Pe ce mai dau primarii banii? Poarta spre infinit pe un deal din Prahova, in loc de trecere de pietoni la scoala (Galerie foto)

In urma cu doua saptamani, in zi de mare sarbatoare, Inaltarea Sfintei Cruci, un sobor de sase preoti, in frunte cu alesii localitatii prahovene Breaza, se gaseau pe un deal din marginimile orasului pentru a inaugura ceea ce Primaria a anuntat a fi cel mai nou obiectiv turistic: o poarta in stil maramuresan.

Breaza este un oras ce la recensamantul din 2011 numara aproximativ 15.000 de suflete. Situat la 100 de kilometri de Bucuresti, a devenit cunoscut si drept "al 7-lea sector al Bucurestiului", pe vremea cand era destinatia principala de evadare a multor locuitori ai Capitalei, dintre care numerosi si-au si cumparat sau construit case aici. In trecut, a fost statiune balneo-climaterica, aerul de aici fiind considerat al doilea cel mai curat dupa celebra statiune elvetiana Davos.

In ultimul deceniu, insa, orasul a inceput sa se deterioreze. De exemplu, calatorul care vine in oras cu trenul s-ar putea razgandi, crezand ca nu a nimerit bine ruta. Gara e darapanata si abia luminata, drumul ce urca spre oras e o rapa unde asfaltul s-a surpat, iar daca ajunge noaptea e bine sa aiba la el o lanterna, pentru ca iluminat public nu va gasi.

Cu toate acestea, una dintre achizitiile pe care Primaria le-a gasit esentiale a fost... o poarta maramuresana. Anuntul a fost publicat pe 7 august anul acesta, pe SICAP. Astfel, Primaria anunta ca vrea o poarta sculptata in stil maramuresan cu motive traditionale pe care e dispusa sa dea 15.000 de lei, peste 3.000 de euro, din banii contribuabililor. In mai putin de 30 de ore achizitia era finalizata.

Ca loc de amplasare a fost aleasa o zona destul de indepartata de oras, iar pentru a fi montata s-a turnat si ceva beton in zona denumita sugestiv "La pietris".

"Poarta spre infinit"

Presa locala a marcat marea inaugurare cu titluri pompoase - "Breaza are poarta spre infinit" - citand declaratiile primarului PSD Gheorghe Richea si ale mesterului care a livrat poarta, Ichim Margarit.

"Monumentul de 3 metri din stejar stratificat este un nou simbol al orasului Breaza. Este inclus modelul creasta cocosului de pe celebrele ii din aceasta zona. Fac mobilier bisericesc, sculptura in lemn dupa harul dat de Dumnezeu si tamplarie universala si aceasta lucrare a fost o bucurie pentru mine.

Trebuie sa recunosc ca ideea apartine parimarului orasului", a spus mesterul, care a primit 15.000 de lei prin atribuire directa de la Primaria Breaza.

La randu-i, primarul l-a laudat pe mester: "In atelierul domnului Ichim am schitat in doar trei linii forma portii, iar dansul a continuat 'stiu cum o sa fie!'. Si iata ce bijuterie a iesit!".

Richea si-a exprimat si speranta ca poarta maramuresana din varf de deal prahovean va deveni si noul obiectiv pe care localnicii si turistii deopotriva vor veni sa-l viziteze.

Cu toate astea, la doua saptamani de la inaugurare, poarta nu apare in nicio prezentare de pe site-ul Primariei Breaza, iar pagina de Facebook pare abandonata cu totul. Nici localnicii n-au prea auzit ca au posibilitatea sa faca pasul spre infinit.

Asa ca am intrebat direct la primarie care este rostul portii, cum a fost aleasa zona in care a fost amplasata, de ce s-a dorit sa fie in stil maramuresan si de ce asa o investitie mai ales in timp ce cladirea emblematica a Brezei, Conacul Brancoveanu, zace in ruine.

Punct de belvedere

Despre oportunitatea si necesitatea achizitiei si amplasarii, Primaria ne-a raspuns ca si-a dorit ca si acest oras sa intre in rand cu altele si sa aiba "un punct de belvedere".

