, care face parte din PNL, partid in care s-a inscris Klaus Iohannis cu putin timp inainte de candida la presedintie.
Fodor "se desparte" de Iohannis la capitolul "comunicare": daca pe vremea cand era primar, Iohannis era cunoscut pentru conferintele de presa organizate "la 11 fix, joia", Fodor nu are astfel de iesiri publice. De asemenea, dupa plecarea lui Iohannis, sibienii nu se mai intalnesc cu primarul pe santiere: fostul edil obisnuia sa plece neanuntat din Primarie, cu masina, si sa ia prin surprindere angajatii care lucrau la santierele orasului.
Marti, 17 Septembrie 2019, ora 09:36
Sursa: Ora de Sibiu

Ora de Sibiu
Cele mai citite stiri
FOTO: Cine sunt sibienii morti in accidentul de la Hosman - Doi dintre ei erau frati
Curg rauri de lacrimi intr-o familie din Ilimbav, iar intreaga comunitate este paralizata de durere. ...
Deschiderea celui de-al doilea mall al Sibiului, programata pentru a doua jumatate a anului 2020
Al doilea mall al Sibiului, Prima Shopping Center Sibiu - Supernova ar urma sa fie deschis in a doua ...
Povestea italianului internat in spitalul din Sibiu de frica coronavirusului - Detalii noi despre caz
Un tanar italian, de 30 de ani, a sosit luni, pe Aeroportul International din Sibiu, cu avionul care ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor