Agheazma mare si semnificatia ei in viata crestinului

Vineri, 6 ianuarie, credinciosii ortodocsi, catolici si greco-catolici sarbatoresc Boboteaza sau Botezul Domnului, ultima zi din ciclul Sarbatorilor de iarna, dedicata sfintirii apelor. Pe malul raurilor sau in fata bisericilor, preotii oficiaza slujba de sfintire a apei, in amintirea botezului primit de Iisus Hristos in apele Iordanului.

Este singura zi din an in care se savarseste Agheazma mare, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Agheazma mare se savarseste si in ajunul Bobotezei, cu mai putina solemnitate, insa, si este folosita de preotul care umbla din casa in casa cu crucea in mana, si stropeste din varful unui manunchi de busuioc, atat locuinta, cat si pe toti membrii familiei.

Apei sfintite de Boboteaza i se spune Agheasma mare, pentru ca are o putere deosebita, fiind sfintita printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are loc in chiar ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului.

De aceea, si slujba Agheasmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheasma mica, iar cantarile si rugaciunile din cursul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului in apele Iordanului. In timpul slujbei de sfintire, preotul se roaga:

"Si-i da ei (apei) harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...".

Iar la sfarsitul slujbei, preotul afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa, cantand troparul Praznicului: "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..." De aceea, Agheasma mare se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa de proaspata, de curata si de buna la gust, ca si atunci cand a fost scoasa din izvor, fapt remarcat inca din vechime de Sfintii Parinti si scriitorii bisericesti.

Dupa slujba, crestinii care au asistat la slujba de sfintire a apei primesc apa sfintita, adica agheazma. Agheasma mare impartita in biserici dupa slujba de Boboteaza este pastrata cu sfintenie, fiind considerata drept leac pentru boli, dar si pentru dezlegarea de farmece sau facaturi. Se mai spune ca Agheasma mare este folositoare crestinilor pentru iertarea pacatelor.

Despre agheasma adusa de la biserica, oamenii cred ca este buna de orice. Batranii spun ca sunt suficiente cateva picaturi din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu este acoperit.

Tot de Boboteaza, in localitatile asezate pe malul unui rau, preotul arunca o cruce de lemn in apa, dupa care sar barbatii curajosi pentru a o aduce inapoi, la mal. Se spune ca, cine se arunca in apa de Boboteaza, va fi ferit de toate bolile.

Ciolacu laudă candidatura lui Firea la primărie: "Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol"

După decizia luată în coaliția PSD-PNL de a retrage sprijinul pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei, Marcel Ciolacu o prezintă pe Gabriela Firea ca cea mai bună...

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...