De unde stiti ca sunt autentice moastele la care va inchinati?

Dumitru, Parascheva, Nectarie, Filofteia, Pantelimon... In zi de sarbatoare religioasa, romanii merg in pelerinaj si se calca in picioare sa sarute diverse moaste. Dar cum stim ca acestea sunt autentice?

In urma speculatiilor privind veridicitatea moastelor prezente in lacasurile de cult din tara noastra, au aparut si primele reactii din partea Bisericii Ortodoxe Romane.

Primii care au reactionat sunt mai marii Arhiepiscopiei Tomisului, care au luat decizia ca toate lacasurile de cult care detin racle cu moaste expuse spre inchinare sa trimita spre centrul eparhial copii dupa documentele de autenticitate ale acestora.

Arhiepiscopia Tomisului se ocupa de gestionarea celor circa 130 de lacasuri de cult de pe teritorul judetului Constanta. Potrivit purtatorului de cuvant al Arhiepiscopiei Tomisului, Calin Gavrilas, 10% dintre aceste manastiri si biserici detin racle cu moaste, iar autenticitatea lor va fi verificata cu prilejul unui inventar, pe care reprezentantii eparhiei l-au demarat de curand. Astfel, credinciosii vor fi siguri ca ramasitele la care se inchina apartin sfintilor.

Conform declaratiilor lui Gavrilas, actiunea celor de la Tomis are un dublu scop. In primul rand, este o actiune de verificare a autenticitatii moastelor, iar in al doilea rand, reprezentantii eparhiei vor sa aiba o evidenta clara a numarului de racle cu particele din sfinti pe care eparhia le detine.

"Estimam ca doar 10% din lacasurile de cult de pe raza noastra teritoriala au racle cu moaste, deci in jur de 30 de biserici, iar aceste lacasuri detin particele din mai multi sfinti, sfinti canonizati de Biserica Ortodoxa, dar mai multe detalii vom avea dupa ce se incheie cercetarea asta, dupa ce primim documentele, facem si noi inventar", a precizat Gavrilas, pentru Ziare.com.

Autenticitatea moastelor, confirmata doar de documente sau de martori

"Moastele atat au in spatele lor: documente de autenticitate. Mai mult de atat nu trebuie. Un document de autenticitate poate fi un act de donatie, un certificat emis de catre un antropolog sau un act trimis de catre un arhiereu, un episcop, dar poate sa fie si un act de vanzare, in care se spune ce anume s-a vandut dintr-un sfant, din ce moaste si de unde provin. Doar provenienta lor trebuie verificata", a explicat reprezentantul Arhiepiscopiei Tomisului.

Intrebat care sunt procedurile care trebuie urmate in cazul in care documentele de provenienta nu mai exista, Gavrilas a explicat ca mai marii Bisericii locului pot decide retragerea temporara de la inchinare a raclelor, iar lacasele de cult care le gestioneaza sunt rugate sa reglementeze situatia actelor.

"Acestea trebuia sa ia legatura cu donatorul, sa se faca niste inscrisuri prin care se certifica autenticitatea lor, iar in cazul in care nu este posibil nici acest lucru, decizia finala va apartine ierarhului, arhiepiscopului de Tomis care poate decide o cercetare mai profunda. Trebuie sa se gaseasca martori care ar fi adus acele moaste, daca este posibil, iar daca nu, sa le retraga definitiv de la inchinare", a mai precizat Gavrilas.

Testele ar desacraliza obiectele de cult

Intrebat daca, in loc sa se recurga la aceste proceduri de durata, nu ar fi mai usor sa se faca o serie de teste de datare, care sa stabileasca perioada in care a trait cel caruia ii apartin ramasitele pentru a elimina dubiile legate de autenticitatea lor, reprezentantul Arhiepiscopiei Tomisului a spus ca Biserica exclude categoric astfel de practici.

