De 4 luni, ANAF refuza sa spuna ce se intampla cu scanerele din vami. Discutiile halucinante cu salariatii institutiei

Desi legea ii da dreptul sa fie in permanenta corect si prompt informat, romanul poate afla ce fac angajatii statului cu banii lui numai daca acestia au chef sa ii spuna. Daca, insa, din rea vointa, reprezentantii institutiilor, functionari platiti tot din banii nostri, refuza sa comunice anumite informatii, omul n-are aproape nicio sansa sa le afle fara sa se judece, ani la rand, cu statul.

Un exemplu cat se poate de clar in acest sens il reprezinta refuzul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) de a spune ce anume face, in acest moment, cu o serie de echipamente cumparate din bani publici.

Este vorba despre 15 scanere de mari dimensiuni care, din informatiile Ziare.com, zac nefolosite de peste un an, in loc sa fie utilizate la depistarea marfurilor de contrabanda, in vami.

De ce ne intereseaza ce se intampla cu respectivele scanere? E foarte simplu: Au fost cumparate cu bani publici pentru a fi folosite la combaterea contrabandei la granitele UE. Cu alte cuvinte, de modul in care sunt folosite scanerele si de reducerea contrabandei depinde, in parte, nu doar bunul mers al economiei Romaniei, ci si al celorlalte state europene.

Pe scurt: e important ca scanerele sa isi faca treaba, sa fie reparate, intretinute si - atunci cand situatia o impune - sa fie inlocuite cu altele mai noi si mai performante.

Iar din intelegerea noastra, niciunul dintre aceste lucruri nu se intampla, in acest moment. La solicitarea Ziare.com, in luna iunie 2018, ANAF a transmis ca "toate cele 15 scanere sunt nefunctionale si se implementeaza un set de masuri care sa conduca la reoperationalizarea sau, dupa caz, casarea acestora, tinand cont de vechime si de costurile punerii acestora in functiune".

Desi expeditiv si dat cu mare intarziere, raspunsul ne-a fost suficient la acel moment. Problema este ca, de atunci, ANAF n-a mai spus nimic despre scanere. In consecinta, pe 19 iunie 2019, Ziare.com a trimis institutiei, in temeiul Legii 544/2001 (a liberului acces la informatiile de interes public), o solicitare de informatii.

Prin respectiva solicitare, am cerut sa aflam, practic, intreaga poveste a acestor dispozitive. Mai exact, am vrut sa stim de la cine, cand, cum si cu cati bani au fost cumparate. Si daca banii dati pe scanere erau de la bugetul de stat sau din fonduri europene nerabursabile (caz in care aparatele nu pot fi casate decat dupa ce au functionat un anumit numar de ore).

Totodata, am intrebat daca scanerele cumparate din bani europeni au functionat suficient. Si daca nu cumva, dezafectandu-le inainte de vreme, tara noastra risca sa dea inapoi banii primiti de la UE pentru dispozitive. Iar daca, totusi, risca sa returneze parte din suma, cam la cat s-ar ridica aceasta cheltuiala?

Apoi, am vrut sa mai aflam si cum au fost alesi cei care au reparat scanerele de-a lungul anilor, cine au fost acestia si cati bani au incasat de la stat.

Nu in ultimul rand, am solicitat sa ni se transmita, in clar, cine a facut cea mai recenta evaluare a starii tehnice a scanerelor si cati bani a incasat pentru asta. Si, bineinteles, am vrut sa mai stim si ce se va intampla cu fiecare dintre aparatele cumparate din bani publici.

Detalii complete despre informatiile solicitate de Ziare.com de la ANAF puteti afla citind integral solicitarea de informatii, formulata in baza Legii 544/2001:

In loc sa raspunda, ANAF ridica din umeri si ne tot amana

Potrivit Legii 544/2001, daca ANAF avea motive sa nu ne raspunda la solicitarea noastra de informatii, ar fi trebuit sa ne-o comunice in primele 5 zile de la primire. Institutia n-a facut acest lucru asa ca, initial, aveam toate motivele sa asteptam un raspuns clar cu privire la scanerele din vami.

Tot potrivit legii deja invocate, ANAF trebuia sa ne comunice raspunsurile in 10 zile lucratoare. Iar daca nici acel termen nu ii era de ajuns, institutia trebuia sa ne-o spuna in scris, notificandu-ne ca ne va raspunde abia dupa 30 de zile.

Dar ANAF n-a facut nici acest lucru. In cele din urma, primele 30 de zile de la depunerea solicitarii s-au scurs fara ca Ziare.com sa primeasca vreun raspuns.

Cu toate acestea - in conditiile in care volumul de informatii solicitate era destul de mare - Ziare.com a ales sa nu dea in judecata ANAF, ci sa astepte, in speranta ca, totusi, mai devreme sau mai tarziu, salariatii institutiei isi vor face treaba pentru care sunt platiti din banii romanilor. Si cu toate astea, raspunsul tot nu a sosit...

