Provocare energetica pentru Romania: Ce ne cere UE sa facem in doi ani, in timp ce noi falsificam certificatele energetice ale cladirilor

Daca va continua sa tolereze falsificarea, pe banda rulanta, a certificatelor energetice pentru case si apartamente, statul roman va ajunge in imposibilitatea de a transpune, la timp, Directiva (UE) 2018/844, in vigoare de pe 9 iulie 2018.

Deja, din cauza ca tolereaza de aproape 5 ani inselatoriile multor auditori si nu e capabila sa isi intocmeasca o strategie energetica, tara noastra va trebui sa egaleze, in mai putin de doi ani, progresul facut de alte state intr-un deceniu.

Si asta, nu ca sa devina fruntasa Europei la eficienta energetica, ci doar ca sa indeplineasca macar cerintele minime ale UE in domeniu.

Directiva (UE) 2018/844 - pe care Romania e obligata sa o transpuna in urmatoarele 20 de luni - nu e primul act normativ european care stabileste norme privind eficienta energetica a cladirilor. Europenii si-au creat deja de ani buni un cadru legislativ care a permis cresterea eficientei energetice si, in consecinta, a gradului de confort si siguranta din locuinte si spatii de lucru.

Spre exemplu, Italia a inceput sa masoare serios eficienta energetica a cladirilor inca din 2005, Spania din 2007, iar Luxemburg si Franta, din 2010. In urma respectivelor evaluari, statele au luat si masuri care se le permita sa evolueze. Iar pe masura ce rezultatele au inceput sa se vada, proiectele de eficienta energetica au devenit din ce in ce mai ambitioase.

Asa s-a ajuns la adoptarea noii directive, care stabileste ca, in urmatorii 30 de ani, orasele noastre vor functiona ca unele din filme science fiction.

Spre exemplu, actul normativ prevede, printre altele, ca nu mai e suficient sa imbraci o cladire in polistiren ca sa ii cresti gradul de eficiente energetica. In schimb, pentru rezultate intr-adevar remarcabile, ar trebui sa ii montezi sisteme inteligente care sa controleze incalzirea, racirea, ventilatia si iluminatul.

In plus, combustibilii poluanti n-ar mai trebui folositi decat in cazuri exceptionale, astfel incat pana in 2050, emisiile de gaze cu efect de sera din locuinte sa fie reduse la minim. Iar acolo unde se poate, materialele care iau foc usor ar trebui inlocuite cu altele care nu ard, pentru siguranta oamenilor.

Si nu in ultimul rand, Directiva (UE) 2018/844 prevede ca in fiecare parcare in care incap cel putin 10 masini ar trebui sa existe macar o poarta pentru incarcarea vehiculelor electrice. La urma urmei, cine vrea sa economiseasca energie ar trebui sa o poata face peste tot: acasa, la birou, dar si in trafic.

Din pacate, sanse reale de a trai in astfel de orase ale viitorului nu au decat europenii din tari in care chiar se investeste masiv in eficienta energetica. Iar Romania nu este, momentan, una dintre acele tari.

Romania bate pasul pe loc la capitolul eficienta energetica a cladirilor

Trei sunt lucrurile pe care un stat ar trebui sa le faca pentru a putea transpune Directiva (UE) 2018/844 si a-si transforma cladirile in unele cu adevarat sigure si eficiente din punct de vedere energetic.

Primul dintre aceste lucruri ar fi sa evalueze corect si precis progresele facute pana acum in domeniul eficientei energetice. Al doilea: in baza evaluarii, sa isi creeze o strategie eficienta de dezvoltare, cu ajutorul specialistilor, si sa faca rost de bani ca sa o implementeze. Si al treilea: sa se apuce de treaba.

Din pacate, din cauza propriei neglijente de care a dat dovada in ultimii ani, statul roman nu poate, momentan, sa faca niciunul dintre acesti pasi. Cel putin, nu pana cand va reusi sa scape de coruptia adanc inradacinata in sistemul certificarii performantelor energetice pentru cladiri.

