Ziua de Macinici, intre credinta si magie

9 martie, Ziua de Macinici, in care Biserica Ortodoxa ii sarbatoreste pe cei 40 de Mucenici ucisi in Sevastia, reprezinta o conotatie aparte pentru folclorul romanesc contemporan. Ea simbolizeaza si inceputul noului an agrar.

Ne-am obisnuit, potrivit conceptiei folclorului popular, ca o zi de sarbatoare sa fie neaparat legata de consacrarea unui sfant. In general, festivitate face trimiteri la anumite tematici culturale si spirituale, cum ar fi, nasterea, botezul, casatoria, viata, moartea, lucrarile agrare, starea vremii sau amintirea unui sfant.

Omul simplu din popor intotdeauna a cautat sa stabileasca o legatura de suflet intre sarbatoare si viata lui de zi cu zi, iar daca este vorba de un sfant, cu atat mai mult sa-l roage sa-i faca viata mai usoara si mai placuta.

Pe de o parte, Traditia crestina ne spune ca Biserica insasi este intemeiata pe sangele martirilor care s-au jertfit pentru credinta lor in Hristos pana la moarte, iar puterea Bisericii si dainuirea cesteia peste milenii sta chiar in spiritul sacrificiului suprem al acestor mucenici.

De aceea, Biserica Ortodoxa a randuit aceasta zi spre aducere aminte nu numai a celor 40 de Sfinti Mucenici, ci a intregului neam al martirilor si mucenicilor de-a lungul timpului, dar in special a celor din anii de prigoana ai crestinismului primar.

Pe de alta parte, cu tot respectul pentru folclorul nostru contemporan care incearca alaturi de Biserica sa mentina traditionalismul romanesc in valtoarea prefacerilor seculare, dar de multe ori le amesteca asa de bine ca nu mai sti unde se termina folclorul si de unde incepe credinta crestina autentica. Se incurca si, uneori se face o asemanare intre magie, spiritism si credinta crestina, intre actele liturgice si ritualurile pagane in asa fel ca omul simplu nu mai intelege unde este adevarul.

Apoi, acceptarea unor compromisuri de catre Biserica Ortodoxa in favoarea unor credinte stravechi si ritualuri straine care, din pacate, cu timpul, au capatat mai multa importanta si chiar autoritate decat invataturile credintei ortodoxe autentice, s-au dovedit a fi mai mult decat nocive pentru credinta crestina.

Iata, nu vorbim de Ziua Macinicilor, dar si Pastele si Craciunul, sarbatorile fundamentale ale crestinismului au devenit mai mult niste festivitati gastronomice, decat sarbatori bisericesti. Inclusiv obiceiul pacatos al celor 40 sau 44 de pahare de vin, pe care nu stiu daca le poate bea cineva in 24 de ore, este de domeniul basmelor populare.

Originea sarbatorii

Ziua de Macinici isi are originea intr-un ritual al credintelor stravechi prin care se celebra inceputul anului agrar la hotarul dintre cele doua anotimpuri, iarna si primavara.

Tot in aceasta zi se sarbatorea si innoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform traditiei, se transforma in stana de piatra si, prima zi a Mosilor care sunt prefacuti in cenusa pe rugul funerar.

Ce sunt macinicii?

Macinicii sunt reprezentati de spiritele mosilor si stramosilor care sunt celebrate in ziua de 9 martie, inceput de an agrar. Festivitatea populara, Ziua de Macinici, corespunde, ca data calendaristica si, partial, ca semnificatie, cu sarbatorirea celor 40 de Sfinti Mucenici din Calendarul ortodox, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei.

Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile stravechi sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt din aceasta zi. Preparatele din aluat au forma cifrei opt si sunt fierti in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca. Forma cifrei opt este legata mai mult de zeita geomorfa a neoliticului, decat de semnificatia data de dogmele crestine. In unele zone, acestia mai poarta numele de mucenici, sfinti, sfintisori, mosi etc.

Ritualuri magice

Magia practicata in Ziua Macinicilor seamana mai mult cu o celebrare a unui trib, decat cu o manifestare solemna si de atitudine. Astfel, in aceasta zi, pentru a alunga frigul si a scoate caldura din pamant, copii sunt pusi sa bata pamantul cu betele sau ciomege si sa strige: "Intra frig si iesi caldura, sa se faca vreme buna, pe la noi pe batatura!". Aceasta practica o intalnim, mai mult, in Oltenia si Muntenia.

