Ziare.com
Tu stii ce mananci
Poti sa bei apa de la robinet, in Bucuresti? Iata cum se obtine si ce contine
Campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre


Ca sa faca potabila apa din raurile Arges si Dambovita, Apa Nova are nevoie sa o trateze cu mai multe substante. Printre ele: clor, compusi ai aluminiului si, uneori, chiar acid sulfuric. In aceste conditii, bucuresteanul de rand s-ar putea intreba, pe buna dreptate: ce altceva se mai adauga, de fapt, in apa de la robinet si cata ar putea sa bea un om, fara sa se imbolnaveasca? Iata cum stau lucrurile.

In fiecare zi, bucurestenii consuma cam 480.000.000 de litri de apa potabila. Aceasta cantitate de apa e atat de mare incat ar fi imposibil ca ea sa fie adusa, integral, de la izvoare subterane de munte sau din orice alta sursa indepartata de oras.

Singura solutie pentru a asigura necesarul Capitalei este extragerea apei din raurile din zona - adica din Dambovita si din Arges - si livrarea ei catre consumatori (industriali si populatie).

Marea problema este ca aceasta apa de rau e - pe an ce trece - tot mai murdara si mai incarcata cu microbi. Asa se face ca, in 2019, specialistii ne recomanda sa nu mai facem nici macar baie in cele doua rauri, daca tinem la sanatatea noastra.

Iar, in aceste conditii, cum am putea spera sa o ajungem sa bem respectiva apa, care chiar la o simpla atingere ne-ar putea imbolnavi?

Ei bine, o solutie exista. Apa Nova (societate care administreaza sistemele publice de apa si canalizare din Capitala) capteaza aceasta apa murdara din rau, o trateaza cu diverse substante - printre care si compusi ai aluminiului, clor si, uneori, acid sulfuric - si o transforma in apa potabila.

Inseamna oare acest lucru ca - intr-un fel sau altul - ajungem sa bem o apa in care s-au adaugat chimicale periculoase pentru sanatatea umana? Raspunsul nu e chiar atat de simplu.

De ce se folosesc astfel de substante, in ce proportii, dar si cat de sigura este apa obtinuta, care curge la robinetele bucurestenilor, ne-a explicat pe larg seful Directiei de Productie a Apa Nova, inginerul Adrian Stanciu.

Intai se scoate nisipul

Totul incepe cu captarea apei din rauri.

Spre exemplu, la Crivina (adica la vreo 20 de kilometri vest de Bucuresti), exista pe raul Arges un baraj si un sistem de indiguiri cu ajutorul carora se capteaza, zilnic, pana la 170.000 de metri cubi de apa (170.000.000 litri).


Asa arata apa din Arges, la intrarea in Uzina Crivina, inainte de a fi tratata pentru a deveni potabila. Foto: Alexandru Nistor


O parte din aceasta uriasa cantitate de apa bruta - adica abia scoasa din rau, netratata - pleaca, printr-un canal, spre alta uzina de tratare si spre Lacul Morii (din vestul Capitalei).

Dar cea mai mare parte a cantitatii de apa captata ramane chiar aici, la Uzina de la Crivina, pentru a fi transformata in apa potabila. Iata, pe scurt, cum se procedeaza.

Inainte de toate apa bruta, proaspat captata, trece - cu viteza mult mai mica decat aceea cu care se deplasa pe rau - prin niste bazine. In scurt timp, particulele de nisip din apa cad si se depun pe fundul bazinelor.

Specialistii analizeaza apa bruta, ca sa stie cum sa o trateze. Daca e foarte incarcata cu diversi compusi nedoriti, i se injecteaza ozon, care ajuta la curatare.

Limpezirea apei

Apoi, apa este ridicata cu niste pompe si ajunge in bazine de decantare dintr-un spatiu acoperit. E inca plina de microbi si tulbure. Prin ea plutesc o puzderie de particule mai mici si mai usoare decat granulele de nisip. Daca s-ar astepta pana ar cadea si aceste particule pe fundul bazinelor de decantare, Capitala ar ramane fara apa.