Pe data de 21 august - considerand ca 2 luni i-au fost suficiente institutiei pentru a aduna informatiile pe care i le-am solicitat, am dat telefon la ANAF ca sa aflam ce s-a intamplat cu raspunsul nostru. Ne-am gandit chiar ca poate institutia ne-a transmis, intre timp, un raspuns care s-ar fi putut pierde prin hatisurile postei electronice.

Dupa un moment de confuzie - in care nu parea sa inteleaga cum anume o rugam sa ne ajute - reprezentanta Serviciului de Relatii Publice si Mass Media al ANAF ne-a spus ca nu ne-a trimis raspunsul, din cauza ca acesta n-a fost inca avizat. Dar ca n-ar trebui sa ne suparam, pentru ca ii va transmite doleanta noastra doamnei Zeres (Sabina Zeres, sefa serviciului - n.red.), care ne va contacta.

Lesne de inteles, nu ne-a contactat nimeni. Asa ca, peste 2 zile, am revenit cu telefon la ANAF. O alta doamna, usor plictisita, ne-a spus ca intr-adevar procedura interna a institutiei prevede ca raspunsul pentru Ziare.com sa fie avizat de Ministerul Finantelor (in subordinea caruia este ANAF). "Daca avem avizul, poate reusim pana luni (25 august - n.red.)", ne-a comunicat reprezentanta Serviciului de Relatii Publice si Mass Media al ANAF.

N-am inteles cum o procedura interna a ANAF primeaza in fata aplicarii prevederilor Legii 544/2001. Cu toate astea, nu ne-am pierdut, inca, rabdarea.

Pe 30 august, am cerut in scris ANAF sa ne trimita raspunsul solicitat inca din 19 iunie si se ne explice, tot in scris, de ce a intarziat atat de mult in furnizarea informatiilor. Mesajul nostru a ramas fara raspuns.

Pe 10 septembrie, am solicitat ajutorul conducerii ANAF. Pe site-ul institutiei nu sunt listate date de contact ale sefei ANAF, Mirela Calugareanu. Asa ca am cautat un CV al acesteia, am identificat o adresa de mail si i-am cerut, in scris, ajutor pentru a primi raspunsurile cerute inca de pe 19 iunie.

Am trimis, totodata, solicitari similare vicepresedintelui ANAF, Serban Andrei Nistor, si secretarului general al institutiei, Lilian Onescu.

La niciunul dintre mailurile adresate conducerii ANAF n-am primit raspuns. Si nici ANAF nu ne-a comunicat informatiile solicitate.

In consecinta, am revenit cu telefon la institutie, pe 20 septembrie. La acel moment, Serviciul de Relatii Publice si Mass Media al ANAF a spus ca sunt multe informatii de strans, dar ca "maxim saptamana viitoare" incearca sa ne remita un raspuns.

Am asteptat din nou. Si, din nou, n-am primit raspuns nici in termenul avansat de ANAF si nici dupa. Asa ca, la jumatatea lunii octombrie, am revenit, iarasi, cu telefon la ANAF.

O reprezentanta a institutiei, usor dezorientata, ne-a spus ca nu stie despre ce este vorba, dar ca se va interesa. Dar cel mai bine ar fi sa revenim a doua zi, cand va fi la lucru si sefa de serviciu. Iar la acel moment, Servicul de Relatii cu Mass Media va avea un raspuns pentru Ziare.com.

A doua zi, la solicitarea noastra, am primit intr-adevar un raspuns de la sefa serviciului, Sabina Zeres. Si a fost unul halucinant: la aproape 4 luni de la momentul in care Ziare.com a formulat solicitarea de informatii, ANAF nu are raspunsul formulat (desi la un moment dat acelasi serviciu ne-a spus ca mai are nevoie doar de un aviz ca sa ni-l transmita, nu ca sa-l formuleze!) si nici nu stie cand il va avea.

Am intrebat-o pe Sabina Zeres de ce nu ne poate, totusi, raspunde la intrebari. Aceasta ne-a spus ca exista inca entitati (directii ale ANAF sau alte institutii, n-am reusit sa aflam - n.red.) care n-au furnizat datele. Si nici nu se stie cand o vor face. Intrebata cine n-a furnizat la timp informatiile solicitate de Ziare.com, Sabina Zeres ne-a spus ca mai multe nu ne poate spune.

In schimb, Zeres a sustinut ca nu s-a mai confruntat niciodata cu o astfel de situatie si ca atunci cand va avea un raspuns, ni-l va comunica.

Cu alte cuvinte, dupa aproape 4 luni de la depunerea solicitarii (momentul in care am primit cel mai recent refuz de furnizare a raspunsului - n.red.), ne-am intors de unde am plecat: nu avem raspuns si nici nu stim cand sau daca il vom primi vreodata.