Focul purificarii

Focul purificarii este legat de efectuarea unor practici precrestine, specifice inceputului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodariilor, pregatirea alimentelor rituale, prevederea vremii, actiuni de pomenire a mortilor etc.

Considerand ca fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea ganganiilor, a rozatoarelor si a serpilor care, in aceasta zi, ieseau din ascunzisurile lor, se confectionau faclii din carpe imbibate in motorina cu care se afuma toate anexele gospodariei. Surprinzator sau nu, acest obicei este consemnat si in Transilvania si Banat.

Betia rituala

Betia rituala ce consta in a bea 40 sau 44 de pahare de vin, in aceasta zi, face trimitere, din pacate, la o reminiscenta a celebrarilor bahice ale antichitatii. Oamenii aveau credinta ca vinul baut la Macinici se transforma, de-a lungul anului, in sange si energie pentru a face fata muncilor grele din agricultura.

Previziunile vremii

Orice inceput, fie el si cel al unui nou an agrar, incepe cu cateva pronosticuri meteorologice: "Cum va fi in ziua de Macinici, asa va fi toata primavara" sau "daca ingheata pamantul in aceasta zi, toamna va fi lipsita de brume, ceea ce permite taranilor sa semene cerealele cat mai tarziu posibil".

Credinte si obiceiuri

Acestea sunt legate de o serie de simboluri privind mijloacele agricole si muncile campului. Interesant este faptul ca functia de vraci este ocupata de femeie si nu de taran. Asadar, barbatul pune boii la caruta, urca plugul in atelaj, dupa care vine femeia inarmata cu tamaie, apa sfintita si un buchet de busuioc, da ocol de trei ori carului in timp ce le stropeste cu agheasma si le afuma cu tamaie, rostind cuvintele: "Cat de curata este tamaia si agheasma, atat de curati sa fiti voi (plugarii) si sa umblati nedespartiti la arat si sa nu dati de strigoi sau moroi sa va faca vreun rau".

In fata boilor se aseza un ou, daca acesta ramanea intreg dupa pornirea carului insemna ca plugarilor le va merge bine tot anul agricol si ca vor avea recolte imbelsugate. Semnificatia oului este, bineinteles tot de sorginte precrestina.

Plugarii primeau traista cu merinde, dupa care gospodina arunca agheasma ramasa la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc in gospodaria plugarului. In unele zone, exista obiceiul ca toate plugurile sa se adune pe islazul satului, unde in prezenta plugarilor, preotul oficia o slujba de sfintire a apei pentru fiecare gospodar in parte, dupa care acestia mergeau acasa pentru a face ritualul amintit.

Dintre toate obiceiurile stravechi, in zilele noastre, se practica ritualul de fierbere sau coacere a celor 40 de mucenici sau sfintisori, in care rolul principal ii revine tot gospodinei. Barbatul are rolul secundar, adica sa bea cele 40 sau 44 de pahare de vin. Mucenicii sunt dusi la biserica pentru a fi binecuvantati, dupa care se consuma in familie, dar se si impart de sufletul celor morti.

Sfintii Mucenici

Cei 40 de Sfinti Mucenici erau soldati crestini in Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia, pe vremea imparatului Licinus (308-324), un aprig prigonitor al crestinilor. Acestia erau de origine romana, amestecati cu greci si armeni. Ei au refuzat sa se inchine la idoli si au marturisit credinta lor in Hristos, fapt ce a nemultumit guvernatorul de atunci, Agricola, care a dat ordin sa fie intemnitati si supusi la chinuri groaznice. In cele din urma, soldatii crestini sunt condamnati la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei.

Traditia spune ca in urma rugaciunilor celor 40 de ostasi, apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. Pentru indrazneala acestora de a scapa cu viata din lacul inghetat, trupurile ostasilor au fost arse, iar oasele aruncate in lac. Crestinii acelor vremuri i-au scos din lac si i-au inmormantat cu mare cinste.

Potrivit traditiei populare, ar fi fost vorba de 44 de soldati crestini care au murit la Sevastia, dar Traditia Bisericii reduce numarul acestora la 40.

Sa aveti noroc si voie buna!

Ciolacu laudă candidatura lui Firea la primărie: "Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol"

După decizia luată în coaliția PSD-PNL de a retrage sprijinul pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei, Marcel Ciolacu o prezintă pe Gabriela Firea ca cea mai bună...

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...