Bucurestiul altfel: Experimentul Catelu, o lume paralela - Fotoreportaj

In perioada 1955 - 1957, comunistii au ridicat, in apropierea soselei Mihai Bravu de acum, din Bucuresti, un cartier de locuinte minimale. Unic in Bucuresti, ansamblul de case trase parca la indigo este ascuns de copaci.

Sunt sase strazi pline cu verdeata si oricine ajunge din greseala acolo nu se poate abtine sa nu remarce ca parca ar fi vorba despre un fel de lume paralela, unde parca si cainii latra "in soapta".

In careul format de strazile Intrecerii, Nazuintei, Prieteniei si Cutezatorilor, puteti descoperi un alt fel de locuinte. Case cu un etaj, stil container, cu balcoane comune, tuneluri, prispe, camere mici.

Geniale sunt prispele: destul de late pentru a nu fi numai culoare functionale, acestea aveau un rol de tampon intre casa si exterior.

Ceva mai incolo, aceleasi imobile, pe strazile Doicesti si Fildesului. Contrastul este vizibil. Uneori dichisite, cu floricele la geam si in mini-curte, alteori in paragina si pline de urme ale porumbeilor, casele din cartier au in mod sigur un numitor comun: linistea si verdeata.

"Experimentul Catelu" a fost, de fapt, un cartier de locuinte "de urgenta", menit a adaposti o parte din basarabenii refugiati in Romania, in 1941. Fiecare spatiu era delimitat dar totusi unit.

Toata lumea se cunostea cu toata lumea, se salutau pe strada si orice intrus era imediat reperat. Furturi sau alte faradelegi n-au prea avut loc acolo.

Comunitatea

Acum, lucrurile stau cumva altfel. Grijile, lipsa de bani, mutarea proprietarilor, au facut ca oamenii sa se mai raceasca unii de altii. Doi pensionari, iesiti pe hol dupa ce ne-au vazut cu aparatul de fotografiat, care locuiesc acolo din '58, isi mai aduc aminte de vremurile in care comunitatea era unita si mai totul se facea la comun.

"Inainte erau mai multi proprietari si ne mai intalneam, mai stateam de vorba. Acum sunt mai multi chiriasi, care vin-pleaca, nu-i intereseaza", spune dna Tudor, in varsta de 80 de ani.

Marian Paturcea, un barbat la vreo 45 de ani care tocmai isi zugravea apartamentul, este un fel de administrator al blocului, dar tine sa ne precizeze ca "nu exista nicio asociatie de locatari".

"De 45 de ani locuiesc aici, ai mei au plecat la tara, ne place pentru ca e liniste, nu sunt tigani, Laura Cosoi sta aici, undeva mai sus, la parter. Avem loc de joaca, biserica, e o zona frumoasa. Pacat ca nu prea avem magazine", ne spune barbatul, ce era clar de-al locului, in timp ce ne plimba printr-un ansamblu de astfel de locuinte.

L-am intrebat pe barbat ce stie despre "experimentul Catelu" si ne-a taiat-o scurt: "nu stiu despre ce-i vorba". "Stiu ca primarul Doncea le-a facut pentru muncitori, in '58", spune acesta.

Problema locatarilor sunt porumbeii si chiriasii, care nu-si fac curat in partea lor de terasa. "Daca s-ar implica si primaria cu ceva, ar fi mai curat, am face terasa toata la fel. Nu zic sa nu dam si noi banii, dar avem nevoie de ajutor", spune o alta pensionara, care iesise sa-si intinda rufele pe terasa.

"Pai aici nu sunt cu totii proprietari? De ce sa faca primaria?", intreb eu, imaginandu-mi cum ar arata un ansamblu refacut, proaspat zugravit si cu flori peste tot pe terasa. "Ba da, dar nu ne descurcam", zice femeia, pe un ton mai mult decat nemultumit de intrebarea mea.

Biserica

Langa un loc de joaca se afla biserica. Galbena, cu termopane, aer conditionat. Usa era inchisa, dar a aparut un batranel. "Buna ziua! Ne spuneti unde este parintele?". Un pic intra in panica. "Stati ca ma duc sa-l sun imediat". Se intoarce si-mi intinde un telefon mobil.

Intial reticent - ca n-are voie sa dea declaratii fara acceptul Patriarhiei - preotul Vasile-Adrian Marginean ne spune totusi ca biserica a fost construita in 2007, cu bani de la credinciosi si de la Patriarhie.

"Scrieti acolo ca statul n-a dat niciun ban", ma indeamna preotul. Am aflat apoi ca parohia are grija de 1.800 de apartamente, iar la slujba de duminica vin cam 150 de oameni. "Majoritatea sunt pensionari, dar sunt si tineri", mai spune preotul.

Postarita suparata

In plimbarile noastre ne-am intalnit de mai multe ori cu postarita care se chinuia sa afle unde sunt numerele 4 si 5 si intreba pe cine-i iesea in cale.

Femeia cu ochi albastri si parul gri si cret ne spune cu naduf: "Puteau sa puna si ei cutii postale comune la bloc, sa nu mai umbli dupa fiecare cutie in parte".

Arhitect: Experimentul Catelu are valoare ambientala, nu de patrimoniu

Stefan Dumitrascu, arhitect sef al Sectorului 3, a explicat pentru Ziare.com ca este vorba despre "un experiment arhitectonic, o lotizare urbanistica, facut intre anii 1950-1953 pentru adapostirea refugiatilor basarabeni si pentru cazarea unor participanti la Universiada din 1950. Sunt cladiri concepute de profesorul Octav Doicescu, un mare nume al arhitecturii romanesti, intr-un stil neo-romanesc cu valoare ambientala".

Intrebat daca aceste cladiri n-ar trebui sa fie protejate, pentru valoarea lor arhitecturala, el a precizat ca listarea ca "obiect de patrimoniu" poate fi facuta numai de catre Ministerul Culturii si Cultelor.

"Cladirile din cartierul acesta nu sunt listate pe niciun fel de document al Ministerului Culturii ca zone protejate. Primaria nu poate interveni asupra protejarii acestui tip de locuinte. Listarea unui cartier intreg este in competenta Ministerului Culturii si Cultelor.

Noi putem face demersuri in cazul in care exista cereri in acest sens si cineva militeaza pentru aceasta listare", a precizat Stefan Dumitrascu. In viziunea sa insa, "experimentul Catelu" nu prea are sanse sa fie zona protejata.

"Daca e sa ma intrebati pe mine, dupa felul in care arata acel cartier nu ar avea sanse sa obtina caracterul de zona protejata. Nu zic ca arhitectura sau atmosfera nu este particulara, dar nu exista riscul ca acel caracter specific al zonei sa fie alterat major", a spus arhitectul sef al Sectorului 3.

Contrastul dintre saracie si bogatie, usor de observat in zona acestor case, este explicata de arhitect prin starea materiala a proprietarilor.

"Acele case, incepand din 1990 au fost vandute catre chiriasi, de diverse facturi, evident nu oameni cu o situatie materiala buna. Dupa perioada de prescriptie pe care Legea 112 o impunea, in legatura cu vanzarea imobilelor, multe dintre ele si-au schimbat proprietarul. Categoria de cetateni care au cumparat aceste imobile este una cu posibilitati materiale medii spre mici, din cauza faptului ca suprafetele utile sunt relativ mici", ne-a mai spus arhitectul.

Intr-adevar, garsonierele din ansamblul "experimentului Catelu" depasesc cu greu 18 mp iar in bucataria si baia foarte mica, cu greu pot sta in picioare doua persoane.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...