Avocatul Elenina Nicut: Pe calea instantei, informatiile se obtin si dupa 2 ani

Ca sa intelegem mai bine ce optiuni are un roman care nu primeste la timp informatiile solicitate in temeiul Legii 544/2001, i-am cerut sfatul avocatei Elenina Nicut. Aceasta ne-a spus, printre altele, ca - potrivit prevederilor Legii 544/2001 - in cazul nostru, termenul in care puteam ataca in instanta faptul ca ANAF nu ne-a raspus la solicitare a expirat.

"Acum e cam tarziu. Exista o serie de termene care trebuie respectate. Daca institutia sau autoritatea nu raspunde nici in 10, nici in 30 de zile, atunci actiunea in instanta se poate deschide in urmatoarele 30 de zile de la data expirarii termenului.

In cazul in care termenul a expirat, atunci se poate reinnoi cererea. Aceasta noua cerere ar trebui, insa, formulata diferit fata de prima. Motivul: o institutie sau o autoritate o poate clasa pe motiv ca repeta o solicitare anterioara. Asta, chiar daca ei nu au raspuns nici solicitarii anterioare.

O solutie definitva - care sa poata fi pusa in executare - poate dura cam un an si jumatate sau poate chiar doi.

Din pacate, daca e vorba despre rea credinta la autoritate sau institutie, alta cale de obtinere a informatiei nu exista. Se poate doar pe baza de hotarare judecatoreasca", a explicat Elenina Nicut.

Jurnalistul Ovidiu Vanghele: Chiar daca informatiile vin tarziu, sper sa ne ajuta sa intelegem cum se cheltuiesc banii publici

Ovidiu Vanghele, jurnalist cu aproape doua decenii de experienta in presa centrala, spune ca a reusit sa oblige, in instanta, MApN sa ii puna la dispozitie o serie de documente de care era legat numele generalul Gabriel Oprea, fost ministru al Apararii.

"Acela a fost primul proces de acest fel pe care l-am avut. Scopul lui era sa obtin niste ordine de ministru pe care le-a dat Oprea. Pana la urma, am primit respectivele ordine. Nu in forma in care le-am solicitat, dar le-am primit.

Cu alte cuvinte, in urma procesului, informatia pe care am cerut-o a ajuns la mine, intr-o oarecare masura. Si, in parte, mi-a folosit. Dar nu atat de mult cat am crezut ca imi va folosi", ne-a explicat Ovidiu Vanghele.

In vara lui 2018, Ovidiu Vanghele a inceput al doilea proces pentru a obtine informatii. Mai exact - asistat in instanta de avocata Elenina Nicut - a dat in judecata PSD, care a refuzat sa-i ofere informatii despre finantarea "mitingului alb" din 9 iunie 2018 si despre alte aspecte legate de respectiva manifestare.

Procesul s-a inregistrat la Tribunalul Bucuresti pe 14 august 2018. Cateva luni mai tarziu, pe 5 decembrie, instanta i-a dat jurnalistului castig de cauza. Dar PSD a facut apel, asa ca procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bucuresti, unde urmatorul termen este pe 12 noiembrie 2019. Cu alte cuvinte, deja s-a scurs mai bine de un an de la inceputul luptei in instanta, iar informatiile inca n-au venit.

In aceste conditii, intrebarea este: daca instanta ii va da dreptate si in apel jurnalistului, ii vor mai folosi la ceva informatiile despre "mitingul alb" din iunie 2018?

"Evident ca, in principiu, pentru public informatiile nu mai sunt la fel de relevante, pentru simplul motiv ca a trecut o multime de timp de atunci si oamenii sunt putin interesati de ceva intamplat acum un an sau doi.

Pe de alta parte, chiar si in aceste conditii, eu cred ca informatiile astea sunt relevante si pot fi revelatoare. Si asta pentru ca, sper eu, avand acces la ele, vom gasi un modus operandi apropo de ce se intampla cu banii, inclusiv cei publici. Pentru ca despre asta este vorba!

Daca banii veneau de la un SRL, nu era o problema. Dar acolo erau si bani publici. Si despre modul in care s-au cheltuit banii publici trebuie sa putem obtine informatii", a mai spus Ovidiu Vanghele.

Lupta pentru informatii continua

Ramane sa vedem daca pana la urma vom reusi sau nu sa obtinem informatiile privind cele 15 scanere din vami, fara ajutorul instantei.

In mod normal, ANAF n-ar trebui sa mai continue sa isi bata joc nici de jurnalisti, si nici de romanii care au tot dreptul sa stie ce se intampla cu banii pentru care ei muncesc si ii dau la stat sub forma de taxe si impozite, pentru a avea o viata mai buna.

Iar daca dupa patru luni de insistente nu am primit niciun raspuns despre scanerele care zac in vami, iar reprezentantii ANAF prefera sa fie dati in judecata decat sa ofere vreo informatie despre ele, putem sa ne intrebam ce au oare de ascuns? Cineva si-a batut joc sau a furat, din nou, din banii romanilor?

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...