"Orasul Breaza nu are un Punct de Belvedere ca alte localitati (statiuni) din tara. S-a cautat si s-a gasit in zona 'Varf la Pietris' inaltimea cea mai mare si care ofera o imagine deosebita catre oras si imprejurimi. Totodata, accesul sa fie usor atat cu masina, cat si pe jos", sustine Primaria Breaza.

Cetatenii spun insa nu numai ca orasul are deja numeroase puncte de belvedere la care se poate ajunge inclusiv cu masina pana in apropiere, dar si ca in zona aleasa acum, iarna sau cand ploua, doar masinile de teren pot urca pana la poarta.

"Spre exemplu, 'La troita' se ajunge cu masina si este la 500-800 m de poarta", a declarat, pentru Ziare.com, brezeanul Radu Brotoiu.

Insa de departe cel mai cunoscut punct de belvedere al Brezei este Dealul Gurga, unde e amplasata si Crucea Eroilor, si care, potrivit site-ului Primariei, este cel mai inalt punct al orasului, motiv pentru care ar fi supranumit si "micul Caraiman".

Radu Brotoiu ne-a spus si ca sunt numeroase alte puncte la inaltime de unde poate fi admirata panorama orasului.

Iata o cum e vazut orasul de pe Dealul Vrabiesti:

Poarta spre infinit vs. trecere de pietoni la scoala

Cetatenii au reclamat, pe retelele de socializare, si modul in care Primaria a facut achizitia - incredintare directa sub umbrela legii, care spune ca orice achizitie publica de produse si servicii mai mica de 100.000 de lei poate fi facuta fara licitatie.

Oamenii semnaleaza ca sunt inadvertente: "Ce nu inteleg eu: achizitia directa e in august si poarta era gata din iulie, iar la vreo saptamana dupa ce a fost gata au prins-o si in bugetul pe 2019. Cum a schitat-o primarul in doar 3 linii cu cateva luni inainte sa stie ca vrea s-o cumpere?", este unul dintre comentariile cetatenilor la imaginile postate pe Facebook cu poarta.

In plus, ei spun ca banii lor puteau fi folositi mult mai bine, in lucrari ce tin de confortul si siguranta lor.

"Sincer, nu-i vad rostul (portii - n.red.). Erau altele mai importante, cum ar fi trasarea trecerii de pietoni de la scoala", ne-a declarat Radu Brotoiu.

Cum a ales primaria mesterul pentru poarta

Am intrebat si autoritatile cat a costat in final toata lucrarea, cu tot cu amplasare si cum a fost selectata firma. Ne-au raspuns ca niciun leu peste cei 15.000 din banii contribuabililor nu au fost cheltuiti, pentru ca au fost cetateni care au muncit gratis pentru ca obiectivul sa fie realizat.

"Prin HCL nr 35/23.04.2019, Consiliul Local Breaza a aprobat includerea in lista de achizitii a obiectivului, poarta sculptata, cu o valoare de 15.000 de lei. Lucrarile de amenajarea acestui obiectiv s-au realizat cu forte proprii si contributia in natura a unor cetateni din zona.

Firma care a livrat acest obiectiv se numeste SC INNOVATION HOME CREATIONS SRL si a fost achizitionata din catalog SICAP. Procedura de achizitionare prin achizitie directa, deoarece valoarea obiectivului nu depaseste pragul prevazut de lege", a precizat Primaria.

Firma Innovation Home Creations figureaza ca infiintata in 2017 si are doi angajati, din care unul presupunem ca este mesterul Ichim Margarit.

Poarta maramuresana in stil prahovean

Si, bineinteles, prima intrebare care vine in mintea oricui aude de noul obiectiv: De ce o poarta maramuresana in localitatea prahoveana?

Aici Primaria ne-a linistit. Chiar daca in fisa de achizitie a fost ceruta clar "o poarta sculptata in stil maramuresan cu motive traditionale", de fapt era indicat doar conceptul, poarta fiind 100% prahoveana.