Asa ca specialistii fac o analiza rapida in laborator si decid ce amestec de substante (numite reactivi) sa injecteze in apa, pentru a-i grabi limpezirea.


Niciun reactiv nu se adauga manual, ci prin intermediul unui sistem controlat digital, a carui buna functionare nu depinde de un singur om. Foto: Alexandru Nistor


"Ceea ce fac aceste substante - care nu sunt adaugate manual in bazine, ci sunt dozate automat, printr-un sistem controlat digital - este sa schimbe sarcina electrica a particulelor si sa le aglomereze. Astfel, particulele vin impreuna si ulterior cad, asa cum s-a intamplat, in etapa precedenta, cu grauntele de nisip.

Ce sunt reactivii? Fie sulfat de aluminiu, fie PAX (poli-hidroxi-clorura de aluminiu), care se dozeaza fie separat, fie ambele, in paralel. Inginerii nostri de proces sunt cei care, in urma unor teste de laborator, decid ce si cat sa dozeze."
, a explicat Adrian Stanciu pentru Ziare.com.


Parametrii apei din bazinele de decantare sunt, in permanenta, monitorizati. Foto: Alexandru Nistor


In cazul in care apa este mai poluata decat de obicei, i se mai poate adauga si o pulbere de carbune activ, dozata tot automat. Particulele tuturor acestor substante folosite la curatarea apei cad odata cu impuritatile si se depun in bazinele de decantare.

Sunt, insa, si zile in care apa nu se lasa limpezita cu una, cu doua. Asa ca, in unele cazuri, se mai adauga in apa si picaturi de acid sulfuric sau cateva picaturi de lapte de var. Iata de ce.

"Ceea ce urmarim este ca apa sa se decanteze eficient. Iar eficienta cea mai buna este atunci cand apa are un anumit PH (indicator al aciditatii apei - n.red.) . Daca PH-ul e prea mare, se poata reduce prin dozarea unei picaturi de acid sulfuric intr-o cantitate mare de apa.

Sigur, oamenii tind sa se teama cand aud ca in apa ar putea ajunge fie si o singura picatura de acid. Dar e suficient sa facem comparatie intre apa de la robinet si o bautura racoritoare pentru a vedea ca aceasta din urma are, de fapt, un PH mult mai mic (adica e mai acida) "
, a explicat specialistul.

In acelasi mod, PH-ul apei poate fi crescut prin dozarea, extrem de controlata, a unor picaturi de lapte de var.

In plus, cand e foarte frig, in apa se mai poata adauga un polimer care ajuta tot la aglomerarea particulelor.


Dupa o ora in bazinele de decantare, apa ramane limpede. Foto: Alexandru Nistor


Oricare dintre solutii s-ar folosi, dupa o ora in bazinele de decantare, apa ramane limpede. Cu toate astea, inca nu e buna de baut.

De ce se mai adauga si clor?

Dupa decantare, deja limpezita, apa ajunge in alte bazine, in care este trecuta printr-un strat de nisip special, dur, care sa o curete de microorganisme.

Aceste bazine au rol de filtru si trebuie spalate ele insele, prin rotatie, la intervale de 32-50 de ore, ca sa nu acumuleze microorganisme si sa nu ajunga sa infesteze apa, pe viitor.

Ne-am putea gandi ca, dupa ce a fost si filtrata, apa este, in sfarsit, buna de baut. Dar nu-i asa. Ca sa poata fi consumata fara riscuri, apa trebuie dezinfectata.

Asa ca, in ultima etapa de tratare, in apa se adauga clor. Acesta este adus la Uzina de tratare de la Crivina in butelii, care sunt conectate, in perechi, la o instalatie de dozare.


Clorul care se adauga in apa ajunge la uzina in butelii. Foto: Alexandru Nistor


Clorul se incalzeste pentru a se evapora, apoi se injecteaza controlat intr-o cantitate de apa. Si abia aceasta cantitate de apa de clor se amesteca cu intreaga masa de apa, care urmeaza sa ajunga la robinetele bucurestenilor.

