Bucurestiul ne imbolnaveste de nervi

Locuitorii Bucurestiului sunt din ce in ce mai nervosi, iar numarul conflictelor sporeste de la o zi la alta. De vina pentru aceasta situatie ar putea fi aglomeratia, traficul, grijile, lipsa de educatie, dar nu numai, informeaza Evenimentul Zilei.

Spre deosebire de restul oraselor, Bucurestiul are o doza de agresivitate bine conturata, la orice ora. Chiar si persoanele mai calme isi modifica vizibil comportamentul atunci cand nu se afla in mediul familial.

Dincolo de motivele deja amintite, aceasta agresivitate isi are sursa in lipsa de educatie, crede psihiatrul Florin Tudose.

Pe de alta parte, Mihaela Miroiu, profesor universitar la SNSPA, face legatura dintre aceasta agresivitate si peisajul urban mohorat al Capitalei. "Blocurile sunt terne, mohorate, descompuse. E o lipsa generala de frumusete si vegetal. Ai impresia ca mare parte a Bucurestiului este veche, dar in sens negativ. Nu e vechimea aia pe care o comtempli cu drag cand te uiti la cladiri de secolul al 18-lea sau al 19-lea. E aspectul unei haine nici macar carpite. Cea mai mare parte a Bucurestiului este, daca nu urata sau neigienica, pur si simplu anosta", afirma Miroiu.

Ea crede ca orasul nu ofera posibilitatea de a-ti reincarca bateriile.

Tudose adauga ca Bucurestiul este mai dezorganizat decat alte capitale: haosul din unele zone contrasteaza cu ruralitatea altora.

"Bucurestiul, prin absenta unei civilizatii urbane, devine un spatiu neplacut sau chiar periculos", spune el.

Tudose, dar si sociologul Marius Pieleanu stiu ca irascibilitatea este caracteristica majoritatii capitalelor europene. Parisul sau Roma nu sunt exceptii.

Pe de alta parte, Pieleanu crede ca avem si caracteristici specifice Orientului: o interpretare mai lejera a regulilor de convietuire sociala, sau chiar incapacitatea de acceptare a acestor reguli.

Exemplele sunt numeroase, de la trecerea pe rosu la aruncarea tigarilor oriunde. "E un dezinteres lenes si indolent", spune si Mihaela Miroiu.

"Oamenii cu posibilitati s-au izolat, si-au facut ghetouri de lux, in afara orasului, si chiar si in aceste ghetouri de lux partea comuna arata jalnic".

In opinia Mihaelei Miroiu, in Romania inca nu s-a instaurat regula meritului: "Noi am aratat, in ultimii 18 ani, ca stim doar sa dispretuim, nu sa si pretuim. Cand oamenii nu au exemple despre ce e pretios, valoros, nu au motivatie sa copieze".

Potrivit specialistilor, Bucurestiul sufera si de pe urma multitudinii de comportamente culturale, fireasca din cauza migratiei de dupa 1989.

Dupa Revolutie, marele oras a inghitit sute de mii de romani migrati din Moldova, Transilvania, Banat sau Oltenia. Acestia acuza "miticismul" bucurestenilor si aspectul Capitalei, dar nici nu prea pun umarul la infrumusetarea ei.

Nu le place Bucurestiul, dar nici nu se pot hotari sa plece, pentru ca nu mai gasesc nicaieri salarii ca aici. "Exista un efect al dezradacinarii, cauzat de faptul ca Bucurestiul, ca si Constanta, Craiova sau Timisoara, a fost un oras inchis pana la Revolutie, iar masiva migratie de dupa a determinat brusc aparitia unei multitudini de comportamente culturale", explica Pieleanu.

El crede ca Bucurestiul nu are un model cultural consacrat si valori clare de comportament, de unde si aparitia acestor conflicte.

De altminteri, peste o treime dintre bucuresteni sunt nemultumiti de viata lor, arata un studiu realizat, in 2005, de studentii de la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative.

Potrivit studiului "Violenta urbana si toleranta", 34% dintre bucuresteni marturisesc ca au fost agresati verbal sau fizic in decurs de sase luni, insa numai 10% au depus plangere la politie.

Traficul asociat cu agresivitatea ramane, totusi, marea problema a bucurestenilor.

In primele sase luni, politia a avut de rezolvat 3.000 de cazuri de infractiuni din categoria agresiunilor stradale si a furturilor.

Cele mai multe sunt consumate in trafic. Micile talharii si agresiunile afecteaza in special zonele din centrul Bucurestiului (Cocor, Hala Traian, Unirii si Piata Romana).

Interesant este faptul ca nu numai barbatii sunt agresivi, ci si femeile. Firesc, crede Florin Tudose: "Din ce in ce mai mult, sexul frumos a dobandit independenta si isi asigura prin propriile forte cele necesare traiului".

De asemenea, modelele culturale impuse de televiziuni sint adevarate modele agresive, gen Zavoranu, Becali, omul cu laptopul, iar acestea au impact asupra consumatorilor de media.

Exista, desigur, solutii. Pe termen scurt, amenzile si pedeapsa. Pe termen lung, educatia. "Tinerii nu mai dispun de un suport cultural care sa le atenueze pornirile instinctuale agresive. Modelele de reusita sociala promovate de televiziuni, in special cele feminine, au fost in totalitate sufocate de modelul de fate, amante, inclusiv in politica", precizeaza Mihaela Miroiu.

Se mai face metroul București - Aeroportul Otopeni? Când ar începe lucrările. Reacția Metrorex

Mai nimic nu s-a mai auzit despre linia de metrou care ar trebui să lege Capitala de aeroport. Ziare.com a aflat noi informații despre acest proiect. Construirea liniei de metrou până la...

Avarie majoră la Termoenergetica. Firea nu pierde ocazia să-l atace pe Nicușor Dan, pentru că jumătate dintre bucureşteni se spală cu apa încălzită la ibric

ELCEN a anunţat o avarie majoră la reţeaua de termoficare operată de Termoenergetica, CET Bucureşti Vest fiind indisponibilizată, iar CET Grozăveşti neputând fi pornită. În acest...