"Referitor la sculptura, aceasta nu este in stil maramuresan, deoarece stilul respectiv are in vedere o structura de lemn cu o usa sau o poarta avand multiple incrustatii si basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de forma agivala modificata, care este plasata la intrarea unei gospodarii si/sau case din Maramures.

Constructia aleasa de Consiliul Local a fost preluata din zona Valea Doftanei unde se pot vedea asemenea lucrari, inclusiv la intrarea in curtea bisericii.

Poarta contine sculpturi care reprezinta o coarda de struguri, traditia noastra prahoveana de cultivatori de vita de vie (la Breaza nu exista gospodarie sa nu aiba cel putin o coarda de vita de vie), iar pe fata este motivul reprezentativ brezean 'creasta cocosului' care este specifica pe toate iile din Breaza", a explicat Primaria stilul adoptat.

Cine e primarul Richea

Gheorghe Richea a fost ales primar al Brezei in 2016, din partea PSD. Pe site-ul primariei nu exista un CV al sau si nici vreo declaratie de avere depusa anul acesta.

Cea mai recenta declaratie de avere a primarului este din iulie 2018 si de acolo aflam ca este proprietarul unui teren de 3.300 m2 in Valea Doftanei.

Acest teren, clasificat drept "alte categorii de terenuri extravilane", a fost primit mostenire de primarul social-democrat in 1997. De altfel si celelalte bunuri imobile pe care le imparte de data aceasta cu o alta persoana sunt primite mostenire in acelasi an 1997: un teren intravilan in Breaza de 1.100 de m2 si o casa de 90 de m2, de asemenea in Breaza.

De acolo mai aflam si ca a fost presedinte si vicepresedinte al PSD Breaza si ca in 2018 a castigat ca primar in jur de 5.200 de lei pe luna. Lucrurile s-au schimbat in 2019 cand, conform unei grile de salarizare gasita pe site-ul institutiei, castiga

aproape 7.000 de lei.

Betoane si ruine

Unii cetateni sunt nemultumiti si de alte actiuni ale primarului, care pare si sa aiba o predilectie pentru beton. Asa se face ca in singurul parc din oras a aparut o imensa placa de beton pe care s-au cheltuit nu mai putin de 150.000 de euro.

In acelasi parc se afla si Conacul Brancoveanu, candva atractie a orasului, astazi o ruina. Asta nu inseamna insa ca nu e trecut ca obiectiv pe site-ul primariei: "Cu origini invaluite inca in legenda, conacul princiar de la Breaza a fost ridicat ca resedinta de vara, probabil de catre domnitorul Gheorghe Bibescu (1843-1848), pe domeniul sotiei sale Zoe Brancoveanu.

Sub acoperisul sau si-au gasit adapost si liniste multe personalitati de seama ale culturii romanesti: Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Martha Bibescu si Anne de Noailles. Familia Bibescu-Brancoveanu l-a stapanit, locuit si modificat mereu, timp de un secol, pana la nationalizare, dupa care o vreme a fost hotel. Astazi, conacul se poate admira numai din exterior".

Am intrebat Primaria si de ce a ajuns cladirea in acest stadiu si ce demersuri a intreprins pentru a asigura supravietuirea cladirii istorice. Chiar daca monumentul are o situatie juridica mai complicata, administratia promite ca are in plan masuri.

"Conacul Brancoveanu a fost retrocedat mostenitorilor familiei Brancoveanu care au vandut imobilul si terenul aferent acestuia (aprox 3 ha) catre SC Uzine Internationale SA Bucuresti, care detine aceasta proprietate in prezent.

Au fost facute demersuri astfel incat cladirea sa fie declarata monument istoric. Autoritatile administratiei publice locale au luat in discutie posibilitatea achizitionarii acestei proprietati incepand cu anul 2020, cand posibilitatile financiare ne vor permite o asemenea achizitie", promite Primaria pentru anul electoral ce urmeaza.

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...