Am falsificat certificatele, deci n-avem cum evalua eficienta energetica

Ca sa intocmeasca o baza de date cu toate informatiile precise despre cladirile din Romania, statul a stabilit, inca din 2005, ca acestora li se pot intocmi certificate de eficienta energetica. Rolul precis al certificatelor era sa indice cantitatea de energie necesara pentru incalzirea, ventilarea, iluminarea si alimentarea cu apa calda a unei cladiri. In plus, certificatul indica si cantitatea de dioxid de carbon (CO2) eliminata in atmosfera de toate aceste procese (in conditiile in care UE vrea ca aceasta sa scada si chiar sa tinda spre zero, pana in 2050).

Prin intermediul Legii 159/2013, eliberarea certificatului energetic a devenit obligatorie la vanzarea sau inchirierea oricarei cladiri. Parea atunci ca lucrurile au intrat pe fagasul normal si ca, in curand, urma sa avem informatii valoroase privind eficienta energetica a cladirilor din intreaga tara. Din pacate, n-a fost sa fie!

Dupa nici un an, buna parte dintre auditorii energetici - singurii care au dreptul sa intocmeasca certificatele - au inceput sa fenteze legea. In loc sa viziteze cladirile auditate, multi au inceput sa intocmeasca certificate din birou, incadrand cladirile in clase de energie indicate de proprietarii acestora.

Cum statul n-a luat, atunci, nicio masura, problemele s-au acutizat. Asa se face ca, astazi, doi auditori din trei au ajuns sa falsifice certificatele de eficienta energetica a cladirilor, potrivit presedintelui Asociatiei Auditorilor Energetici de Cladiri (AAEC) din Romania, Emilia Mladin.

Iar asta inseamna ca datele pe care le contin certificatele nu ne pot ajuta sa stabilim cu precizie cat de eficiente sau de putin eficiente sunt, de fapt, cladirile din Romania, din punct de vedere energetic.

Asa cum cere legea, dupa intocmire, certificatele ajung, in format electronic, la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Urban Incerc. Din pacate, Legea 159/2013 nu prevede si un format unitar in care ele sa fie trimise la institut, asa ca fiecare auditor le transmite cum crede de cuviinta. Institutul nu are resursele de a transcrie, practic, informatiile din fiecare certificat intr-o baza unitara de date. In consecinta, precise sau eronate, datele nu pot fi transferate intr-o baza de date care sa permita analizarea performantelor energetice ale cladirilor.

Ar fi suficiente cateva mici reglaje, pe care statul le-ar putea face usor, ca acest intreg sistem sa functioneze ca uns. Spre exemplu, cateva modificari legislative i-ar putea impiedica pe auditori sa mai falsifice certificatele si i-ar permite si institutului sa le primeasca intr-un format unitar, care sa faciliteze stocarea si analizarea datelor.

Din pacate, in ciuda faptului ca parte dintre auditori si cercetatorii din domeniu au tot oferit solutii clare pentru problemele cu care se confrunta, guvernantii s-au facut ca ploua si n-au luat nicio masura.

In consecinta, Romania nu poate face acum nici macar primul pas spre transpunerea Directivei (UE) 2018/844, de vreme ce nu poate stabili cat de eficiente sau cat de putin eficiente ii sunt cladirile, in acest moment, din punct de vedere energetic.

La stat, nu stie stanga ce face dreapta

Chiar daca ar putea culege, centraliza si analiza date precise legate de eficienta energetica a cladirilor, guvernantii tot n-ar fi in stare sa intocmeasca, pe baza lor, o strategie pe care sa o si respecte.

Intreaga strategie energetica a Romaniei - un document esential pentru dezvoltarea si functionarea acestui sector de activitate - zace de ani buni prin sertarele ministerului de resort. S-au facut deja vreo cinci proiecte de strategie, toate prezentate cu mare fast opiniei publice. Pana la urma, insa, niciunul nu a fost adoptat, asa ca tot efortul a fost in zadar.

Oricum, institutiile statului din Romania nu colaboreaza aproape deloc decat daca sunt obligate sa o faca. In consecinta, e greu de crezut ca ar putea implementa o strategie functionala. Iata doar un exemplu.

