USR propune un proiect de reorganizare administrativa a Capitalei in 20 de districte si infiintarea Zonei Metropolitane care sa includa localitatile din fostul judet Ilfov.
Proiectul mai prevede un singur primar pentru Bucuresti si o administratie metropolitana, precum cele din Bruxelles sau Paris.
"Asa cum este organizat astazi, Bucurestiul nu functioneaza! Avem 7 orase intr-unul singur. Cu 7 primari, 7 consilii, 7 bugete. Se risipesc sume enorme de bani, se suprapun atributii, se pun piedici fie de la PMB catre sectoare fie invers, se dezvolta o birocratie luxurianta.
Avem astazi in Bucuresti o sinteza intre modelul administrativ comunist, intens birocratizat, si modelul politic pesedist, intens baronizat", precizeaza Roxana Wring, presedinte al USR Bucuresti, consilier general in cadrul Consiliului General al Capitalei si initiatoare a proiectului.
Wring arata ca Bucurestiul are nevoie de o noua organizare administrativ teritoriala si o singura administratie, prin diminuarea birocratiei si imbunatatirea serviciilor publice. Totodata, in viziunea acesteia, Capitala trebuie sa se uneasca cu judetul Ilfov, deoarece in acest moment cele doua sunt rupte la nivel decizional.
"Bucurestiul se va reorganiza in 20 districte. Se vor desfiinta administratiile de sector si se va pune punct acestei anomalii in care acelasi oras are 7 primarii si 7 bugete.
Districtele vor fi unitati administrative functionale, fara personalitate juridica proprie, in cadrul Municipiului Bucuresti, al caror scop este sa aduca decizia si actiunea edilitara mai aproape de cetateni", se mai spune in proiectul de reforma adminstrativa a Capitalei.
In document se mai arata ca districtele, spre deosebire de sectoare, nu vor mai functiona ca centre autonome de decizie si nu vor cumula putere in interiorul orasului, prin enclavizare. Acestea nu vor avea personalitate juridica proprie, iar prin dimensiunile reduse, vor raspunde mai bine nevoilor locale, pentru ca atributiile nu se vor suprapune.
"Districtele sunt formate dintr-unul sau mai multe cartiere, grupate organic in functie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice si culturale. Nu vor mai exista cazuri in care acelasi cartier sau aceeasi zona protejata este sfasiata intre doua sau mai multe sectoare.
La nivelul fiecarui district va functiona un For Comunitar, structura consultativa cetateneasca deschisa, la sedintele careia pot participa reprezentanti ai grupurilor civice, ai asociatiilor de proprietari si locuitorii din district. (...) Rolul acestui For este sa pastreze o legatura reala cu intreaga comunitate si sa duca decizia cat mai aproape de cetateni", mai precizeaza proiectul de reforma.
Printre prevederile din proiect se specifica si faptul ca o parte dintre activitatile executive ale Primariei Municipiului Bucuresti vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat.
Districtele nu vor avea buget propriu, nu vor incasa taxe, dar vor cheltui in limitele unui mandat al Capitalei sume alocate nevoilor legate de infrastructura educationala si spatiile verzi de proximitate si altele.
"La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competenta pentru Primaria Capitalei si Consiliul General. Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, cate 3 consilieri alesi pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legati de comunitatea locala, iar activitatea lor va fi sa pastreze o legatura functionala cu cetatenii si sa supravegheze activitatea structurilor executive ale Municipiului Bucuresti", mai adauga proiectul USR.
Potrivit documentului, primarul Bucurestiului ar trebui ales prin vot direct in doua tururi de scrutin. Acesta va avea o echipa executiva formata din 5 directori cu atributii strategice si de implementare in domenii prcum finantele, transportul public si transportul alternativ, dezvoltarea urbana, infrastructura scolara, spitaliceasca, serviciile sociale, cultura si sportul.
Totodata, municipalitatea, prin Consiliu sau Primarie, va asigura coordonarea, planificarea si supravegherea activitatii administrative la nivel de district.
"La nivel metropolitan, se va infiinta Zona Metropolitana Bucuresti, care va include Capitala si localitatile din fostul judet Ilfov. Administratia Ilfovului va fi desfiintata, iar localitatile din jurul Bucurestiului vor fi integrate in Zona Metropolitana.
Va exista o Administratie Metropolitana (similara cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structura de cooperare intre Bucuresti si unitatile administrativ teritoriale de pe raza fostului judet Ilfov, cu atributii in domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.
Aceasta Administratie va fi condusa de un Consiliu Metropolitan si de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si 10 reprezentanti ai localitatilor din fostul judet Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei si votat de Consiliul Metropolitan", mai spune proiectul celor de la USR.
Potrivit initiatorului, ideea principala a proiectului de reforma a administratiei este ca deciziile ce afecteaza Bucurestiul si localitatile arondate sa fie luate de reprezentanti comunitatilor direct interesate. Documentul subliniaza ca Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov luau separat decizii ce aveau impact la nivelul ambelor administratii, fara a se consulta.
"Exemplele cartierelor de blocuri care sugruma periferia orasului este doar una dintre consecintele acestei realitati. Acelasi lucru se intampla si cu utilitatile, si cu transportul public, si cu salubrizarea", mai precizeaza sursa citata.
Proiectul de reorganizare administrativa a Capitalei se afla in dezbatere publica si toti cei care doresc sa transmita opinii sau idei o pot face contactand initiatorul.
"Dupa rafinarea lui in urma discutiilor ce vor fi purtate cu specialistii, cu ONG-urile si cu cetatenii, va urma etapa de formulare a textelor de lege care vor trebui adoptate in vederea reorganizarii administrative a Bucurestiului. Obiectivul este ca, dupa alegerile parlamentare din 2020 sa putem propune in Parlament un pachet legislativ complet si coerent, discutat cu toti cei interesati", conchide Roxana Wring.