Ancheta antifrauda la Episcopia Husilor - un avertisment

Politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au descins la sediul Episcopiei Husilor, pentru a obtine documentele contabile prin care s-ar putea dovedi falsurile comise in statele de plata despre care cativa preoti vasluieni au facut dezvaluiri.

Documentele au fost solicitate de anchetatori cu aproximativ sase luni in urma, insa Episcopia Husilor a refuzat sa asigure accesul.

Procurorii de caz au somat si Secretariatul de Stat pentru Culte sa le fie remise toate dosarele care privesc sumele alocate Episcopiei Husilor.

Implicatiile anchetei pot fi profunde pentru relatia stat-biserica. Organele statului patrund treptat intr-o zona "tabu", aceea a fondurilor administrate de Biserica. Curajul crestinesc sau temeritatea lumeasca interesata, se va vedea pe parcurs despre ce a fost vorba, de care au dat dovada cativa preoti atunci cand au lansat acuzatia ca s-ar comite fraude a permis statului sa faca un sfios - a fost nevoie de sase luni de asteptare pana la interventia in forta pentru obtinerea documentelor - dar important pas in monitorizarea modului cum administratia bisericeasca utilizeaza banii publici.

Cronologic vorbind, ancheta antifrauda de la Episcopia Husilor a fost precedata de decizia prin care CEDO accepta ca legala infiintarea sindicatului preotesc "Pastorul cel bun". Doua evenimente, posibile varfuri ale unui aisberg format din problemele de comunicare, relationare si administrare tot mai vizibile pe care le are Biserica in interior si exterior, care amintesc de zicala "nu iese fum, fara foc!"

Dincolo de luptele pentru putere in care se implica uneori grupuri nereprezentative de preoti, ierarhi si mireni sedusi de mirajul ispitelor lumesti, trebuie sa acceptam ca undeva, in randul preotilor, calugarilor si credinciosilor, exista o nemultumire care trebuie rezolvata.

Administratia bisericeasca a comis greseli de comunicare, ca sa nu zicem de atitudine. Presa dezvaluia, cu ceva timp in urma, sumele importante inregistrate ca profit de catre entitatile administrative ale Bisericii Ortodoxe Romane in 2010, cum ar fi: Patriarhia Romana - 7.338.000 lei, Arhiepiscopia Bucurestilor - 6.727.000 lei, Arhiepiscopia Tomisului - 29.348.000 lei, Mitropolia Moldovei - 4.728.000 lei, Arhiepiscopia Craiovei - 2.328.000 lei etc. Din randul celorlalte cultele, se evidentia Eparhia Reformata din Ardeal, cu un profit de 9.940.000 lei. (sursa: Capital)

Aceste sume au provocat ironii, critici, barfe. Raspunsul administratiei bisericesti a fost sa precizeze ca nu este vorba de profit, ci de sumele ramase dupa scaderea cheltuielilor din veniturile realizate, sume care sunt investite in anul urmator in activitatile Bisericii.

Alaturi de aceasta clarificare, sa o numim, contabila, au fost prezentate rapoarte de activitate in care sunt insiruite diferite cifre, care reprezinta rezultatele activitatilor social-filantropice si culturale desfasurate. De exemplu, in anul 2011, in Patriarhia Romana au fost oferite gratuit 895.350 de servicii sociale unui numar de 211.495 de beneficiari unici, iar pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si pentru sprijinirea sinistratilor fiind cheltuiti aproximativ 54.322.124 de lei.

Din nefericire, aceste cifre nu sunt vizibile la nivelul parohiilor, al omului de rand, activitatea filantropica fiind in general enclavizata in jurul unor centre sociale sau ONG-uri patronate de eparhii, multe finantate mai nou din fonduri europene, in vreme ce filantropia preotului de parohie este deficitara si nu contribuie la promovarea imaginii unei Biserici care isi imparte avutia cu cei saraci, orfani si bolnavi.

O alta eroare de comunicare a fost modul in care s-a promovat initiativa construirii Catedralei Mantuirii Neamului. Costurile de construire - imense, o premiera in istoria ctitoriilor bisericesti romanesti - modalitatea de finantare, unde anumite balbaieli de relationare cu clasa politica au permis aparitia acuzatiilor neadevarate ca se vor folosi doar bani publici, si mai ales justificarea ca actuala catedrala patriarhala nu ar oferi suficient spatiu pentru desfasurarea cultului, au fost prezentate catre opinia publica fara a se tine seama de contextul social-economic.

Romania este in plina criza, romanii sunt afectati de concedieri masive, cresterea preturilor, migratie economica spre Vest etc. - precum si de criza de imagine a Bisericii.

Ancheta penala de la Episcopia Husilor poate avea ca rezultat clarificarea modului cum se administreaza fondurile de catre administratia bisericeasca de acolo, dar este la fel de probabila amanarea dosarului "ad calendas graecas", cum s-a mai intamplat in anumite situatii care vizau persoane din ierarhia Bisericii.

Totusi, aceasta ancheta este un avertisment pe care noi, membrii ierarhiei Bisericii, trebuie sa-l luam in seama si sa ne reintoarcem, daca cumva ne-am ratacit, la respectarea poruncilor lui Hristos inclusiv in activitatile "lumesti" de adminstrare a patrimoniului Bisericii.

Evident, surprize vor mai fi, mai ales ca se vorbeste tot mai des de verificarile severe care se vor opera asupra modului cum s-au implementat proiectele europene finantate de Uniunea Europeana, proiecte pe care si Biserica le-a desfasurat in diferite domenii de activitate social-culturala. Deci, sa luam aminte!

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...