Legea ii cere Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) sa verifice 10% din certificatele energetice pentru cladiri eliberate anual. ISC face niste verificari, dar nu stie daca isi indeplineste norma, din pricina faptului ca nu are date legate de numarul de certificate energetice emise anual, in Romania.

Aceste informatii ar trebui, spune ISC, sa se afle la Ministerul Devoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) . De ce nu le trimite deci ministerul catre ISC, ca sa-i permita institutiei sa isi faca mai bine treaba? Din cauza ca nu le are, de fapt. Datele sunt la Institutul Urban Incerc de unde ministerul spune ca le va prelua candva pentru a-si face propriile banci de date. Dar nu chiar acum...

Presedintele Romanian Green Building Council: Sa rezolvam problema certificatelor si sa cerem mai mult de la noi

Presedintele Romanian Green Building Council, Dorin Beu, spune ca, pentru a progresa din punct de vedere al eficientei energetice a cladirilor, Romania ar trebui sa isi rezolve pe rand problemele, incepand cu cele mai grave.

"Mai intai, ar trebui sa ne asiguram ca certificatele energetice pe care le intocmim sunt corecte. Apoi, la nivel de institutii, ar trebui sa le afisam, asa cum spune legea. Si, foarte important: ar trebui sa avem o institutie corecta, impartiala, care sa le verifice calitatea.

Din informatiile mele, multi dintre cei care verifica acum sunt ei insisi auditori energetici. Si nu prea sunt compatibile cele doua calitati: auditor si, totodata, organ de control al auditorului", a declarat pentru Ziare.com Dorin Beu.

In plus, ar trebui sa fim mai pretentiosi in raport cu calitatea spatiilor in care locuim si lucram.

"O cladire de clasa energetica A in Romania nu are aceleasi performante ca una de clasa A din Germania. La noi, pe iluminat, spre exemplu, chiar mi-e greu sa inteleg ce ar trebui sa faci ca sa nu te incadrezi la clasa A! Iar usurinta cu care se obtine acest grad maxim de eficienta energetica ii demotiveaza pe cei care ar vrea sa faca mai mult. Daca tot isi obtine clasa usor, de ce ar mai face cineva eforturi suplimentare?

Apoi, daca vrem eficienta energetica reala, in mod evident nu ne putem multumi cu solutiile simpliste care se adopta de obicei. Spre exemplu, daca te multumesti sa-i pui polistiren si termopane unei cladiri, risti, de fapt, sa-i induci sindromul cladirii bolnave, in care calitatea aerului e foarte slaba. Asta nu inseamna ca i-ai imbunatatit eficienta energetica, ci dimpotriva!

Cladirea nu inseamna doar pereti si geamuri, inseamna si sistemele de incalzire, de racire si de iluminat. Si in ele trebuie sa investesti si sa ai contorizare inteligenta, ca sa poti masura si monitoriza progresele!

Iar ca sa le faci bine pe toate, statul ar trebui sa construiasca si sa iti puna la dispozitie niste cladiri de referinta. Scoli, cladiri de birouri, depinde pentru ce se opteaza. Ar fi cladirile in functie de care sa ne orientam.

Si ar mai fi ceva. Daca te duci spre cladiri inteligente si chiar orase inteligente, in timp, ar trebui sa ai si oameni care sa stie sa le administreze. Nu-i suficient sa le construiesti, daca ulterior nu le exploatezi la potentialul pe care il au", a precizat Dorin Beu.

E destul de clar ca Romania se afla abia la inceputul drumului spre eficientizare energetica a cladirilor. Obiective pe care alte state le-au indeplinit deja de mult, in domeniu, noua inca ni se par greu de atins. Iar timpul nu e de partea noastra, asa ca bine ar fi sa luam masuri cat mai curand.

Nu de alta, dar 20 de luni trec repede si ne vom plange iar ca n-am avut timp sa transpunem o directiva europeana despre existenta careia stiam de atat timp!

• Doi din trei auditori falsifica certificatele energetice, iar autoritatile nu fac nimic. Singurii care pierd sunt romanii
• Cum isi bate joc statul de banii romanilor: Certificatele energetice - o poveste despre fals, incompetenta si iresponsabilitate

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...