"Nu, nu, nu. Nu se pune problema de asa ceva. Exista sinaxarele ortodoxe (carte care contine date despre vietile sfintilor - n.red.) si in momentul in care avem un certificat privind autenticitatea anumitor moaste, stim care-i sfantul, stim in ce perioada a trait si nu se pune problema sa mai facem probe ADN ca sa vedem daca este el sau nu. Nu se poate sa mergem in desacralizarea oricaror obiecte de cult si oricaror obiecte sfinte", a tinut sa precizeze Calin Gavrilas.

Provenienta ramasitelor de sfinti, donatorii sau vanzatorii de moaste

"In general, moastele vin de la alta biserica. In ceea ce priveste Arhiepiscopia Tomisului, avem mai multe acte de donatii ale unor manastiri de la Muntele Athos pentru biserici sau manastiri de pe raza eparhiei. Acele acte poarta semnatura si stampila celui care doneaza, a manastirii din Athos in cazul acesta, poarta numele staretului, al martorilor care au asistat in momentul in care s-au donat particele din moaste. Nu cred ca se pot pune la indoiala. Cazurile de cumparari sunt foarte rare. Sunt mai mult acte de donatii", a explicat Gavrilas.

Totusi, acesta a precizat ca moastele pot sa vina si din alte parti, nu numai de la Athos, iar singura conditie pentru ca ele sa fie expuse spre inchinare este aceea ca ele sa apartina sfintilor canonizati de Biserica Ortodoxa.

Vestimente de sfinti, icoane facatoare de minuni sau particele din Lemnul Sfintei Cruci, inventariate separat

Intrebat ce alte obiecte sfinte mai detine eparhia pe care o reprezinta, in afara de fragmente din ramasitele pamantesti ale sfintilor, Gavrilas a spus ca este posibil sa existe si vestimente de sfinti, icoane facatoare de minuni sau bucati din lemnul Sfintei Cruci, dar ca acestea vor face obiectul unui inventar separat.

"Asteptam datele, din ce am vazut, ne vin mai mult moaste, particele din lemnul Sfintei Cruci inca nu am vazut, dar suntem inca la inceput. Nu trebuie confundate cu moastele, care sunt ramasite umane. Lemnul Sfintei Cruci e tot obiect sfant, dar e alta categorie. Desigur, la un moment dat, vor fi incluse si ele in inventar, iar daca se vor localiza, vor fi asezate la loc de cinste, vor fi asezate in racle si vor figura si ele intr-un inventar.

Icoanele facatoare de minuni nu le vom inventaria acum, din cate stiu nici nu avem foarte multe la nivelul Arhiepiscopiei. Avem pana in cinci icoane facatoare de minuni, dar, probabil, ele vor face obiectul altei cercetari. Stim foarte bine ca exista si alte obiecte sfinte, cum este vestmantul Cuvioasei Paraschiva, vestmintele altor sfinte sau sfinti, sunt tot obiecte sfinte puse spre inchinare, dar nu au acelasi statut ca moastele.

Moastele sunt un capitol aparte, ele sunt ramasite umane si trebuie autentificate neaparat, astfel incat credinciosii sa aiba siguranta ca se inchina in fata ramasitelor autentice, atunci cand vin spre inchinare", a explicat Gavrilas.

Patriarhia nu are moaste. Fiecare eparhie cu moastele ei

Potrivit purtatorului de cuvant al Patriarhiei Romane, Constantin Stoica, institutia pe care o reprezinta nu se implica in actiunile de inventariere a moastelor, aceasta fiind responsabilitatea fiecarei episcopii.

"Acum pregatesc un material despre o publicatie care a tiparit calendarul in mod ilegal. La mine au prioritate acestea. Patriarhia nu are Sfinte Moaste, ci fiecare eparhie. Sfintele Moaste sunt cu documente in fiecare biserica, care arata de unde provin, cine le-a adus.

De exemplu, Sfantul Dumitru de la Bucuresti este al catedralei patriarhale, care se afla in administratia Arhiepiscopiei Bucurestiului. La Constanta este la fel. Tomisul isi gestioneaza toate moastele", a explicat Constantin Stoica.

Deocamdata se pare ca doar Tomisul isi si verifica moastele.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...