Dozarea clorului in apa este controlata automat, sub supravegherea specialistilor. In orice moment, acestia isi pot face propriile calcule, pentru a se asigura ca masinile dozeaza asa cum trebuie clorul. Intrebarea este: nu s-ar putea sa renuntam la clor? Fara el n-ar fi apa mai curata?

Seful Directiei de Productie a Apa Nova, inginerul Adrian Stanciu, spune ca - desi limpede - apa de rau fara dezinfectant nu e sigura pentru consum.

"Chiar dupa ce e filtrata, apa tot mai are microorganisme pe care omul n-ar trebui sa le ingereze. La iesire din filtre, aceste microorganisme sunt de pana la 10 ori mai putine decat in apa netratata de rau. Dar important e ca ele inca exista. Si se inmultesc rapid, crescandu-si numarul cu cateva zeci de mii, in numai cateva minute.

Iar singura solutie pentru a le distruge este adaugarea unui dezinfectant, intr-o cantitate mica, dar foarte eficienta. Acest dezinfectant este clorul. El se dozeaza in asa fel incat sa ramana in apa in cantitati infime - cuprinse intre 0,1 si 0,5 miligrame la litru - si in reteaua de distributie (pe tevi si conducte).

Prezenta clorului in apa e un indicator al faptului ca aceasta nu mai contine si microorganisme nocive"
, a mai explicat specialistul.

Dupa adaugarea clorului, apa este pompata pe conducte si livrata consumatorilor.

Ne imbolnavesc substantele adaugate in apa?

Intrebarea este: chiar daca sulfatul de aluminiu, varul, acidul sulfuric, clorul si celelalte substante de tratare a apei se adauga in cantitati mici, oare nu ajung ele, in timp, sa se acumuleze in organismul nostru si sa ne imbolnaveasca grav?

Adrian Stanciu - inginer de centrala nucleara care lucreaza de 26 de ani in productia de apa potabila, in Capitala - spune ca nu.

"Dupa aderarea la UE, Romania a copiat, practic, legislatia europeana in materie de siguranta in ceea ce priveste productia de apa potabila. Iar legislatia europeana nu este intocmita nici peste noapte si nici oricum.

Sunt oameni care studiaza daca, in timp, folosirea compusilor de aluminiu la tratarea apei favorizeaza, sa spunem, aparitia Alzheimerului. Si studiile au aratat ca nu.


Adrian Stanciu, inginerul de centrala nucleara care coordonaza productia de apa potabila pentru bucuresteni. Foto: Ziare.com


S-au facut studii pentru a stabili daca durata de viata a unui om este influentata de aditivii folositi la tratarea apei. Si nu s-a stabilit ca acesti reactivi ar influenta durata de viata.

Studiile se fac in continuare, iar legislatia continua sa se schimbe, tocmai pentru a pastra procesul de potabilizare a apei in limite sigure.

Ceea imi doresc eu sa inteleaga oamenii este ca noi - cei care obtinem apa potabila din apa de rau - suntem, inevitabil, consumatorii propriului nostru produs (chiar daca nu e bauta ca atare, apa de la robinet e folosita in alimentatia publica - n.red.) . Tocmai de aceea, este inainte de toate in interesul nostru imediat sa producem apa potabila sigura"
, a mai spus inginerul Adrian Stanciu.

Articolul face parte din campania Ziare.com Tu stii ce mananci?- o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre.

De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc.) care ne-ar putea afecta sanatatea?

Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii.

Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com.

Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!
Articol citit de 21069 ori
Ti-a placut articolul?
Tweet
Citeste mai multe despre Apa Nova apa potabila Bucuresti Apa Nova apa Bucuresti Apa Nova Adrian Stanciu apa clor
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Corect !!!

La iesirea din statiile de tratare apa e potabila!
Problema e ce se intampla cu ea pana la consumatorul aflat poate la 20 km ?
Conducte vechi colmatate,fisurate,ruginite,...

 

Deci poti sa bei apa

direct de la robinet, in Bucuresti. Dar, ...o singura data!


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor