5 lucruri demne de stiut despre Pachetul integrat pentru combatere a saraciei

Pachetul "anti-saracie" prezentat pe scurt de Guvern saptamana trecuta a starnit dezbateri aprinse.

Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria premierului Dacian Ciolos, a oferit, intr-un punct de vedere trimis Ziare.com, cateva lamuriri in legatura cu strategia, explicand de ce este diferita abordarea tehnocratilor fata de cea a guvernelor politice din ultimii ani si de ce planul lor are sanse sa functioneze.

Citeste mai jos, integral, ce spune Cristian Ghinea despre Pachetul integrat pentru combatere a saraciei:

"Guvernul a discutat in sedinta de saptamana trecuta un pachet de masuri de combatere a saraciei. Anuntul public facut de premierul Ciolos si publicarea catorva elemente din prezentarea pe care am sustinut-o in fata Executivului au starnit reactii. Ceea ce e foarte bine!

Sunt cinci moduri de a defini saracia, dar, la fiecare dintre ele, Romania este pe ultimul loc din UE, la bataie cu Bulgaria, pe alocuri.

In mod particular, situatia este dramatica atunci cand vine vorba despre saracia in randul copiilor si saracia in mediul rural. Deci a pune tema pe agenda publica, asa cum a facut Guvernul, e un pas inainte.

Contextul in care a aparut acest program este simplu: noua organizare a sedintelor de guvern include o sectiune de dezbateri de politici, dupa partile decizionale. Am asistat la aceste sedinte si pot sa va spun ca au adus alt suflu si spirit: dincolo de recitat articole de HG si OUG, Guvernul este un organism care produce politici. A dezbate la nivel de principii ce obiective vrem sa atingem, pe ce resurse contam si cum vrem sa ajungem la obiectiv ar fi trebuit sa fie o obisnuinta. Dar nu era.

Demnitarii romani obisnuiesc sa se autoingroape in hartii si pigulesc texte deja livrate de departamentele juridice. Introducerea acestei sectiuni de discutii de politici - sectiunea C - a sedintelor de guvern de catre Dacian Ciolos si cancelarul Dragos Tudorache este in sine o minirevolutie in modul de lucru al Guvernului. Mi-a revenit, deci, sarcina de a prezenta ministrilor un pachet de politici.

Colegii de la presa au fost incantati de prezentare si au decis ca merita publicate cateva dintre slide-uri pe site. Vazand reactiile publice, ma bucur ca au facut-o. Cei care nu le-ati vazut, sunt AICI. Ceea ce nu inseamna ca cele cateva slide-uri publicate sunt tot programul anti-saracie, cum s-au grabit unii comentatori sa spuna.

De fapt, cele 47 de masuri prezentate sintetic in schema numita "Plasa de siguranta" au fiecare in spate cate o fisa care explica:

a) obiectivul de politici pe care ni-l propunem (ex. "niciun copil fara identitate") ;

b) de unde vom lua banii (mai ales din fonduri europene, vedeti mai jos) ;

c) institutiile responsabile si instrumentele ce vor fi folosite;

d) tintele pe care le propunem a fi atinse pe durata de viata a acestui Guvern, adica pana la toamna;

e) ce trebuie sa schimbam la nivel legislativ/institutional pentru ca obiectivul sa fie atins (ex: de schimbat legea care impiedica alocarea de CNP nou nascutilor ai caror parinti nu au domiciliu, pentru a ramane in exemplul de mai sus).

Aceste fise au presupus munca multa din partea echipelor de la Cabinetul meu si al colegului Valeriu Nicolae, plus a oamenilor din ministere care ne-au ajutat. Au presupus seri tarzii si weekend-uri petrecute la Guvern si cel putin o companie de livrat pizza care a trebuit sa primeasca explicatii detaliate cum ca realmente exista adresa "Piata Victoriei numarul 1" si se refera la palatul acela mare de pe dreapta cand vii dinspre Romana.

Aceste 47 de fise detaliate au fost in mapa ministrilor la sedinta de guvern si vor fi prezentate in aceasta saptamana la evenimentul anuntat de premier, unde le discutam cu sociologi specializati, cu reprezentanti ai autoritatilor locale si ai retelelor de ONG-uri care fac munca sociala.

Aceste fise nu sunt definitive, sunt documente de lucru - au fost documente de lucru cand le-am prezentat in Guvern, vor fi documente de lucru si cand le vom prezenta public. Pentru ca vrem sa stim opiniile acestor oameni inainte de a definitiva totul. Dupa asta vom trece la elaborarea actelor normative necesare: hotarari de guvern, ghiduri de finantare, memorandumuri etc.

Acesta ar trebui sa fie un proces obisnuit de gandire, consultare si adoptare de politici publice. Probabil ca ne-am obisnuit atat de mult cu guverne care vin cu sute de pagini de articole de legi deja scrise si spun ca vor sa ne consulte (pentru ca exista obligatie legala privind consultarea), incat am uitat cum ar trebui sa dezbatem de fapt.

S-au acumulat in spatiul public cateva intrebari pentru care vreau sa ofer informatie de context.

1. Care e legatura dintre acest pachet si "Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2015-2020"?

Oameni atasati de aceasta Strategie sau care erau in Guvern cand a fost adoptata s-au aratat ingrijorati ca nu am pune-o in aplicare. De remarcat ca, de cand a fost adoptata, nu s-a intamplat aproape nimic cu respectivul document, desi din numele ei se presupune ca ar fi inceput sa fie aplicata in 2015. Guvernul care a adoptat-o a facut un grup de lucru interministerial. Si cam atat. Banca Mondiala a pregatit noua planuri de actiuni pentru implementare, care au fost bine primite si plasate intr-un sertar.

Pe de alta parte, Strategia anti-saracie nu este singurul document care isi propune sa amelioreze problema. Este doar unul dintre documentele produse de consultanti la comanda unui minister - mai avem cateva strategii cu impact pe cate un sub-domeniu.

Avem strategie privind protectia copiilor (de fapt, mai multe cu copii), avem strategie privind imbatranirea activa (de fapt, mai multe cu persoane in varsta). Avem strategie privind reducerea parasirii timpurii a scolii, pentru sanatate, pentru invatamantul tertiar etc. Si aceste "etc" nu sunt o metafora: avem vreo 75 de strategii elaborate de diverse ministere, fiecare cu planuri proprii de actiuni.

Daca nu ati auzit despre ele este pentru ca niciun guvern nu le-a luat in serios, nu le-a pus cap la cap si nu a decis ce vrea realmente sa faca, in ce ordine si cum anume.

Acest guvern nu a vrut sa scrie inca o Strategie si nici nu a vrut sa le ignore pe cele existente. De fapt, le-am luat la mana, am scos din ele masurile care pot fi operationalizate, finantate, demarate si urmarite pe perioada de viata a acestui guvern.

Cei care spun ca nu gandim strategic confunda gandirea strategica cu vorbaria strategica. Gandirea strategica inseamna sa aduci strategiile in realitate.

Firul rosu este dat insa de Tintele 2020 pe care Romania le-a asumat fata de Uniunea Europeana: reducerea numarului de oameni supusi riscului de excluziune cu 580.000, reducerea abandonului scolar la 11,3% (era 18% in 2014), cresterea ratei de angajare.

Pana acum nu a fost clar cum facem aceste lucruri, guvernele nu prea bagau in seama strategiile. Nu suntem pe traiectoria de atingere a tintelor 2020 si incercam sa revenim. Pachetul integrat de combatere a saraciei face exact asta: culege idei din strategiile sectoriale care tintesc 2020, plus dintre proiectele cu impact dezvoltate de ONG-uri, le aduce pe masa Guvernului, insarcineaza clar ministerele plus Cancelaria si identifica resursele. Acesta e motivul pentru care se numeste "integrat".

2. Ii ajutam realmente pe cei mai saraci

Conceptul cheie al acestui pachet este organizarea masurilor pe cicluri de viata, ceea ce am numit "Plasa de siguranta".

Ideea de baza este ca statul isi propune sa ajute oamenii sa treaca peste anumite praguri pe care in viata reala cei mai saraci dintre noi le rateaza. Un copil care nu are identitate pentru ca parintii nu pot face dovada domiciliului va disparea de pe radarul sistemului de educatie si de asistenta sociala. Oricum ai ajusta apoi ajutoarele sociale, e irelevant in cazul sau.

Un copil care nu e corect diagnosticat la nastere pierde sansa de a primi tratament. In zonele sarace, o mama care nu dispune de cresa trebuie sa stea acasa cu copilul, deci nu mai cauta job, deci intra in spirala saraciei. Un copil care nu ajunge la gradinita pierde startul in dezvoltarea cognitiva.

Am trecut rapid prin masurile privind copilaria. La varsta scolara, pachetul se concentreaza pe reducerea abandonului sau intoarcerea la scoala a celor care au abandonat-o (propunem, de pilda, extinderea pe bani europeni a programului de succes "A doua Sansa").

Aceasta este logica pachetului de masuri organizate pe varste: cand esti aproape sa te impiedici, statul iti intinde o mana si te repune pe traiectorie. Nu intru aici in detalii, sper sa va convingeti singuri.

Am tintit toate masurile propuse spre cei mai saraci dintre romani, spre cei care risca sa scape cu totul sistemului social. Si aici incercam sa remediem o nedreptate de fond: sistemul de asistenta sociala din Romania este printre cele mai ineficiente din UE pentru ca, pe de o parte, nu ii ajuta pe cei mai saraci (prea multe hartii de completat, prea multe acte, prea inflexibil) si, pe de alta parte, redistribuie social la prea multi (fiecare ajutor social are propria metodologie si sunt unele care ajung la jumatate din populatie).

Ministerul Muncii are planuri de remediere a acestor probleme, cel mai notabil este legea Venitului Minim de Incluziune, care unifica cele trei plati sociale principale si creeaza stimulente pentru incluziune pe piata muncii.

Pachetul despre care vorbim vine peste aceste eforturi, cu masuri orientate spre cei mai saraci.

Este o critica adusa de ani de zile Romaniei in rapoartele de tara facute de diverse institutii: procentual din PIB platim putin pentru cheltuieli sociale, dar si ce dam e prost orientat sau administrat.

Poate ca a fost nevoie de un guvern de independenti sa incerce o focusare spre cei mai saraci dintre noi. De ce se intampla asta? Am o teorie, dar o pastrez pentru cand ies din demnitatea publica pe care o detin momentan.

3. O viziune pentru fondurile europene

Acest pachet vine sa concretizeze o noua viziune despre fondurile europene, despre care premierul Dacian Ciolos si ministrul pentru Fonduri Europene, Aura Raducu, au tot amintit.

Fondurile europene au suferit de un fel de ezoterism ciudat: par un domeniu cu reguli, logica si viata proprii, proceduri ferme de neinteles pentru profani, multa hartogarie si enorm de mult bla-bla.

Si se intampla asta pentru ca politicienii au scapat lucruri din mana sau au fost interesati doar daca le pica ceva rente. Au lasat functionarilor domeniul, functionari care sunt bine pregatiti, dar nu pot stabili ei obiective de politici. Acest lucru trebuie sa se schimbe. Nu lansam apeluri si ghiduri doar ca sa absorbim bani, nu gandim programe doar pentru ca sa justificam echipe de proiect si sporuri "de fonduri" pentru birocratie. Plecam de la ce vrem sa atingem ca obiective pentru societate.

In ceea ce priveste domeniul social, acest Guvern va canaliza clar fondurile europene spre a oferi o plasa de siguranta celor mai saraci dintre romani si spre atingerea obiectivelor 2020. Nu inseamna ca e singurul obiectiv. Alti colegi din Cancelarie si ministere lucreaza la pachete similare pentru competitivitate economica sau pentru reforma administratiei.

E nevoie de coordonare la nivel de principii si obiective. Premierul Ciolos a cerut Autoritatilor de Management sa gandeasca proiecte comune. Sa nu mai fie fiecare program un trib in sine.

Daca un primar vrea sa construiasca o cresa sociala, atunci trebuie sa depuna un singur proiect, chiar daca banii vin de la doua entitati diferite. Cladirea este eligibila dintr-un program operational, cel care se refera la infrastructura, salariile oamenilor sunt eligibile din alt program, cel privitor la capital uman.

Nu mai vrem cladiri goale pentru ca o AM nu a aprobat la timp banii pentru salarii, in timp ce alta AM a aprobat cladirea.

Stim ca oamenii din sistem s-au invatat cu guvernanti care nu pricep nimic din povestea asta cu fondurile si se lasa ingropati in teancuri de hartii de semnat. Noi insa stim povestea cu fondurile. Procedurile nu trebuie sa tina de ezoterism: trebuie sa avem proceduri unice si simple, pasi unitari indiferent de ce AM este vorba, totul in sistem electronic unic, fara hartii si fara redundante.

Mai multi bani la beneficiari si mai putin pentru salarii la echipele de proiect din administratie; control pe teren, nu la numarat chitante.

E nevoie apoi de o regandire a rolului statului in zona fondurilor europene. Statul roman s-a automutilat externalizand in trecut servicii care ar trebui sa fie permanente si in acelasi timp s-a ingrasat facand micromanagement.

"Industria POSDRU" a fost un fenomen creat de acest stil de lucru: avem niste obiective de politici (sa zicem sa angajam tinerii), lansam niste call-uri si vedem daca vom avea noroc sa vina unii care sa pregateasca bine tinerii. Cum impactul real e undeva jos pe scala prioritatilor, vin unii care produc hartii. Ce face statul in schimb? Verifica foarte atent hartiile respective. Foarte, foarte atent.

ONG-urile cu programe sociale de succes cautau bani privati (bravo lor), in timp ce fondurile europene care ar fi trebuit sa aiba impact social erau urmarite dupa procesul de hartii.

Ce ar trebui sa faca statul? Sa isi dezvolte capacitatea pe zona de servicii permanente. ONG-urile sau partenerii sociali ar trebui sa completeze acolo unde statul nu o poate face. Pentru a evita micromanagementul din partea statului ar trebui sa folosim instrumentul numit global grant - statul externalizeaza managementul de proiect unor organizatii care intermediaza granturi.

Global grantul este un instrument folosit frecvent in UE, dar in Romania am preferat sa crestem birocratia permanenta de verificat hartii. Speram sa gasim solutii rapide pentru a folosi acest sistem si in Romania.

Care e legatura cu pachetul anti-saracie? Aceasta este rezolvarea misterului din intrebarea "de unde are bani de anti-saracie Guvernul Ciolos, care deja e cu un buget la limita?". E simplu: nu avem bani in plus, ii folosim mai bine pe cei europeni deja antamati.

Toate obiectivele de politici din cele 47 de fise sunt eligibile din fonduri europene. Ce am facut de fapt a fost sa luam strategiile existente + modele de bune practici din societate (de gen "Teach for Romania") si sa cautam bani pentru ele in fondurile europene, care au obiective larg si vag definite in acest moment.

Vom ingusta aceste obiective prin ghidurile care urmeaza a fi scrise.

4. Care sunt pasii urmatori

Deocamdata am elaborat niste idei de politici, am indicat sursele de finantare si lucram la dezvoltarea instrumentelor de implementare. Pe acestea le vom discuta cu oamenii din domeniu. Apoi urmeaza alocarile si conditii concrete.

Este o idee buna sa facem crese sociale in zonele sarace din orase pentru ca oamenii sa poata merge la job? Ok, in ce axe din cele doua Programe structurale incadram acest obiectiv si cat punem din anvelopa financiara totala? Aceste decizii vor fi luate la nivel de ministri, pe baza dialogului cu societatea.

5. In fine, care e faza cu desenul?

Am pus pe primul slide al prezentarii un desen care intre timp a devenit foarte cunoscut. Exista un om care a fost adus de OvidiuRo cand lucram normele de implementare pentru Legea "Fiecare Copil in Gradinita". El se ocupa de desene care ilustreaza un proces de gandire/munca. I-a placut la Guvern si a zis ca vrea sa mai voluntarieze. A venit intr-o zi si l-am intrebat: cum ai putea tu sa pui toate astea intr-un desen? Pentru noi, echipa care am lucrat la pachet, e totul clar acolo, in cateva linii si cuvinte. Faptul ca ma suna oameni sa lucreze voluntar pentru Guvern e genul acela de fapt marunt care te face sa continui.

Ii multumesc lui Adrian Popa pentru acest desen care a pus o fata umana unui pachet de politici altfel sec. A ajutat ca mesajul sa ajunga la mai multa lume. Pentru ca vorba lui Dan Suciu: e mult mai bine ca lumea sa te critice pentru ceea ce faci decat pentru bazaconii fara legatura cu activitatea ta".

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...